Scînteia Tineretului, aprilie 1987 (Anul 43, nr. 11766-11791)

1987-04-01 / nr. 11766

Proletari din toate țările, uniti-vă . ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Dind expresie puternică relaţiilor de prietenie şi solidaritate româno-zairezei dorinţei reciproce de a extinde şi intensifica pe multiple planuri colaborarea in folosul ambelor tari si popoare, ieri a continuat VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA m­­­M ELENA CEAUŞESCU, l­N REPUBLICA ZAIR Convorbiri oficiale intre preşedintele l­licolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, şi preşedintele Mobutu Şese Marţi, 31 martie, la bordul navei prezidenţiale „Kokolo“ au avut loc convorbiri oficiale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socia­liste România, împreună cu to­varăşa Elena Ceauşescu, şi pre­şedintele fondator al Mişcării Populare a Revoluţiei, pre­şedintele Republicii Zair, Mo­butu Sese Seko. Din partea română au parti­cipat : Dimitrie Ancuţa, vice­­prim-ministru al guvernului, Ioan Totu, ministrul afacerilor externe, Constantin Mitea, con­silier al preşedintelui Repu­blicii Socialiste România, Gheorghe­­Cazan, ministru se­cretar de stat la Ministerul Co­­merţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Mir­­cea Andrei, ambasadorul ţării noastre la Kinshasa, alte per­soane. Din partea I zal­eză au­ luat parte : comisarul de stat al a­­facerilor externe, şi cooperării internaţionale, Ekila Liyonda, comisarul­­ de stat al planifi­cării, Sambwa Pida ■ Moagui, consilierul special al preşedin­telui, Nkema Liilo, directorul cabinetului preşedintelui, Ka­­longo Mbikayi, comisarii de stat ai finanţelor şi bugetu­lui, Nyembo Shabani, econo­miei naţionale şi industriei, Tshim­za Mbiye, comerţului ex­terior, Kasereka Kasai, mine­lor şi energiei, Ileo Itambala, transporturilor şi telecomuni­caţiilor, Sarhpas’sa Kaweta Milombe, alţi membri ai gu­vernului. Preşedintele Mobutu Sese Seko a salutat, încă o dată, cu căldură noua vizită în Repu­blica Zair a preşedintelui Re­publicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, arătind că aceasta constituie o expresie a bunelor raporturi de prietenie­ şi colaborare dintre cele două ţări şi popoare. In a­­celaşi timp, şeful statului zai­­rez şi-a manifestat satisfacţia de a se reîntîlni cu preşedintele Nicolae Ceauşescu şi de a avea împreună un schimb de păreri asupra evoluţiei relaţiilor bila­terale, cit şi in legătură cu pro­bleme ale vieţii internaţionale actuale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu, exprimînd ‘ satisfacţia de a se afla din nou pe pămintul zai­­rez, a mulţumit preşedintelui Mobutu Sese Seko pentru pri­mirea deosebit de călduroasă, prietenească, pentru ospitalita­tea de care se bucură in Zair, subliniind că vede in aceasta o expresie a sentimentelor de sti­mă­ şi respect ce şi le nutresc re­ciproc popoarele noastre. Tot­odată, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat convin­gerea că înţelegerile la care se va ajunge cu prilejul actuale­lor convorbiri vor întări şi mai mult conlucrarea dintre Româ­nia şi Zair, corespunzător voin­ţei şi aspiraţiilor de pace şi progres ale ambelor popoare. In timpul convorbirilor au fost analizate stadiul şi perspec­tivele relaţiilor româno-zaireze, cei doi şefi de stat subliniind progresele înregistrate in întări­rea prieteniei şi colaborării din­tre România şi Zair. în acest sens, a fost relevată buna con­lucrare dintre cele două ţâri pe plan politic, economic şi in alte sfere de activitate, apreciin­­du-se că există premise favora­bile pentru intensificarea co­laborării şi cooperării româno­­zaireze, în numeroase