Scînteia Tineretului, aprilie 1987 (Anul 43, nr. 11766-11791)
1987-04-01 / nr. 11766
Proletari din toate țările, uniti-vă . ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Dind expresie puternică relaţiilor de prietenie şi solidaritate româno-zairezei dorinţei reciproce de a extinde şi intensifica pe multiple planuri colaborarea in folosul ambelor tari si popoare, ieri a continuat VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA mM ELENA CEAUŞESCU, lN REPUBLICA ZAIR Convorbiri oficiale intre preşedintele llicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, şi preşedintele Mobutu Şese Marţi, 31 martie, la bordul navei prezidenţiale „Kokolo“ au avut loc convorbiri oficiale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, şi preşedintele fondator al Mişcării Populare a Revoluţiei, preşedintele Republicii Zair, Mobutu Sese Seko. Din partea română au participat : Dimitrie Ancuţa, viceprim-ministru al guvernului, Ioan Totu, ministrul afacerilor externe, Constantin Mitea, consilier al preşedintelui Republicii Socialiste România, GheorgheCazan, ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Mircea Andrei, ambasadorul ţării noastre la Kinshasa, alte persoane. Din partea I zaleză au luat parte : comisarul de stat al afacerilor externe, şi cooperării internaţionale, Ekila Liyonda, comisarul de stat al planificării, Sambwa Pida ■ Moagui, consilierul special al preşedintelui, Nkema Liilo, directorul cabinetului preşedintelui, Kalongo Mbikayi, comisarii de stat ai finanţelor şi bugetului, Nyembo Shabani, economiei naţionale şi industriei, Tshimza Mbiye, comerţului exterior, Kasereka Kasai, minelor şi energiei, Ileo Itambala, transporturilor şi telecomunicaţiilor, Sarhpas’sa Kaweta Milombe, alţi membri ai guvernului. Preşedintele Mobutu Sese Seko a salutat, încă o dată, cu căldură noua vizită în Republica Zair a preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, arătind că aceasta constituie o expresie a bunelor raporturi de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări şi popoare. In acelaşi timp, şeful statului zairez şi-a manifestat satisfacţia de a se reîntîlni cu preşedintele Nicolae Ceauşescu şi de a avea împreună un schimb de păreri asupra evoluţiei relaţiilor bilaterale, cit şi in legătură cu probleme ale vieţii internaţionale actuale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu, exprimînd ‘ satisfacţia de a se afla din nou pe pămintul zairez, a mulţumit preşedintelui Mobutu Sese Seko pentru primirea deosebit de călduroasă, prietenească, pentru ospitalitatea de care se bucură in Zair, subliniind că vede in aceasta o expresie a sentimentelor de stimă şi respect ce şi le nutresc reciproc popoarele noastre. Totodată, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat convingerea că înţelegerile la care se va ajunge cu prilejul actualelor convorbiri vor întări şi mai mult conlucrarea dintre România şi Zair, corespunzător voinţei şi aspiraţiilor de pace şi progres ale ambelor popoare. In timpul convorbirilor au fost analizate stadiul şi perspectivele relaţiilor româno-zaireze, cei doi şefi de stat subliniind progresele înregistrate in întărirea prieteniei şi colaborării dintre România şi Zair. în acest sens, a fost relevată buna conlucrare dintre cele două ţâri pe plan politic, economic şi in alte sfere de activitate, apreciindu-se că există premise favorabile pentru intensificarea colaborării şi cooperării românozaireze, în numeroase domenii de interes comun. A fost evidenţiată hotărîrea comună de a se identifica noi căi şi modalităţi care să ducă la intensificarea colaborării bilaterale, a cooperării în producţie şi a schimburilor comerciale, pe baze reciproc avantajoase. Cei doi preşedinţi au convenit ca membrii celor două delegaţii participante la convorbiri să examineze şi să stabilească, in cadrul unor intîlniri de lucru, modalităţile practice de intensificare a colaborării economice, industriale şi tehnico-ştiinţifice intre Republica Socialistă România şi Republica Zair, potrivit orientărilor şi înţelegerilor stabilite la nivel inai. Convorbirile se desfăşoară intr-o atmosferă de stimă, pre(Continuare în pag. a II-a) Dineu oficial în onoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu PAGINA A 3-A msm preşedintelui mm preşedintelui MAE CEAUŞESCU MDBUEUSESE SEKO După cum s-a anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au participat, luni, la un dineu oficial oferit in onoarea lor de preşedintele fondator al Mişcării Populare a Revoluţiei, preşedintele Republicii Zair, Mobutu Sese Seko, şi soţia sa, Bobi Ladawa. Cu acest prilej, preşedintele Mobutu Sese Seko şi preşedintele Nicolae Ceauşescu au rostit toasturi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţiţi de preşedintele Mobutu Sese Seko şi doamna Mobutu, au efectuat o călătorie pe fluviul Zair Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întîlnit cu reprezentanţii principalelor corporaţii de stat şi firme particulare din Zair ÎN PAGINA A 2-A ANUL XLIII SERIA II NR. 11 766 6 PAGINI 50 BANI MIERCURI 1 APRILIE 1987 PRIMA EDIȚIE în spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu MASURI SEVERE, APLICATE Cfl FERMITATE PENTRU ÎNCADRAREA STRICTA ÎN NORMELE DE CONSUM APROBATE! Am inppnnt rjsfiW.i nn nrm tri- IfNlnltf* mărfuri fihrir»ntf* rT?