Romanulu, august 1881 (Anul 25)
1881-08-05
ANUL AL DOUĂZECI ȘI CINCILE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI. Lima do 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto » , , pagina UI, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la idministrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street, London E. C. LA VIENA , la d-nii Haasentein și Vogler. Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S.-M.G. L. Daube et C nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL yatt3aii^ligiaitag8^^ iötKtói^iáí MERCÜRI, 5 AUGUST 1881 Luminează te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte: un an 18 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea oiarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse. LA ATENA, la d. B. G Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctor Gustave Croce Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLARUL Eedacțiinea și Administratțiunea strada UMinno 14 ■awTM^ajf»aaHiBiawsac«»cs8sm^s?gcaaa5aa<BSBiM^-!Wiae>aa3MgaBeMw<M^^ a BffilIRESCI, ie AUGUST 1881 Presa oposițiunii e încă plină de comentarie asupra alegerii col. III de Iași, săvârșită în zilele de 27 și 28 Iuliu. Acesta ne obliga de a reveni și noi asupra Gestiunii. Au fost ingerințe, strigă oposițiunea. Când, cum și care sunt faptele ce dovedesc ingerințele, se ’ntrebă totă lumea nepărtinitore. Reclamanții tac. Chiemațî înaintea parchetului, spre a spune pe ce fapte își întemeiez“ reclamațiunea, refusă de a veni. Mai mult, se dovedesce că cei mai însemnați din sunt scriitorii plângerilor în contra ingerințelor lipsesc din Iași, deși în reclamațiuni declarației au versut esereitându-se ingerințe. Ast-fel de arme sunt funeste și partitele ce sé ’njosesc a se seryi de ele sunt de plâns. limpid se 'ncercă a drege scrântela amicilor söi de la Iași, și neputând s’arate nici un singur fapt care se constituie ingerință se silesce a o deduce ca un efect dintr’un causă. El resumeză ceea ce numesce ingerință electorală în următorele punte : 1) Disolvarea consiliului comunal; 2) Disolvarea consiliului județean; 3) Schimbarea gradelor gardei civice. Dacă aceste autorități ar fi fost în mânile oposițiunii, organul ‘rsis conservator crede că oposițiunea ar fi isbutit în alegere. Mulțămiri pentru mărturire. Totd’auna am zis ș’am dovedit că ceea ce se chiamă partită conservatóre nu este decât uă adunătură de câteva personalități, care câștigă putere și înmurire numai când are ’n mână forța publică. Depărtați de națiune și lucrând necontenit spre a se depărta de ea, așa zișii conservatori n’au putut nici uă dată veni la guvern decât pe căi cotite. Calea largă, bătută și dreptă a Constituțiunei, lupta ’n comisele electorale, nu i-a ispitit nici uă dată. Ei au căutat, și vecinii vor căuta, ca mai ântei se puie mâna pe putere, ș’apoi prin fraude, prin ingerinți despotice, prin bătăuși și prin versuri de sânge să-și creeze simulacre de represintațiuni naționale, spre a se menține. Acelaș lucru voiau și cu alegerile de la Iași. Un consiliu comunal, împins de ure politice, și uitând interesele de căpetenie materiale, morale și naționale ale poporațiunii ce represinta, luase ’n mână stindardul revoltei și refusa pe d’uă parte d’a se supune unei legi, pe d’alta d’a întrebuința mijjlocele materiale ce se puneau la disposițiune spre a ’ntări elementul român prin cultură și prin poporarea vecinătăților cu săteni români. Ș’un asemenea consiliu mai merită creonarea d’a se fice represintante al poporațiunii d’ale căreia interese își bătea astfel joc ? Credem că nu, și ne-am spus părerea în acesta privință sus și tare chiar d’acum un an cerând și dovedind c’acel consiliu trebuia fnsolvat. Avem legi și câtă se ne supunem lor. Autoritățile ce-și permit sé uite acesta și se puie pasiunile politice mai presus de interesele ce sunt détóre a ocroti și administra, nu pot și nu trebuie să scape de pedepsa ce legea dă celor ce o înfrâng. Prin urmare, de ar fi fost sau nu alegeri, consiliul comunale de Iași trebuia disolvat. Tot atât de puternice motive au fost