Romanulu, ianuarie 1872 (Anul 16)

1872-01-28

ANÜLÜ ALÜ ȘfiSE-SPBE-pECELE. VOESCE ȘI VEI PUTEA ABONAMENT® N CAPITALE: uűü anü 48 lei; țise luni 2i lei; trei luni 12 lei; uâ lunii 6 lei. 1." DISTRICTE: unu anu 1>8 lei; țâțe luni 1» lei; trei luni 16 lei; uâ lună 6 lei. Abonamentele incepü la 1 și 18 ale lunei. Inu exemplara, 20 bani. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru franci 20. , Austria și Germania, trimestru 7 fl. arg. (18 frânci) ^VNTJKȚUKil Anunțiuri: pagina a IV, linia 80 litere — 40 bani, ineerțiuni și reclame,vpag. Dl, linia 2 lei — — Scrisori și orice trimiteri NEFRANCATE vom fi REFUSATE. Articlele nepublicate turori arde. SERVICIU TELEGRAFIC Alil) «KOaiAKDâUI.» Viena, 7 Fevruarie.—1iariulQ Presse desmintit categorică scrita dată de unele jiarie în privința închisiării în curcudü a unui tratat) de alianță între Rusia și Tunia. Washington, 6 Fevruariei.—In consiliul cabinetului, discutându-se comunicarea Eighteieî în privința decisiunii arbiragiului de la Geneva în cestiunea Alabama, a espresii în unanimitate simți mântulă de adesiune la posițiunea asumată de guvernul americană în ceea ce privesce reclamările ce a făcuții și susținută. Administrațiunea ín Pasagiule Român«, Ro. 1. — Redacțîunea, Strata Coltea, No. 42. VINERI, 2é IANUARIü 1872. LUMINEZA TE ȘI VEÎHI IN BUCUIESC, IN DISTRIK Rostra Pentru Pentru Pentru Pentru anunți ABONAREA istrațiunea sftarlului, Bei și cu ioș*4 administrațiuni, Hallegram, Ru» t Mle iui, 7 Bne, PomTid, Plaieci* transesese toți Vișinii Bucuresci, 2l “art Și case ce împlinescă cea-a cea trisă de mai multe «zile Românulu, Senatură a trecută ieri la ordinea (Jileî. Și ca se se probeze moderațiunea Românului, până s’ajungă Senatulul la trecerea la ordinea Jilei, a trecută mai întâia prin salve de injurii aruncate de pe banca ministeriale, prin presintări și retrageri umilitore de moți UDÎ, prin închideri arbitrarie de disensiuni și redeschideri după ordinii ele miniștrilor, și ca se se probeze și mai bine acestă moderațiune. Senatură a făcuta mai multa decâtă a trece puru și simplu la ordinea tsilel; evi a decisă, după cererea și explicările d-lui Costa- Foru, că compania de la Berlin are dreptul ă, după lege, a arenda oricuiva voi, tote că iele nóstre ferate. Amănuntele le lăsămă pentru darea de sens a ședinței de ieri, care din lipsa de spadu nu se va publica decât mâne. Mie^uță incidintelui este ânuă acesta. D. Deșliu se crede de orit a atrage atențiunea Senatului asupra depeșei sosită de la adunarea generale a acțonarilor din Berlin, care cere noue învoiri cu guvernulü română, spre a putea se treacă asupra altei companie construirea și sploatarea căielor ferate, în numele Gen. D. Deșliu, și, pe câtă se părea în timpul disensiunii, mai mulți alți senatori, vădă în acestă pretențiune uă călcarea art. 17 din legea din urmă, care zice: „Art. 17. Societatea nu are dreptul ă d’a înstrăina nici posesiunea, nici sploatarea drumului de liră la nici uă «ltă societate, nici a fusiona cu averi una.u . Ministrulă într’ună torențu de injurii la adresa celoră cari credă astă-felă, declară că legea nu opresce întru nimică pe societatea din Berlin a trece construirea și splontarea, în numele seă, asupra oricărei companie seă personă va voi; și pentru a ne aminti tratatulfl de la Salzburg, și ’ngagia mintere séle, pentru a ne proba că trebuie se trecemu în posisiunea Uigariei, avu de grijă a ne spune că societatea austriacă de căi Frate ar pute ee primescu acestă însărcinare. D-sea adause ca și a înțelege al. 17 și că decă Ar fi putută se să înțelagă vreuă data atiG* ela, nici cu’nu ar fi primită. Societatea este anonimă, <jltse ministrulă, n’am contractată nici cu