domenii de interes comun. A fost evi­denţiată hotărîrea comună de a se identifica noi căi şi modali­tăţi care să ducă la intensifi­carea colaborării bilaterale, a cooperării în producţie şi a schimburilor­ comerciale, pe baze reciproc avantajoase. Cei doi preşedinţi au conve­nit ca membrii celor două de­legaţii participante la convor­biri să examineze şi să stabi­lească, in cadrul unor intîlniri de lucru, modalităţile practice de intensificare a colaborării economice, industriale şi teh­­nico-ştiinţifice intre Republica Socialistă România şi Republica Zair, potrivit orientărilor şi în­ţelegerilor stabilite la nivel inai­. Convorbirile se­­ desfăşoară intr-o atmosferă de stimă, pre­(Continuare în pag. a II-a) Dineu oficial în onoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu PAGINA A 3-A msm preşedintel­ui mm preşedintelui MAE CEAUŞESCU MDBUEU­SESE SEKO După cum s-a anunţat, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, şi to­varăşa Elena Ceauşescu au participat, luni, la un dineu ofi­cial oferit in onoarea lor de preşedintele fondator al Mişcă­rii Populare a Revoluţiei, pre­şedintele Republicii Zair, Mo­­­butu Sese Seko, şi soţia sa, Bobi Ladawa. Cu acest prilej, preşedintele Mobutu Sese Seko şi preşedin­tele Nicolae Ceauşescu au rostit toasturi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţiţi de preşedintele Mobutu Sese Seko şi doamna Mobutu, au efectuat o călătorie pe fluviul Zair Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întîlnit cu reprezentanţii principalelor corporaţii de stat şi firme particulare din Zair ÎN PAGINA A 2-A ANUL XLIII SERIA II NR. 11 766 6 PAGINI 50 BANI MIERCURI 1 APRILIE 1987 PRIMA EDIȚIE în spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu MASURI SEVERE, APLICATE Cfl FERMITATE PENTRU ÎNCADRAREA STRICTA ÎN NORM­ELE DE CONSUM­ APROBATE! Am inppnnt rjsfiW.i nn nrm tri- IfNlnltf* mărfuri f­ihrir»ntf* rT?* lini- 'rpnnrjafii nrftpum ci în continuî reparaţii, precum şi în sectorul extractiv , unde in următoarea perioadă trebuie depuse eforturi susţinute pentru atingerea şi de­­păşirea ritmurilor de producţie planificate, pentru aducerea in depozitele termocentralelor a unei cantităţi tot mai mari de cărbune,, aşa cum prevăd pro­gramele de aprovizionare. Plinind peste tot, pe primul plan al întregii activităţi, înde­plinirea sarcinilor de plan zil­nice, a prevederilor asumate de­cadal sau lunar, în toate Sec­toarele economiei sunt necesare măsuri energice in vederea recuperării răminerilor in urmă înregistrate mai ales in dome­niul minier — la producţia de cărbune, ţiţei şi alte substanţe minerale utile necesare econo­miei — precum şi în metalur­­■ gie, in construcţia de maşini, chimie şi petrochimie. Peste tot trebuie asigurat un climat de puternică emulaţie creatoare, de deplină ordine şi disciplină ast­fel încît producţia, munca tutu­ror să atingă ritmurile stabilite. Fapt care impune şi urgentarea transpunerii in practică a pro­gramelor de perfecţionare a or­ganizării muncii şi a producţiei, întărirea răspunderii tuturor ca­drelor in ce priveşte conducerea activităţii, bunul mers al pro­ducţiei materiale. Aşa cum sublinia secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta plenară ,a C.C. al P.C.R., avem stabilite pentru acest cincinal programe importante privind organizarea şi perfecţionarea întregii activi­tăţi. Şi anul pe care-l par­curgem are un rol hotărîtor, în acest interval urmînd să rea­lizăm cea mai mare parte a pre­vederilor acestor programe. De aceea, în acest al doilea tri­mestru trebuie întreprinse ac­ţiuni energice, în direcţia trans­punerii măsurilor, din respecti­vele programe d­in