Romanulu, ianuarie 1889 (Anul 33)
1889-01-15
* tr t > anul al XXXIII-LE V oiesce și vei putea: ANUNCIDSI , . T . .. li 1 '>vv? cO mere, petit pagina IV ...... . .4$ hani! '' *»*•> « „ » * HI..............îl«-.»' >> ițiți«"' H reclame pagina EH și IV linia . 2 „ — A se adresa: . ÍN ROMÁNIA, la administrațiunea țtiamiuî. lK PARTS, la Havas, LafBte et C-nio, 8, Place de la Bourse BA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. la — O. L. Daube et C-iiie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — essista ESEMPLARUL 15 BAN REDACȚIA STRADA DOAMNEI 2. ADMINISTRAȚIA STRADA NOUĂ, 7 Fund a tore : C. A ROSETTI Directore: VINTILÄ C. A. ROSETTI m Indițiunea de dimineață BUGURESCI,14 CALENDAR Anul 1889 începe în și pentru țara nostră : cu neunire în lumea guvernamentala , cu neunire în oposițiunea întrega , cu nesiguranță, ba chiar cu temere înăuntrul țărei, cu fragile asigurări de pace venite din afară. Vom căuta, fără ură și părtinire— după cum am făcut totdeauna în bătrânele coline ale Românului—să arătăm că aceste patru ale nóstre afirmări corespund cu realitatea lucrurilor cu adevărul desbrăcat de orice alte considerațiuni. Nu suntem legați de nici uă partită. Nu servim nimănui. Am fost și suntem servitorii binelui și națiunei române. Ne-am silit totdeuna a spune națiunei cele ce am crezut că îl sunt sau îl vor fi de folos. Și am lăudat binele ori de câte ori el s’a arătat în tote părțile și’n tote partidele. Am lăudat noi—nu gazetele sale— pe d. I. G. Brătianu cu 10 — 15 zile înainte căderea pentru discursul eminent și românesc, pronunțat asupra politicei nostre esterne, ca răspuns la interpelarea d-lul N. Blaramberg în Camera trecută. Am lăudat pe d. P. P. Carp când ni se păruse a vedea în hotărârile și actele, spre un început de eră nouă, de liberalism bine cugetat și’n raport cu cerințele șciinței moderne. Am criticat pe d. I. C. Brătianu, vorp critica pe d. Carp ori de câte ' Ori cel d’ântuiu făcuse, cel d’al doilea face și va face reul de voia saa de nevoiă—pentru a deține puterea per las et nefas. «Astfel făcând n’aveți rațiune de-a fi» ne-au omis și ne fie adesea sectarii fanatici ai partidelor și grupărilor ale căror ținti și stea polară este numai și numai puterea. «Mergeți înainte pe acesta calea «binelui și a cinstei, având în veidere numai adevĕrul și patria ro«mână» — ne-au glis și ne -fic aceia cari în decurs d 32, 25, 20 de ani ne-aü susținut continuu, și cari — după cuvintele unui bătrân luptător al parlamentarismului nostru — au învățat drepturile și datoriile cetățeanului român, în colónele Românului. De aceia, tari de aprobarea oamenilor de bine și, prin ajutorul acestora, mai presus de patimele zjilei și de compromisurile desonorane, noi privim fără ură și fără părtinire evenimentele ce se desfășură, și — fără a fi cu vre-uă muscă pe căciulă — (liceu . Anul 1889 începe în și pentru țăra noistră cu neunire în cabinet și în lumea guvernamentală. Aduceți-vă aminte cum a născut ministerul Carp Vernescu-Lahovary ; rememorați-vă cele petrecute în Cameră cu ocasiunea răspunsului la Mesagia,—bunioră, un fapt din trece, când, în ciuda d-lui Carp și spre desperarea d-lui Maiorescu, ministrul domentelor, dr Alex Lahovary, administra tenorului-liberalism una din cele mai formidabile palme ce un ministru, în parlament, nu la Orfeu,, a putut administra vre-uă dată;— gândiți-vă la fortuna—reală, ori cât s’ar buciuma contrariul! — ce s’ai născut în cabinet ca tocmelile agricole ântâia, și-al doilea cu numenle ? în magistratură , — fortună care își are izvorul în trecut, prin întrunirile publice și intime de odinioră, și care, atât, transformă în scânteiă orice mișcare, orice semn inofensiv, făcut mai altfel fiă de unul din membrii porțiunei junimiste, fiă de altul din membrii porțiunei liberal-conservatore, în cabinetul Carp-Vernescu- Lahovary. Nu ! nu