Petru nci cu Pavelă, prin urmare nesciindu din ce persons se compune societatea cu care amă tratată, ne pote veni aci și Petru și Pavelii, fără ca se avem o dreptul ă a face vr’un obiecțiune, destulă numai că Petru și Pavela «e vie în numele societății anonime de acționari cu care amă tratată. Pré b nedormită case séu nedormită, se ne permită ministeriulă a’să întrebi: decă esste asta, ce caută în lege acela articlu care spune limpede și posttiv, că nu permite nici chiară fusionarea? _ N’au Solutu ce au făcută cei ce l’au pusă ? Acesta e simțulă cuvinteloră d-lui ministru „căci, zlöe d-sea, eu am spusD îndată d-lui Fromm, nemulțămita de acesta articlu, că eă nu opreșce întru nimică pe societate d’a face cea-a ce voiesce.” Singurulu article care dă vă garanțiă româniloru că nu voră fi vânduți ca vitele Austro-Ungariei, sa pusă în lege în deșertă și în nesoire. Societatea din Berlin are dreptulă se ne vorja și ne va vinde, și ne-a și vândută; și Senatală au 42'Bditnțe legendă dete aprobarea șea ministeriului și tratatului de la Salzburg. Cestiunea déja fiindă lămurită întrebamă : Cumă se face că pe cândă cabiritulă din Bucuresci, nu vede în art. 17 nici vă piedică la precupețiră căreloră nóstre ferate de către compania Bleuhilder, dânsa vede una atâtă de mare, încâtă nu primeșce legea fără reserve, fără observări șasigurări de încredere, în realitatea guvernului română că nu va împiedita precuptarea ? Cumă se face că societatea de scumptă din Berlin, vă d. Bleichtöder, represintantele la Berlin ale casei Rothschild, că atâți alți financiari de prima ordine din Europa, nu ațeagă ca d. Costa-Foru, ce va se 4 0ă uă societate anonimă, vâdă in art. 17 vă piedică la operațiunea ce aveau de gândă se facă cu căiele nostru Frate, și trebui ca dumnelui se îe explice ce va seifică societate anonimă, pentru ca astă felă se’I convingă că art. 17 nu’I împiedică întru nimică, și c’a fostă pusă în lege numai asta ... în nescrie? Cumă se face că financiarii cu îndelungă sperianță de la Berlin vâdă art. 17 atâtul de categorică, în câtă nu sună cumul’ară putea suci spre a înlătura scopulă cu care a fostă pusă în lege, și trebui ca d. Costa-Foru, făcându’l pe toți de rușine, se le esplice duomeiul, în ce modă trebuie a se face acesta leale înlăturare? De la mă omă atâtă de iscusită, mai cu, semă dn cândă „ș’a perdutu capul, cumă a repețită ieii de doua ori în Senată, ne așceptămă la lămurirea cea mai de plină; ca astăfelămâne poimâne, în Cameră retrăgându-și toți nedumeririle, cumă și-a retrasă ieri în Senată d.e la moțiunea, se se î nregistreze în modă categorică, că națiunea a primită cu fericire darea iei în domnia ascută a Ungariei, conformă regulelor hotărîte la Gastin și Salzburg. Una din nopțile de indigestiune și de semnarea, a d-lui Catargiu, a plătitu-o și girantele Gazetei Severinului. Acusată de atacă contra persanei Domnitorelui, fuchiănată la parchetă. Girantele respinse că elă este autorele artidului încuiminate și dovezii că nu pe Domnă ci pe miniștrii i-a fostă acusată în cursula artidlu. Nu face nimică, respinse parchetulă. Miniștrii voră se facă ca lumea se cruntă că nu ei suntă combătuți; nu actele lor suntă încriminate ca ilegali ci Domnulă și numai Domnulă ; și îndată, ilegalitatea urmândă ilegalității, giranțele pâr fu în aresturi preventire. Miniștrii case nu se mulțămiră nici cu atâtă. Un altă nopte de nesomn, sed dorința d a grămădi ilegal tați, peste ilegalități, când pun nainte pe Capul Butului; îi făcuse ceva perchiâțiuni la tipografia și la casa avocatului Pavel Bucovinanu.