viaţă, precum şi pentru aplicarea fermă în toate domeniile a principiilor autoconducerii şi autogestiunii economico-financiare, pentru creşterea participării maselor largi de oameni ai muncii la activitatea de conducere a tutu­ror sectoarelor vieţii economico­­sociale, ca o condiţie esenţială a ridicării gradului­ general de bunăstare şi civilizaţie, a dez­voltării tot mai puternice a ţării noastre. Am început astăzi un nou tri­mestru, o nouă etapă de muncă şi mobilizare exemplară,­pentru realizarea in cele mai bune con­diţii a prevederilor planului, a obiectivelor de mare însemnăta­te stabilite pentru acest cinci­nal. Din multe privinţe acest al doilea trimestru este cel mai important al anului. Pe lingă sarcinile zilnice care­ stau in faţa colectivelor de oameni ai muncii de pe întreg cuprinsul ţării, in următoarele trei luni trebuie făcut totul pentru recu­perarea restanţelor înregistrate în activitatea desfăşurată pină acum. Apoi,­­condiţiile excelen­te create la nivelul întregii eco­nomii impun o puternică mobi­lizare a tuturor forţelor din in­dustrie, construcţii, transporturi, din cercetare şi proiectare pen­tru fructificarea cu rezultate dintre cele mai bune a fiecărei zile de lucru, a bazei tehnice valoroase, a resurselor impor­tante puse la dispoziţia indus­triei şi a celorlalte ramuri, pen­tru a se putea trece cu succes, în a doua parte a anului, la pregătirea temeinică a produc­ţiei anului viitor.­­Practic, incepind cu aceste prime zile ale lunii aprilie, în toate întreprinderile, trebuie acţionat energic pentru înde­plinirea generală a planurilor de dezvoltare, şi mai cu seamă a prevederilor la producţia fi­zică. Pretutindeni sunt necesare măsuri ferme, obligatorii pentru asigurarea condiţiilor necesare îndeplinirii acestui indicator, cu adevărat hotărîtor pentru bunul mers al activităţii în toate ra­murile economiei. Numai reali­­­zînd la timp şi în cele mai bune condiţii de calitate fiecare reper, fiecare subansamblu, nu­mai respectând întocmai grafi­cele de reparaţii şi întreţinere sau de execuţie a unor noi ca­pacităţi productive putem asi­gura funcţionarea corectă a me­canismului sensibil reprezentat de economia ţării noastre. Nu­mai asigurînd, fără excepţie, execuţia şi livrarea promptă a întregului volum de mărfuri prevăzut în programele de fa­bricaţie, asumate pe o perioadă de timp sau alta, în acest al doilea an al cincinalului,­­inten­­sificind preocupările in direc­ţia ridicării calităţii produselor româneşti, creşterii fiabilităţii acestora, putem desfăşura o bună activitate de export şi im­pune astfel intr-o măsură cres­­cîndă maşinile, instalaţiile, ce­lelalte mărfuri fabricate de uni­tăţile noastre economice, pe piaţa externă. Urmărirea atentă a îndeplini­rii prevederilor de plan la pro­ducţia fizică este cu atit mai necesară cu cât în următoarea perioadă de tim­p trebuie inten­sificat ritmul lucrărilor, al în­tregii activităţi desfăşurate pe şantierele­­de investiţii unde tre­buie să ajungă urgent un mare volum de agregate, de maşini complete. Constructorii de ma­şini, toţi furnizorii de utilaje au datoria să urgenteze execuţia şi livrarea tuturor instalaţiilor, utilajelor şi confecţiilor metali-SFIRŞIT DE TRIMESTRU, ÎNCEPUT DE TRIMESTRU ce, a furniturilor aşteptate pe şantiere în vederea începerii sau definitivării montajului. Trebuie, de asemenea, urgentate probele şi rodajele, asigurindu-se astfel toate condiţiile necesare pune­rii la timp in funcţiune a noi­lor capacităţi productive. Şi, in acest cadru, o atenţie sporită trebuie acordată investiţiilor din sectorul energetic unde se înre­gistrează serioase rămîneri in­­urmă, care au provocat