și pentru disolvarea consiliului județean. Disolvarea acestor autorități fost într’Un cuvânt dă satisfacere a dată legii și intereselor vădite ale poporațiunii din Iași. De n’ar fi fost astfel și déca acele poporațiuni ar fi avut încredere în personele ce compuneau numitele consilie, ocasiunea cea mai bine venită de a-și manifesta acea încredere era alegerea de la 27 și 28 Iulie. Totuși, candidații oposițiunilor întrunite au că Jiul. Timpul pune în legătură acesta cădere cu disolverea consiliului comunal și județean, ca să caută cu efectul. Ce însemne să are acesta decât că Timpul și omenii în numele cărora vorbesce el, ar fi dorit ca numitele autorități să utiliseze forța publică în alegeri ? Dar acesta n’o vrea legea, n’o vrea bunul simț, n’o vrea esința chiar a regimului constituționale. Deci, dacă oposițiunile ’ntrunite n’au alte motive de plângere în contra alegerilor de la Iași decât că un număr precare de persone au fost puse în neputință de a utiliza calitatea lor oficială ca ingerință electorală,în fațța unei asemene plângeri, oricine nu va putea decât se felicite pe guvern că—respectând legea—a dat acelor persone’libertatea deplină d’a lupta în alegeri așa cum le dictai convingerile lor politice, ense ca persone particulare. Prin urmare, ingerințe n’afi fost și supărarea oposițiunii provine numai din faptul ca nu i s’a permis sei să ingereze ca autoritate. înregistrăm curiasele acuzări aduse de Timpul contra alegerii de la Iași, lăsând ca publicul să voia, să cerceteze, se judece, și se ptărască, de voturi egal. Nici unul ,nici altul nu era dar ales. Ce trebuia să facă guvernul ? Guvernul nu putea decât să se conforme legii. Ce spune legea ? La art. 45, legeaotărăsce că în cas când nu se va putea întruni oă treime de voturi, se va procede la o nouă alegere în termen de 15 zile.“ Convocând dor alegătorii pentru ziua de 4 August, guvernul n’a făcut decât să se supună legii fără a ține sema de partita la care aparțin candidații în balotagiu. Ar fi voit cre Binele Public ca guvernul să fi ales că altă dată, adică sé fi convocat alegători mai înainte sau mai târziu decât 4 August ? Dar atunci cu drept cuvânt ar fi putut să zică că guvernul calcă legea, de vreme ce ea nu-i permite nici să înainteze nici să amâne termenul convocării. Guvernul nu putea să facă decât un singur lucru. Considerând că legea comunală nu vorbesce nicăeri de cazul când candidații vor întruni același număr de voturi și nu prevede nimic pentru acesta împrejurare , guvernul putea se lase locul în balotagia vacant pent la convocarea estraordinară prevezutä de art. 31, care sună astfel : „Colegiurile nu se convocă estraordinar decât la cas de vacanță cel puțin do uă a treia parte a numărului întreg al consilierilor. * Guvernul n’a voit să procedă astfel. El a comentat legea în sensul cel mai larg, a profitat de nelămurirea legii, în privința cașului de paritate de voturi, pentru a opri pe d. A. Lahovari de a intra în consiliul comunal; astfel a pus și cașul parității de voturi în identitate cu acela de neîntrunire a unei treimi de voturi și a convocat pe alegători în termenul de 15 file. Procedând astfel guvernul a făcut să nu se mai potă nici bănui măcar;din două soluțiuni el a ales pe cea mai favorabilă oposițiunii, adică convocarea în termen de 15 file cerută de art. 45. Binele Public deci în atacurile sale arată că nu scie ce prescrie legea, sau că, desprețuind publicul, nu se mai ocupă decât d’a calomnia cu orice preț, chiar cu acela al onorii sale. Binele Public mai spune că „cea mai mare parte a alegătorilor din colegiul I se află acum sau la moșia sau la băi.“ Ni se pare că nu e vina guvernului dacă alegătorii colegiului I se află pe la băi, și daca alegătorii conservatori lipsesc, de ce ore să nu lipsescă în aceiași proporțiune și alegătorii liberali ai aceluiași colegiu ? Voies ce are Binele Public a Jice c’alegătorii alor săi sunt mai bolnavi decât alegătorii liberali? Citind cele ce scrie acel ziar începem a ne convinge că el a vorbit de balele morale și de aceia susține că lipsesc alegétorii sei. Binele public de la 3—4 August, face guvernului următorea acuzare : „Balotagiul pentru alegerea din colegiul I a unui membru în consiliul comunal al capitalei s’aficsat de Primăria pentru un termen, în care nici alegătorii, nici candidații se află în Bucuresci, conform ușulițelor cunoscute a guvernului de a lua pene și căldurile verei în ajutorul manoperilor sale electorale, din tote puntele de vedere condamnabile.