e unire în cabinet. D. Alex. Lahovary ficea d-lui Tache Ionescu că ciuda d’a fi „mancat“ trenul ș 1 făcea să rotăscu discursul său la Mesagia. Mai adevăr jicem noi astăzi afirmând că toți miniștrii în per, fără nici uă deosebire, sunt stăpâniți de febrila lăină de a nu rata trenul puterei. Pentru a nu perde acest tren care plăcă cum și când îl vine, și cum și când îl place, ministerul actual bate apa în piuă, în deosebite moduri. Nu e membru din cabinet care să nu jure că modul lui e cel mai bun, cel mai practic, cel mai rodnic. Firesce,când un om cugetă 12 ani la modul său și 12 ani îl cântăresce, are totă dreptatea să se facă Dunăre când un altul îl afirmă că acel mod nu e cel mai bun. Mai adaugeți la acestă stare de lucruri încă un factor de la putere fenomenală în țăra românescă : amorul propriu,—și vă veți explica profunda, iremediabila neunire ce domnesce în cabinetul Carp-Vernescu-Lahovary. Amorul propriu e în țăra nóstră unbălă care a bântuit și va bântui multă vreme încă în mod îngrozitor caracterile ómenilor noștri politici și’n genere ale ómenilor noștri cu vă$ă. Acest amor propriu a făcut și face pe mulți să $scă neted — adică cinic , după mine potopul! ce ’mi păsă ! Și nu ne ’ncetăm afirmând că, astăzi, în cabinetul ce avem, în ambele sale grupări sau porțiuni, acestă ba 5lă care e teribilă pentru unitatea de guvernământ, bântueste în mod nemai pomenit. Cine se va lăsa mai pe jos ? Nimeni. Cine va recunosce puterea celuîl’alt ? Nimeni. Deci, neunire, sgudueți, și ’n curândă vreme isbucnirea finală. Coborînd din sfera ministerială în sfera mai comprehensivă a lumei guvernamentale, și lăsând lară parte pe aceia cari alcătuesc zestrea guvernamentală,—ce vedem? Vedem în mare ceia ce în cabinet vedem în mic. Am lucrat 12 ani, spun cu francheță mulți, și acum ni se refusă 3 cuarturi din ceia ce cerem. Resultatul victoriei e mai mult decât costeliv. Suntem nemulțămiți și avem dreptul de a lucra din nou pentru a desemna situațiunea așa cum o dorim noi. Și unii și alții spun același lucru. In parlament, lupta se va încinge în curând. Acestă nu e unire. Acestă situațiune nu cuprinde mulți sorți de viață pentru cabinetul actual. Vom vede într'un alt articol cum" neunirea domnesce în rândurile oposițiunei. A se vedea telegramele în pagina III Din X F juancia Un colaborator al Harului Gaulois publica urmatorea declarațiune, audită din gura chiar a generalului Boulanger: «Alegerea mea va fi o declatantă probă despre vitalitatea Franciei și verdict asupra acelora, cari au uitat de mărirea, gloria și demnitatea țărei, cari turbeza de necaz contra unui om pentru că acesta voesce altceva, de cât ceea ce voesce denșii. Țara nu este cu el. Abia au găsit un candidat. Acesta în aparență a primit voturile cele mai multe în întrunirea lor. La mine vin j zilnic mii de alegători, își esprimă recunoștința pentru că doresc a face oă Frandă tare și onorată în afară. Conservativii au să ’mi dea 80 mii de voturi». Generalul a declarat apoi că întruniri nu va face pentru a nu se da ocasiune la scandaluri, dar că primesce pe om și cine doresce să-l vadă. A terminat jicând : «Am totă speranța că la 27 ianuarie voi ieși cu majoritate zdrobitore din alegere, ceia ce va provoca u mișcare nu numai în Franța dar chiar și în Rusia. Cât despre d. Jacques, dânsul în scrisorea adresată alegătorilor săi spune că alegerea lui Boulanger, candidatul nemulțumiților și al clericalismului ar fi uă rușine pentru Francia, ar fi revenirea la forma veche de guvernământ, a primi supremația unui om, care să domnescă cu putere absolută asupra mulțimei. Terminând vice : Sper că alegătorii vor vota pentru candidatul tuturor grupurilor republicane. Făcând asta alegătorii, vor vota contra slaviei, nu se vor apropia de urnă pentru a alege un stăpân ci cu devisa. Să trăiască Republica. Din Viena Din Viena se scrie