* lini- 'rpnnrjafii nrftpum ci în continuî reparaţii, precum şi în sectorul extractiv , unde in următoarea perioadă trebuie depuse eforturi susţinute pentru atingerea şi depăşirea ritmurilor de producţie planificate, pentru aducerea in depozitele termocentralelor a unei cantităţi tot mai mari de cărbune,, aşa cum prevăd programele de aprovizionare. Plinind peste tot, pe primul plan al întregii activităţi, îndeplinirea sarcinilor de plan zilnice, a prevederilor asumate decadal sau lunar, în toate Sectoarele economiei sunt necesare măsuri energice in vederea recuperării răminerilor in urmă înregistrate mai ales in domeniul minier — la producţia de cărbune, ţiţei şi alte substanţe minerale utile necesare economiei — precum şi în metalur■ gie, in construcţia de maşini, chimie şi petrochimie. Peste tot trebuie asigurat un climat de puternică emulaţie creatoare, de deplină ordine şi disciplină astfel încît producţia, munca tuturor să atingă ritmurile stabilite. Fapt care impune şi urgentarea transpunerii in practică a programelor de perfecţionare a organizării muncii şi a producţiei, întărirea răspunderii tuturor cadrelor in ce priveşte conducerea activităţii, bunul mers al producţiei materiale. Aşa cum sublinia secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta plenară ,a C.C. al P.C.R., avem stabilite pentru acest cincinal programe importante privind organizarea şi perfecţionarea întregii activităţi. Şi anul pe care-l parcurgem are un rol hotărîtor, în acest interval urmînd să realizăm cea mai mare parte a prevederilor acestor programe. De aceea, în acest al doilea trimestru trebuie întreprinse acţiuni energice, în direcţia transpunerii măsurilor, din respectivele programe din viaţă, precum şi pentru aplicarea fermă în toate domeniile a principiilor autoconducerii şi autogestiunii economico-financiare, pentru creşterea participării maselor largi de oameni ai muncii la activitatea de conducere a tuturor sectoarelor vieţii economicosociale, ca o condiţie esenţială a ridicării gradului general de bunăstare şi civilizaţie, a dezvoltării tot mai puternice a ţării noastre. Am început astăzi un nou trimestru, o nouă etapă de muncă şi mobilizare exemplară,pentru realizarea in cele mai bune condiţii a prevederilor planului, a obiectivelor de mare însemnătate stabilite pentru acest cincinal. Din multe privinţe acest al doilea trimestru este cel mai important al anului. Pe lingă sarcinile zilnice care stau in faţa colectivelor de oameni ai muncii de pe întreg cuprinsul ţării, in următoarele trei luni trebuie făcut totul pentru recuperarea restanţelor înregistrate în activitatea desfăşurată pină acum. Apoi,condiţiile excelente create la nivelul întregii economii impun o puternică mobilizare a tuturor forţelor din industrie, construcţii, transporturi, din cercetare şi proiectare pentru fructificarea cu rezultate dintre cele mai bune a fiecărei zile de lucru, a bazei tehnice valoroase, a resurselor importante puse la dispoziţia industriei şi a celorlalte ramuri, pentru a se putea trece cu succes, în a doua parte a anului, la pregătirea temeinică a producţiei anului viitor.Practic, incepind cu aceste prime zile ale lunii aprilie, în toate întreprinderile, trebuie acţionat energic pentru îndeplinirea generală a planurilor de dezvoltare, şi mai cu seamă a prevederilor la producţia fizică. Pretutindeni sunt necesare măsuri ferme, obligatorii pentru asigurarea condiţiilor necesare îndeplinirii acestui indicator, cu adevărat hotărîtor pentru bunul mers al activităţii în toate ramurile economiei. Numai realizînd la timp şi în cele mai bune condiţii de calitate fiecare reper, fiecare subansamblu, numai respectând întocmai graficele de reparaţii şi întreţinere sau de execuţie a unor noi capacităţi productive putem asigura funcţionarea corectă a mecanismului sensibil reprezentat de economia ţării noastre. Numai asigurînd, fără excepţie, execuţia şi livrarea promptă a întregului volum de mărfuri prevăzut în programele de fabricaţie, asumate pe o perioadă de timp sau alta, în acest al doilea an al cincinalului,intensificind preocupările in direcţia ridicării calităţii produselor