“ La alegerea din colegiul I pentru consiliul comunal al capitalei d-nii Al. Lahovari, conservator, și d. Culagin, liberal, au intrunit un numar SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGS-EVNȚIEI HAVAS Berlin, 15 August.—Se citesce în Gazeta Germaniei de Nord : In discursul seu din Belleville, d. Gambetta a recunoscut din nou starea actuală a Alsacia ca provisorie. D. Gambetta indică recâștigarea acestii provincii în numele dreptului, adevărului și justiției, ca și cum Francia ar avea un drept mai mare asupra Alsacia decât, s. e. asupra Belgii. Gazeta oficială protestă, în numele verității istorice, contra acestei vederi indicată în discursul de la Belleville; ea regretă că d. Gambetta, în posițiunea eminentă și influentă ce ocupă în țăra sea, nu lasă se trecá un an fără să ațîțe sentimentele francezilor în contra Germaniei și Statu-quo stabilit prin pacea de la Frankfort, și fără sé arate că voesce să fie considerat de francezi ca unul care a ales, ca un pară a vieții sale, realizarea ideilor de resburare. Articolul Gazetei Germaniei de Nord se finesce astfel : „Noi dorim sinceramente se întreținem legături amicale și de bună vecinătate; prin urmare, ne vom opune oricărei încercări de a le arăta ca provisorii.— Londra, 15 August. — Camera Lordilor. — Lordul Dunraven interpelăză guvernul asupra afacerilor din Tunis și Tripolitania. Lordul Lamingon dice că cestiunea Tunisului a fost pe ne acum prea mult discutată și că ar trebui se aibă încredere în cuvântul Franciei. Lordul Granville declară că guvernul n’are nimic să adauge la președintele sale comunicări. In privința cessiunii Tripolitania el zice că nu vede pentru ce s’ar înduci de asigurările date de guvernul Franciei. Lordul Dunraven își retrage moțiunea. Roma, 15 August. — Escedentul veniturilor din cele șapte luni d’orifeist ale anului 1881 peste lunile corespondinte din 1880 se urcă la 31,500,000 lire. POLITICA EXTERNA. Alianța Italiei cu Germania și Austria Citim în Neue freie Presse, de la 12 August, edițiunea de sera : „Mai în tote dilele primim din Italia foî mici provinciale, care discută în lungi articole alianța Italiei cu Germania și Austria. Nu toté o recomandă, dar faptul că tote fiarele din peninsulă se ocupă cu cestiunea alianței, ne dovedesce în destul că ea provocă un viu interes în Italia. Astăzi, de exemplu, primim un număr din fiarul Babeo, care apare în Avellino și care se ocupă cu acestă afacere, dicând că Austria ar putea fi înduplecată se renunțe cel puțin asupra Tirolului de sud, și atunci alianța ar deveni și mai sigură.¤ Pester Lloyd se ocupă și el de acestă afacere și, în numeru’1 de la 13 August, scrie următorele : „Astăzii se desminte în modul cel mai formal sedea că regele Italiei va avea uă întrevedere cu monarhul nostru sau că se vor fi făcut pentru acesta demersuri, astfel că în curând vor dispare și combinațiunile făcute în acestă privință. Discnsiunea publică a devenit, acum mai săracă cu un capital forte interesant, dar nu se va putea zice că politica europeană va perde tocmai mult decâ idea agitată de presa italiană va rămâne fără urmare. Alianța austro-germană este în sine și destul de însemnată și de puternică, spre a putea îndeplini într’un chip complect scopul de a apăra pacea europeană și a protege relațiunele existânde contra fenduirilor violențe. Daca, în puterea acestuî caracter al reu, va putea exercita uă forță atractivă asupra facelor State, care sunt conduse d’uă aceiași tendință în politica europeană, apoi acesta n’ar fi decât un efect forte natural și am putea să ne bucurăm. Dar nu este nici cum de trebuință ca și alte puteri să