că la principele Albrecht se țin mereu ședințe de ofițeri din Statul major și infanteria pentru a elabora un nou proiect de instrucțiune practică a infanteriei. Schimbarea regulamentului de până acum se impune prin introducerea noului sistem de armă în miliția, și anume aceia a pus cel cu repetiția. La aceste conferințe iau parte cei mai vechi comandanți de corpuri de armată, precum Filipopovici, principele de Würtenberg, Catti, Schönfeld, Windischgrätz,König, Reinlander și alții. Durata acestor consilii nu va fi lungă, deorece după cum se scrie, vechiul regulament nu va fi prea mult modificat. Numiții comandanți sunt deja dintre aceia, în a căror corpuri de armată s’a întrebuințat deja pușcile cu repetiție și astfel ei vor fi în stare să se pronunțe asupra acestei cestiuni. Afacerea Moriei. Incestiunea Morier foile germane chiar și acele cari îl acuzau mai mult pe diplomatul englez, dat acum în retragere. Post între altele plice că nimeni nu la învinovățit pe d. Morier că ar fi trimes depeșă directă generalului Bazaine despre concentrările germane, ci pare că alții au abuzat de încrederea lui făcând cunoscut și francezilor acea depeșă pe care dânsul a trimis-o din datorință guvernului său din Londra. Reproducând apoi cele relatate de «Kölnische Zeitung», se încercă a dovedi că nici acesta főte n’a acuzat direct pe Morier ci că a afirmat numai că Bazaine în adevăr a scrit lucruri ce l-au pus pe bănuială pe Sir Morier rasgaggaeaglasia Dar cea mai eclatantă dovadă despre ieculpabilitatea diplomatului englez este scrisorea reginei văduve Augusta, care declară că depeși de natură de care se zice că a cunoscut Morier, nu se transmitea nimănui, și astfel nici lui Morier. Dar în foile franceze generalul Crosseron de Villensoisy publică o scrisore prin care desminte cele relatate de generalul Basaine. Cât despre înaintarea armatei germane spre Mars-la-Tour, la 14 August toți cei din Metz sciau deja, și astfel nu corespunde afirmărei că Balaine la 16 August dimineța a luat cunostință despre acesta prin d.J Morier. Anarhiștii germani Piami Le Main primesce urmatorea telegrama din Berlin : Cancelaria curții din Berlin a primit acum în urmă un scrisore amenințătore din Elveția, împăratul, fiind informat de primirea acestor scrisori și de conținutul lor, căci raportele directorului poliției secrete, d. Krueger, sunt de câtva timp departe de a fi asigurătore. Aceste raporte constată, în adevăr, orecare agitațiune printre socialiști și anarhiști. D. Krueger se teme de un atentat apropiat, și ia nici măsuri de precauțiune și de supraveghere. Astfel, a cerut suveranului să i se dea autoritatea de a împedica poporul să se apropie prea mult de trăsura imperială. Dânsul ar voi să aproacă de a se mai arunca scrisori și flori în trăsura împăratului. Pe lângă acesta s’a mărit forte mult numărul agenților poliției secrete , agenții pe jos și călare vor fi pe vitor postați pe strade la câte cinci glec de pași unul de altul. Pentru vânitorile imperiale, s’au luat măsuri speciale, și publicul nu va mai putea, ca până acum, să se apropia prea mult de orice puncte ale întrunirei venatorei la care va lua parte și împăratul. Regina Natalia Regina Serbiei, cu ocasiunea petrecerei sale în Rusia a primit mereu semne de stimă și iubirea pe care populatiunea Rusiei i-o păstreza. Intre alte adrese ce i-a sosit, ami ntim !»’aceia din partea primarului din Golta. El (zice: «M. V. puteți fi încredințată că în întreg acest imperiu veți întâlni aceiași simpatie, dragoste și stimă cu care vă înconjură loialii supuși ai regatului Vostru. D-zeu să vă binecuvinteze și să asculte ruga vostră, prin care cerem ca pentru fericirea lumei ortodocse să puteți trăi în liniște și pace ca regină legitimă a tinerului Vostru regat.» ---------ilii—ili 1 —■ ------- Din Camera maghiară Cu data de 10 Ianuarie se depeșază urmatorele