—N aveți dreptă domni miniștil, se căutați pe autori cânvă aveți Îți fac să-vâ ună girante; căutarea paterntății este asulute in er<jiă. — Nu face nimică <ju că minstiți. Planurle nóstre oerO se pune că tot de una în jocu pe Capulu Statului. Politica nostra ne obligă se facemQ ca țara tata se cre<je că oposițiunea, că strigările de suferințe, că suspinele pentru dreptate și legaFtam, sună tote in contra nostra. Scopul a ce urmărmnă ne ordină se facem a se pâtrumbă în națiune credința că Cuza, Bibescu, Sturdza,suntă, fiecare în parte. Curuți de câte oă porțiune a națiunii, și că tote acele — plus revolverile, demagogia, comunaliștii și petroliștii — suntu atacuri îndreptate în contra Capului Statului éru nu în contra acteioră vóstre, ș d’acea-a, cândă oe facemü că apârămil inviolabilitatea Tronului, suntem nevoit s’o nobolimă în mocirle de ilegalități. Astăfelul liindu nu numai că se călcă casa avocatului Bucovinenu, dară încă se violă secretură corespondințeloră și se chiamă naintea parchetului, în acea așî causă pentru care girantele era închisă, și d. Em. M. Porumbău. Ecă cumă se făcu și acestă ilegalitate. D. Bucovinenu, finda la Craiova, află despre gena parchetului. Dornaia-sea, ca se scape pe amicii sei, tradite d-luî Porumbaru să îeregramă CA) Edițiunea de sera prin care îlă ir^gă se merge la tribunale se dechlare că i d-luî este autorele articlului încriminată. D. Porumbaru îi respunde că nu pute > face uă dechlar are atâtă de neadevarată. Parchetulu se acrie telegrame particularie și se servesce cu dânsele ca dovnil de acusare. E că cumă miniștrii actuali servescă Tronulă, acă-î cumă grămădindei ilegalități, pste figalitâți, se silescă a face ună munte d’asupra căruia pună toto-de-una Tronulă, și strigă apoi națiunii: El nu se pate apăra și susține de câtă numai astfl ide. Se trăiți domni miniștri, și Dumnezicu se vă dea somnă bună, pentru ca ceva puțină se ne ucideți cu mai puțină iritațiune și fără mari și lungi suferințe. Serviciul« telegrafică alu ROMANULUI, London, 7 Fevruariei. — La deschiderea Camerelor, discursului tronului constată că relațiunile cu puterile străine sumă mulțumitore. in privința modificării tratatului de comerciă cu Francia,zice că învoirea nu s’a făcut fi âncă, derfi ca ambele părți o dorescü seriosfi și că 'n orice calfi acastă cestiune nu va tulbura înțelegerea ce este între ambele Staturi. In privința cestiunii cu America, zice că sumele ceea cere nu depindă de otârîrea arbitriloră și că s’aă adresată guvernului Statelor Ö-Unite comunicări amicale. Ambele Camere au și adoptată proiectele de adresă la discursului tronului. In Cameră Gladston, réspundândü la atacurile ce i-a adresată Israeli, zjice că guvernul primesce răspunderea despre modula cutarea tratată cu America. Cererile ce ea face <jise că suntă asurde și neacceptabikv Io . Camera Lortjilor a răspunjândo la Gemene atacuri, guvernul a răspuns că nu va sacrifica drepturile națiunii și va face totă ce va fi prin putință spre a ajunge, cu cesiiunea Alabama, Iară soluțiune mulțămitore D-LUI LUDOVIC RIGONDAUD Iubire confrate și amică, că întâmplare nefericită a făcută se sosesc în România tocmai atunci cândă este domnită de ună guvernă impusă țerei printr’ună concursă de acele împrejurări, cari din nefericire nu suntă necunoscute nici patriei dumitele. Ună asemene guvern, avândă tendințe și simțîminte cu totură opuse celoră ale națiunii române, venită prin acele influințe ce ne suntă bine cunoscute, nu pote avea de minune de câtă persecutarea a totă ce este francesfi, a totă ce nu este devotata Prusiei. Nici chiar și misiunea dumitale gem rosă și umanitară n’a putut defarma acestă sursă de persecuțiune. Cu tote aceste, eperâmă că esti convinsă că națiunea română, care aprobată atâtă de deplina recunostința și sipatiele sale pentra scru- cea