neajun­suri in perioada de iarnă, cind — se ştie — nu s-a putut asigu­ra in întregime cantitatea de energie electrică planificată, toc­mai pentru că multe din­ capa­cităţile programate să funcţio­neze nu au putut fi puse în producţie. Sínt în construcţie mai multe uzine electrice pe cărbune, la o mare parte din acestea lucrările aflîndu-se in stadii avansate. Sínt, de asemenea, în stadii apropiate legării la primul pa­ralel mai multe uzine hidro­electrice. Peste tot, pe şantiere­le acestor viitoare capacităţi energetice, trebuie instaurat un climat de deplină ordine şi disciplină, de muncă responsa­bilă, pentru urgentarea ritmului de lucru, pentru execuţia unor lucrări de bună calitate, in aşa fel încît noile uzine să poată atinge în cel mai scurt timp pa­rametrii proiectaţi, întregind puterea instalată in marile cen­trale ale ţării. Acelaşi climat se cere asigurat şi în centralele aflate in funcţiune, la efec­tuarea lucrărilor de revizie şi NICOLAE MILITARU Calitatea produselor, promptitudinea onorării contractelor­­ decisive pentru creşterea activităţii de export Peste puţin timp se împli­neşte un deceniu de la pune­rea in funcţiune a ÎNTRE­PRINDERII DE TRICOTAJE din Focşani. în cei 10 ani pro­dusele realizate de tinărul co­lectiv au devenit bine cunoscute, atit în ţară, cit şi peste hotare. Elocvent în acest sens este trişi faptul că exportul a crescut constant, la nivelul acestui­­l an peste 90 la sută din producţia întreprinderii fiind destinată desfacerii pe piaţa externă. . . . — La mai puţin de 3 ani , de la fabricarea primelor trico­taje, prin 1980 ,am „ieşit“ şi pe­, piaţa externă cu primele pro­­­duse, ne spune tovarăşa Radu Matei, tânăra secretară a comi­tetului de partid. întregul co­lectiv depusese importante e­­forturi pentru aceasta, toate modelele prinse în nomencla­tor erau deosebite, originale, calitatea firelor, a tricotului şi a tricotajelor era, de la sine înţeles, ireproşabilă, luaseră multiple măsuri menite să asi­gure o productivitate crescută, implicit posibilitatea onorării în timp record a oricăror co­menzi, aşa incit n-aş putea spune că am avut emoţii prea m­ari, nici că aprecierile m­ă­­nimei de care s-au bucurat încă­ de la început toate produ­sele­ noastre ne-ar fi surprins. Mai­ de­grabă, din cite am a­­flat, noi am surprins pe unii d­in parteneri prin calităţile de excepţie ale produselor noastre, prin capacitatea de a le satis­­­­face integral toate solicitările. Tot atât de adevărat este şi faptul că încă de pe atunci ,ne-am pus problema perfec­ţionării profesionale a colecti­vului, după cum, de altfel, nu ne mulţumim să constatăm că dispunem de utilaje de mare complexitate, ci căutăm conti­nuu să­ le asigurăm o funcţio­nare bună, perfecţionindu-le necontenit. Aşa, am şi reuşit ca fără mari investiţii suplimen­tare, bazîndu-ne mai ales pe efortul, propriu, să realizăm cu aceleaşi maşini o gamă cres­cută de modele — peste 2 mii de noi modele anual —, în de­plină concordanţă cu cerinţele modei, ca şi cu cele ale benefi­ciarilor. Ilustrativ in acest sens este, cred eu, şi faptul că, numeroşii noştri beneficiari op­tează pentru modelele propu­se, de noi, ceea ce,, fără doar şi poate, înseamnă ceva. — Aceasta, desigur, nu ex­clude posibilitatea de a fabrica şi eventualele modele propuse de beneficiari. „ Chiar dacă, datorită no­menclatorului crescut de pro­duse oferite, aceste situaţii sunt extrem de rare, facem to­tul pentru ca toţi clienţii noş­tri să plece, pe deplin mulţu­miţi de la noi“, intervine tî­­năra Georgeta Grucean, șefa compartimentului desfacere­­export. Chiar dacă este vorba EMIL STANCI­U (Continuare în pag. a V-a)

Next