din Buda Pesta cu privire la activitatea Camerei: La ordinea d'lei este desbaterea asupra proiectului militar. Referendul Münnich accentuiaza importanta proiectului și necesitatea de a ne desvolta în aceiași măsurâ ca Germania. La apreciarea lui sunt normative doue puncte de vedere : Interesele singuraticilor și interesele statului, cărora din urma sunt subordinate interesele singuraticilor. Amânarea obligamentului la arme pe anul al 21-lea e justificată, deorece tinerimea până la acel an e trupesce anca nedesvoltata. Punctul 14 stabilesce contingentul de recrut anual ; acesta nu e nici uă vătămare de drept, deorece drepturile constituționale sunt espres menținute. In organisarea rezervei de întregire ei privesce cea mai cordiala dispositiune a proiectului, prin ceia ce principiul de obligament militar general ajunge la deplină valore și MARȚI, 15 IANUARIU (3 IAN. st. v.) 1889. ----------i iii —. — Luminézate și vei fi. r ABONAMENTE la Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; vă lună 4 lei. Pentru tóte țările Europei, trimestrul 15 Iol. A se adresa: 15. ROMANIA, la administrațiunea fierului și oficiele poștale BA PARIS, la Havas, Lafite et Cune, 8. Place de la Bourse. BA VIENA, la d. B G. Popovici, 15. Fleischmarkt. IN ITALIA, lnd. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N 0) 16, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — se face uă ușurare și instituțiune gloatelor. Dispositiunile cu privire la voluntarii de un an conțin, ce e drept, Snăspiri, dar acele privesc numai pe cel neglijent!, relativ la cestiunea limbii (fice) ca Pânâ atunci, până când linda de comandă este cea germană, acesta trebue menținută. Dreptur a aprobat. Din stânga a fost mai des întrerupt.. Bolgár (moderat) declară, că armata poporului trebue să fie pătrunsă nu numai de disciplină, ci și de spiritul poporului, înăsprirea serviciului voluntarilor de un an e nemotivata. Scopul instituțiunii voluntarilor este menținerea inteligentei cetățenilor. Militarismul vrea sé ajunga la un inteligentă militară. Atacă pe ministrul de instrucțiune, care prin ordonanța sea ruineza punctul de vedere cultural al terii. In școle nu se învață limbi. El respinge proiectul. Strigări vine de »Éljen!“). Surdomuții din România țiiarul maghiar Arad és Vidéke din Arad publica urmatorele cu privire la surdomuții din România : D. Iosef Roboz, activul director al Institutului surdomuți din Arad lucreza de present la un memoriu asupra surdomuților care îl va înmâna Reginei României. Memoriul insistă asupra necesității instrucțiunei surdomuților din România, unde sunt 3.000 surdomuți pentru cari nu este nici un institut (Aci se înșală d. Roboz. Avem un astfel de institut la Teil. Nota Red.) Memoriul este de opt cale, scrise în limba germană, și afară de considerațiuni generale, cuprinde urmatorele capitole : 1. Surdo-muții, causa și urmările acestui defect; 2. Numărul surdo-muților se întinde în România și în alte state ; 3 Necesitatea instrucțiune! surdo-muților; 4. Se pot instrua surdo-muții și până la ce grad?; 5. învață surdo-muții a vorbi?; 6. Planul unui institut român de surdo-muți; 7. Introducerea instrucțiunei surdo-muților în România. Partea caligrafică a memoriului este făcută de d. Augustin Wagner, abil profesor de senator. SCIRI DALE PILEI Monitorul de azei publică numele mai multor persone oficiale și particulare care au fost decorate cu ordinul ,Corona României“ și „Steua României“. * * * Consiliul Județan de Tulcea este autorizat ca, în sesiunea extraordinară pentru care este convocat, se alege și un membru comisar pe lângă casa creditului agricol. * * * Monitorul oficial de azi publică cestiunele de caii se va ocupa consiliul județen de Ilfo în sesiunea estraordinara pentru care este convocat. Sunt 58 de puncte asupra căror d-nii membrii au a se pronunța. * * * Frăția din