mai mare, patria dumitele, nu poe se fiă decâtă într’uă strinsă legătură de idei și de ânimă cu dumnezeu. In numele dorit a acestor fi simțiminte române, te rugam și se primesc, ca dară pentru lotăria în ajutorul victimelor fi francese ale resbelului, un bogtă soră de molie broșată, pe care junii frați Vineșa ne-au încredințat-o pentru unii asemene soți). Primesce, te rugămă, asigurarea stimei și afecțiunii nestre amicale. Emiliu Costinescu Redactor ® al „Românului. * D. Rîgendaud ne-a adresată următorula răspunsu: Iubiți confrați și amici, Ve mulțămesofi de mii de ori pentru magnificula dară ce ’mi faceți pentru lotări naționale in folosul ö vicii melóra francese me rtsbelulaî. Na v’fișî sei repeți în destulă că persecuțiunile nemeritate ci am fi încercat și pe pământul României, de obicinuiții atâtă de ospitaliarQ, nu alterază întru nimicii iubirea mea pentru frumósa vóstra țară și credința mea în viitorul ă iei. Da, credă mai multă decâtă totu-de una în acestă vitază națiune română, ante-garda Latinilor, în Oriinte, Coragiu dore, și perseveranță în numele rasei latine. De acumă nainte acesta trebuie se fiă pentru noi toți singurulă nostru cuvântă de ordine, în facia cotropirilor, miraicilorü noștril, și dacă vomă remânea credincioși acestui cuvântă de ordine, cea-a ce am intima convingere că va fi, mari destinate astepta Latinitatea. Va mulțămescă încă vă dată și nu ve 4he adio, ci la revedere. Ludovic Rigondaud. In ședința de Joiî, 20 ale cuvîntei, după cererea făcută de d. deputata Vernescu, d. ministru al lucrurilor publice a dată citire depeșei d-lui Rosseti, comisarulu guvernului la Berlin, prin care comunică, că societatea acționarilor, întrunită în adunare generale la 14 ale cutiuței, pronunțându-se pentru partea ântâia a legii de la 24 Decembre, adică pentru săvîrșirea și construirea linielor aerate, a luata ore-care dec suntenumărate în câteva article. D. Vernescu cerânda deslușiri asupra unora din aceste artide, d. ministra a răspuns că ele mai tate privescu pe societatea de acționari, era articulQ din acele decisiuni care glă ,uiesce în modula următoru: ,care fiă »făcuta unü avangjamentil convenabile cu „guvernulu românu, relativa la alegerea „linielor ü de căi ferate cari râmâne încă »a fi construite, se referă la traseurile dintre Pitescu, Slatina, Craiova, SevernO și Vârciorova, traseuri cari nu suntă încă definitivă fixate, cari nu se vor fixa decâtă după studiile ce are să facă societatea și cari urma să se fie aprobate de ministeriă, în limita cifrei de 919 kilometri fixați prin legea de la 24 Decembre de la Romană la Vârciorova. Jurnalul Românulu de Marți, 25 ale cuvintei, făcândă mențiune de acestă incidinte, zice că „s’a violată legea,“ miniterialu lucrărilor publice declarândă că „traseurile linieloru privescu pe concesionari.” Pentru ca publiculu, citindă jurnalulă Românulu, ge nu fiă amagita de acastă aserțiune a sea, s’a crescuti de treiuință a se da lămuririle de mai sus si. (Comunicata). (Monitorul.) ADUMREA DEPUTAȚILOHII Ședința de Mercuri. ß6 ianuari, 1572. Presîntî 13 deputați. Ședința se deschide la ora 1 potmeridiană. După aprobarea sumaiului ședinței precedinte . Se face din nou lungi discusiuni privitore la activarea țcsintarii unei legi pentru folosirea unei bănci fondate. Unii deputați susțină ca Adunarea, în secțiun unite și prin propria-i inițiativă se elaboreze una asemenea proiectă ; alții că Adunarea nu se pute ompa dacită pe>tiune, decâta atunci, cupda guvernulu va presuma ună atare proiecții, pe care se îlosțină. După fochiderea discusiunii, Adunea votază ca secțiunile, din iniițiativa lor, se discute și se se ocupe cu acesta cestiune. Se acordă câteva concedie, și