intre direct în acestă alianță, și este mai mult ca sigur că ea ’și-ar perde din însemnătate daca, spre întinderea iei, ar trebui se se țină sumă și de nișce elemente care, sau că se supun fără voiă le stării lucrurilor, sau că voesc a esploata acesta alianță tare penru propriele lor interese/ întrevederile Suveranilor germani Fremden-Blatt combate astăzii cu un mare învier șiun are scomptele împrăștiate cu ocasiunea întrevederii împăratului Francisc Josef cu regii Sacsoniei și Wiurtembergului și cu marele duce de Baden. Fremden-Blatt se întorce mai cu deosebire contra foii Național Zeitung, care afirma cu totă serioșitatea că împăratul Francisc Josef s-a încercat în Mainau și în Friedrichshofen să reguleze cestiunea succesiunii la tronul bavarez în sensul de a asigura corona principelui Leopold. Freuden-Blatt amintește că împăratul, pe timpul escursiunii sale, a avut ocasiunea să se întrețină în modul cel mai amical cu principele Ludovic, și asigură că acest din urmă nu se gândesce câtuși de puțin la acela de a renunța la succesiunea sa la tronul bavarez și că un asemene îndemn nu ’î va veni nici uă dată din partea împăratului Francisc Josef. Totuși aceste întrevederi au un însemnătate întrucât ele, lipsite de orice idei politice ascunse, ne dovedesc că între Austria și principii germani au dispărut cu totul acele urme de fapte din timpii trecuți. Ar fi deci de dorit ca comentariile lipsite de gust, făcute asupra acestor întrevederi, se înceteze să detă d’a maî forma uă rubrică constantă prin fuare.” Programa d-luî Gambetta D. Gambetta a acceptat următorea programă ce ’i-a fost presintată de comitetul electoral din Belleville și pe care o publică la Répubique Frangaise : „îndreptarea constituțiunii din 1875, alegerea Camerei prin scrutinul pe listă, modificarea sistemei electorale pentru Senat, care, prin dreptul ce ’1 are de a se amesteca în disolvarea Camerei, are o posițiune destul de însemnată, astfel că pote renunța la orecari drepturi care nu fac elecât a provoca conflicte între Cameră și Senat, reformarea magistraturei întemeiată pe alegerea judecătorilor în legătură cu inamovibilitatea lor, serviciul militar obligatoriu pentru toți și două durată egală. Termenul de serviciu trebuie se fia atât de scurt pe cât permite siguranța națională, și se dorește cel mult trei ani, dacă acest timp este îndeajuns pentru soliditatea armatei și formarea cadrelor. Acesta este pentru noiuă condițiune fundamentală. Voim a fi tari, spre a fi liberi și respectați, învățământul laic să fie liber și gratuit, descentralizarea administrativă, dar centralizarea politică. Acordând comunelor uă deplină libertate pe tărâmul intereselor locale, să le legăm cu tăria de puterea centrală, ceea ce este uă cestiune vitală pentru țară. Forța țerei este garanția pentru pacea internă și externă. Relațiunile dintre muncă și capital se vor îmbunătăți necontenit supt influența progresului politic, a libertății asociațiunilor, a grupării sindicatelor și a fundării caselor de îngrijire pentru bătrânețe. Cei pedepsiți după codul criminal se ftă trimiși într’u colonie anume de pedepsă. Credem în progres prin libertate și pace și sperăm că Francia va datori Republicei oă lungă epocă de pace, de prosperitate și de onore.¤ Aci urmează apoi supt scrierile și următorea declarațiune: „Am cetit minunatul dv. manifest, îl aprob și accept tote ideile cuprinse în el.” Léon Gambetta. Alegerile în Germania In Germania, die Neue freie Presse, cresce mereu îngrijirea că viitorele alegeri vor putea aduce un mare desamăgire liberalilor. Alianța pârlitei conservatore cu clericalii devine din ce în ce mai vădită și diarele progresiste se întrec a sfătui unirea arătând forța protivnicilor. Se face că în curând va fi stabilit termenul pentru noile alegeri. Daci acest termen va fi publicat la începutul săptămânei viitore, atunci alegerile, fiind-că după §. 8 din legea electorală listele trebuiesc afișate cel mai târziiă cu patru săptămâni mai nainte de fina defiplă pentru alegeri, vor putea se se facă între 12 și 17 Septembre. Der