Focșani spune că d. Lazăr Niculescu Voentinenu a distribuit în Focșani pe la femeile germane, în cursul acestei săptămâni, 40 sânii cu lemne, bine încărcate. Cei ajutați, mulțumesc d-lui Voentinenu, pentru ajutorul ce le-a dat acum când timpul este forte geros. Am dori ca acest exemplu să fie urmat și de alți cetâțeni. * ❖ * Același confrate anunță : Pentru Duminică 8 Ianuarie, ora 12 din di, sunt convocați membrii societate de meseriași din Focșani, în adunare generală ordinară, spre a decide asupra cestimelor rǎmase nerisolvate din alte ședințe și a vota regulamentul de pielărie. * * * La Focșani jocul ruletei s’a interzis. * * * D. D. Apostoliu, directorul prefecturei județului Neamțu, este autorizat să ia parte la operațiunile consiliului de reviste al recrutarei pentru contingentul anului 1889, în locul d-lui prefect care se află împedicat din causă de bali. * * * La 26 Decembre st. v. s’a dat la teatrul din Beriad un bal organisat de societatea Domnelor, în folosul participarea României la esposițiunea din Paris. * * * Relativ la incendiul isbucnit la seminarul din Huși, aflam că ancheta începută a stabili deja că focul a fost pus cu tot dinadisul. D. procuror Însărcinat cu anchetarea acestei afaceri a ordonat arestarea a trei persone, asupra cărora exist elemente suficiente fiice Epoca pentru a fi puși in prevenție. Delegații ministerului de culte au început și denșii ancheta care au fost însărcinați s- o facă. * * * Primim anteiul miner al diarului Poșta Stamănă din Brașov, unde acest diar apare de doui ani. El este de un cuprins variat. * * * Se scrie din comuna Șotrile, plaiul Prahova, care are o poporațiune de 309 familii, că acolo nu este scola de 12 ani și că peste 200 copii de ambe sexe, care ar putea să învețe, pierde acest drept al luminei și civilisațiunei fiindcă nu au uă scala comunală și că nici la altele din comunele învecinate nu pot merge după situațiunea muntosă ce o are comuna Șotrile. SOIRI DINTAFARA Atentat Se depeșaza din Herat că cu ocasiunea unei reviste de trupe un soldat a împușcat asupra lui Abdurhaman. Emirul Onsé n’a fost nici măcar atins de glonț. Atentatorul a fost imediat omorât. Furtună Se scrie din New York că în Pensilvania a bântuit că furtuna atât de grozavă, încât întregi sate au fost prăpădite, mai mulți omeni și animale au fost omorâte. Gen. Gurko Generalul Gurko a dat un ordin de a se face socotela câte vase comerciale sunt în Rusia, câtă capacitate au și cât din efectivul armatei s’ar putea îmbarca pe densele. Un mare diamant In Africa de sud, unde se scie ca sunt munți ce cuprind diamant, s’a găsit acum de curând un bucata de diamant care cântărește 240 carele. Este una dintre cele mai mari bucăți cunoscute până acum. Diamantului găsit i s’a dat numele de Davison. Un esplorator Doctorul Holub, renumitul esplorator al Africei va ține filele astea uă noua conferința în Ungaria. De astă dată va vorbi publicului din Cinci biserici (peste Dunăre). Femete în China In provinciile de pe fluviul Galben er a isbucnit un femete ingrozitore. Mizeria este atât de mare, încât abia se póte descrie. ÎNALT ORDIN DE pi M. S. Regele a adresat următorul ordin de a fi către oștire cu ocasiunea anului meț : « Ostași, «V’ați atras încrederea Țarei și a Mea «prin disciplina și împlinirea datoriei către «Patrie și Tron. » «Urmați fără șovăire pe acesta cale, a«râzfind astfel câ sunteți demni de recunoscința Țorei și că jertfele ce s’au făcut «pentu armata nu sunt zadarnice. «Eu, din parte’Mi, vé păstrez neschim«data Mea dragoste și îngrijirea cea mai «vine ce pururea am pentru scumpa Mea «armata. «Ofițeri, subofițeri și soldați, ve urez «ani mulți și fericiți». Dat în Bucuresci, la 1 Ianuarie 1889, Carol. D’ALE INVETATORILOR D. Petru I. Chirițescu, învățătorul comunei Tudor Vladimirescu, Brăila, ne scrie on scrisore prin care arată modul nedrept