se anunță comunicatele dileî. D. ministru de finance citesce mesagiulu prin care se naintază proiectulă d,ege pentru cedarea locuriloră Statului către comitatul districtului Oltu, în trebuința unui spital, și celă pentru una credită de 68,31c6 lei, 83 bani. Guvernulă declarândă o adevă !» tai« modificările introduse în proiectul de lege pentru timbru și înregistrare. Se pune la votă legea în totale și resultatură fiindă : Votanți 85 de putați: Maj. ales 43 votanți. Bile albe pentru 64. Bile negre contra 21. Președintele proclamă că Adunarea a primită în totale legea timbrului. La ordinea fiindă pusă desbaterea proiectului de lege pentru steagerm deficitului de 5 milione lei alü casei pensiuniloru, constatată la finele anului 1871, precum și a deficitului de 2 milione, la finele anului 1872 și cep librarea bugeteloru victare* . D. George Bratianu, raportorele cemitaului delegațilorfi, dă citire suntrplati seă raportă—conțitorii de tote puntele ce potă fi puse în desbaterea acestei cestiuni—și următorului proiecta de lege, astăfeia precum’i ÎIO amendată și combinată delegația de secțiuni: Art. 1. Pentru lichidarea deficitului casei pensiunilor, constatată la finele anului 1871 în sumă de 502.778 lei, 18 bani se afecteza următorele resurse: a) Echivalentulu recompensiiorii naționale, compensațiunilor, indemulsațiunilor și de scutelnice, ajutorele viagere și pensiunile acordate în virtutea legii poliției rurale. Aceste sume se vor restitui de către tesai,rusă publică casei pensiuniloră pe trei ani și nouă luni câtă s’aă plătitQ de acestă oară, adică de la instituirea eîpâoâ la finele anului espir tu; fi b) . Restul ă de 3.730.592 lei, 18 bao pentru acoperirea datoriei totale, se va plăti din tria uriă publică. 2. Sumele prevăzute la articlele precedate se voră răspunde casei perssianilora în cursulü anului 1872 în 12 rase. 3. Casa pensianilor va fi despovărată îa viitorii cu începere de la 1 ianuariu, 1872 de plățile următore ( a. RuOumpensie naționali br. Ajutorele viagere; c) . Compensația nuls și indemnicațiunile de scutelnici; d) . Pensiunile acordate în virtutea legii poliției rurale. Tóte aceste sume se vor ă plăti, și se voră Insera în bugetul generale ală Statului. 4. Veniturile cari constituescă fondurile casei pensiunilor de la 1 Ianuariu, 1872, și în viitoru se compunü dtp: a) Reținerile de 10 la gută asupra totuloru posturilorü înscrise tu bugetulu generaiegaiii Statului; b) Reținerile de 20 la sută asupra pensiuniloru de fote categoriile; e) Reținerle pe jumătatea leturilor pr in prima lună a intrării séü » rechiamb*rii în funcțiuni; d) Reținerile pe oă lună a sporului retribuțiunii celoră înaintați în posturi; aceea reținere se va opera și cândă funcțonarulu aflată în disponibiliate ar dobândi un funcțiune a căreia lâfă ar fi foar mare de câtă aceea cea avută; t) Din tiiigeiile toü suspendările ce vor urma asupra pesiunilorű; g) Din pensiunile de orice categorie a celori ce ar ocupa una posta retribuită in casa cândă ar opta pentru fafa aceatui poștă; b) Din procentele capitalului disponibile ale fondului pensiunilorü. 1. Dintr’uă subvențiune anuale reapun‘ o de tesaurul o publică în 12 rate men*suale. Acasă subvențiune va fi propozouăle cu deficitul ă ce ar resulta din bouetilă anuale ale casei pensiuniloră. 5. După ce fondurile constitutive ale casei pensiuniloră, vor acoperi suma necesară pentru achitarea tituroră pensiuni foră, subvențiunea menționaă la artF olmă precedinte va înceta da se mai ascrie în bugetul Statului. Asemenea și reținerile suplementariî de 10 la sută asupra pensiuniloră va începe se scagă într’ună modă gradată de uă-data ca unde&tub;eanorpi«lea, ca șel pe osiunijor.