româneşti, creşterii fiabilităţii acestora, putem desfăşura o bună activitate de export şi impune astfel intr-o măsură crescîndă maşinile, instalaţiile, celelalte mărfuri fabricate de unităţile noastre economice, pe piaţa externă. Urmărirea atentă a îndeplinirii prevederilor de plan la producţia fizică este cu atit mai necesară cu cât în următoarea perioadă de timp trebuie intensificat ritmul lucrărilor, al întregii activităţi desfăşurate pe şantierelede investiţii unde trebuie să ajungă urgent un mare volum de agregate, de maşini complete. Constructorii de maşini, toţi furnizorii de utilaje au datoria să urgenteze execuţia şi livrarea tuturor instalaţiilor, utilajelor şi confecţiilor metali-SFIRŞIT DE TRIMESTRU, ÎNCEPUT DE TRIMESTRU ce, a furniturilor aşteptate pe şantiere în vederea începerii sau definitivării montajului. Trebuie, de asemenea, urgentate probele şi rodajele, asigurindu-se astfel toate condiţiile necesare punerii la timp in funcţiune a noilor capacităţi productive. Şi, in acest cadru, o atenţie sporită trebuie acordată investiţiilor din sectorul energetic unde se înregistrează serioase rămîneri inurmă, care au provocat neajunsuri in perioada de iarnă, cind — se ştie — nu s-a putut asigura in întregime cantitatea de energie electrică planificată, tocmai pentru că multe din capacităţile programate să funcţioneze nu au putut fi puse în producţie. Sínt în construcţie mai multe uzine electrice pe cărbune, la o mare parte din acestea lucrările aflîndu-se in stadii avansate. Sínt, de asemenea, în stadii apropiate legării la primul paralel mai multe uzine hidroelectrice. Peste tot, pe şantierele acestor viitoare capacităţi energetice, trebuie instaurat un climat de deplină ordine şi disciplină, de muncă responsabilă, pentru urgentarea ritmului de lucru, pentru execuţia unor lucrări de bună calitate, in aşa fel încît noile uzine să poată atinge în cel mai scurt timp parametrii proiectaţi, întregind puterea instalată in marile centrale ale ţării. Acelaşi climat se cere asigurat şi în centralele aflate in funcţiune, la efectuarea lucrărilor de revizie şi NICOLAE MILITARU Calitatea produselor, promptitudinea onorării contractelor decisive pentru creşterea activităţii de export Peste puţin timp se împlineşte un deceniu de la punerea in funcţiune a ÎNTREPRINDERII DE TRICOTAJE din Focşani. în cei 10 ani produsele realizate de tinărul colectiv au devenit bine cunoscute, atit în ţară, cit şi peste hotare. Elocvent în acest sens este trişi faptul că exportul a crescut constant, la nivelul acestuil an peste 90 la sută din producţia întreprinderii fiind destinată desfacerii pe piaţa externă. . . . — La mai puţin de 3 ani , de la fabricarea primelor tricotaje, prin 1980 ,am „ieşit“ şi pe, piaţa externă cu primele produse, ne spune tovarăşa Radu Matei, tânăra secretară a comitetului de partid. întregul colectiv depusese importante eforturi pentru aceasta, toate modelele prinse în nomenclator erau deosebite, originale, calitatea firelor, a tricotului şi a tricotajelor era, de la sine înţeles, ireproşabilă, luaseră multiple măsuri menite să asigure o productivitate crescută, implicit posibilitatea onorării în timp record a oricăror comenzi, aşa incit n-aş putea spune că am avut emoţii prea mari, nici că aprecierile mănimei de care s-au bucurat încă de la început toate produsele noastre ne-ar fi surprins. Mai degrabă, din cite am aflat, noi am surprins pe unii din parteneri prin calităţile de excepţie ale produselor noastre, prin capacitatea de a le satisface integral toate solicitările. Tot atât de adevărat este şi faptul că încă de pe atunci ,ne-am pus problema perfecţionării profesionale a colectivului, după cum, de altfel, nu ne mulţumim să constatăm că dispunem de utilaje de mare complexitate, ci căutăm continuu să le asigurăm o funcţionare bună, perfecţionindu-le necontenit. Aşa, am şi reuşit ca fără mari investiţii suplimentare, bazîndu-ne mai ales pe efortul, propriu, să realizăm cu aceleaşi maşini o gamă crescută de modele — peste 2 mii de noi modele anual —, în deplină concordanţă cu cerinţele modei, ca şi cu cele ale beneficiarilor. Ilustrativ in acest sens este, cred eu, şi faptul că, numeroşii noştri beneficiari optează pentru modelele propuse, de noi, ceea ce,, fără doar şi poate, înseamnă ceva. — Aceasta, desigur, nu exclude posibilitatea de a fabrica şi eventualele modele propuse de beneficiari. „ Chiar dacă, datorită nomenclatorului crescut de produse oferite, aceste situaţii sunt extrem de rare, facem totul pentru ca toţi clienţii noştri să plece, pe deplin mulţumiţi de la noi“, intervine tînăra Georgeta Grucean, șefa compartimentului desfacereexport. Chiar dacă este vorba EMIL STANCIU (Continuare în pag. a V-a)