Scȃnteia, decembrie 1950 (Anul 19, nr. 1902-1925)

1950-12-01 / nr. 1902

Peg 2 Cuvântarea tovarăşului Alexandru H­oghioroş Luând cuvântul în ovaţiile nesfârşite ale mulţimii, tova­răşul Alexandru Mog­hioroş a început prin a arăta ca ziua de 3 Decembrie, ziua alegeri­lor de deputaţi in Sfaturile Populare, este un moment de răscruce în viaţa ţării noa­stre, o zi în care oamenii mun­cii făcând bilanţul luptelor şi cuceririlor obţinute sub condu­cerea înţeleaptă a Partidului, pot să se bucure de succesele obţinute şi să-şi ia noi angaja­mente pentru realizarea măre­ţelor planuri ale Partidului şi Guvernului. La sfârşitul anului 1944, la câteva luni de la eliberarea ţă­rii noastre de către glorioasa Armată Sovietică, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, secretarul gene­ral a! Comitetului Central al Partidului nostru, şi cel mai iu­bit fiu al clasei muncitoare, co­borând în minele dela Petrila ca să aducă minerilor din Va­lea Jiului cuvântul Comitetu­lui Central al Partidului Co­munist Român, ne spunea: „Să nu vă gândiţi numai la ziua de astăzi, ci şi la ziua, de mâi­ne... Va trebui să facem din această Vale a Plângerii, o Vale a Bucuriei”. Minunatele cuvinte prin care Partidul chema minerii şi în­tregul popor muncitor la lupta pentru un viitor fericit, fără mizirie şi­ exploatare, au de­venit astăzi fapte împlinite. Pe zi ce trece fosta Vale a Plân­gerii devine o Vale a Bucuriei. Sunt încă vii în amintirea minerilor acele vremuri de ur­gie, când­ lupta lor era înăbu­şită în sânge, când în loc de pâine ei primeau din­ partea că­lăilor regimului burghezo-mo­­şieră­, doar gloanţe. Când ve­nea vremea, candidaţii burghe­zie, recrutaţi dintre capitalişti şi moşieri îşi asigurau votu­rile cu ajutorul bâtelor agen­ţilor electorali, al Jandarmeriei şi poliţiei.­ Muncitorii conştienţi erau urmăriţi şi arestaţi. Co­muniştii în special erau prigo­niţi cu străşnicie deoarece ei luptau pentru binele­­muncitori­­ri­i, împotriva foamei, mizeriei şi a bolilor care se cuibăriseră în căminele sărăcăcioase ale minerilor. Cu o deosebită mândrie pri­vesc oamenii muncii din tara noastră la vremurile de azi, la realizările mărete care s’au înfăptuit sub conducerea Par­tidului, d­ela eliberarea tării noastre, de către glorioasa Ar­mată Sovietică. Cea mai însem­nată cucerire a oamenilor mun­cii din tara noastră este a­­ceea că au smuls puterea de stat din mâinile capitaliştilor şi moşierilor şi au lichidat pen­tru totdeauna domnia acestor clase. Acum în organele locale ale Puterii de stat, în Sfaturile Populare ce vor fi alese la 3 Decembrie 1950, vor intra peste 100.000 deputaţi propuşi de că­tre oamenii muncii, fii credin­cioşi intereselor Patriei şi aie tuturor celor ce muncesc. , Muncitorii şi ţăranii mun­citori din numeroase regiuni, raioane, oraşe şi comune din ţară au propus drept candidaţi ai lor pe fruntaşi ai Partidu­lui şi membri ai Guvernului. In fruntea candidaţilor din Valea Jiu­lui au fost propuşi conducă­tori ai Partidului şi Guvernului în frunte cu primul candidat al oamenilor muncii din întreaga ţară, iubitul nostru tovarăş Gh. Gheorghiu-Dej (urale, a­­plauze puternice). Printre candidaţii pe care lo­­ciiitorii din Valea Jiulu­i i-au­ mai propus ca deputaţi in Sfatu­rile Populare, se găsesc mineri ca : Lakatos Sigismund, Rátz­ Miha­i, Nichelski Rudolf, Letean Petru, Durea Petru, Szilagy Ioan, învăţătoarea Huşi, Ana, muncitoarea Bisahorca Am de la Filatura Lupeni, precum şi alţi zeci si zeci de oameni ai muncii, bărbaţi şi femei, ti­neri şi vârstnici, români, ma­ghiari, germani şi alţii. Nu­­mai această înşiruire de nume a viitorilor deputaţi arată cât de uriaşă este deosebirea în­tre regimul nostru fie democra­ţie populară şi falsa democra­ţie din tarile occidentale, unde candidaţii sunt desemnaţi de către conducătorii marilor trus­turi dintre cei mai slugarnici câini de pază ai capitalismu­lui, dintre cele mai corupte e­­lemente care se disting prin fraudele şi crimele ce le săvâr­şesc pe spinarea poporului muncitor. După ce a amintit importan­tele realizări ale regimului no­stru de democraţie populară în domeniul economiei naţionale, insistând asupra ritmului cres­când de desvoltare a industriei grele şi a ramurilor economice legate de aceasta, a creşterii nivelului tehnic al industriei noastre socialiste precum şi a succeselor agriculturii noastre şi în special a realizărilor ti­nerelor gospodării agricole co­lective, tovarăşul Alexandru Moghioroş a arătat că primul nostru plan de cinci ani şi pla­nul de electrificare a ţării, al­cătuite din iniţiativa C. C. al P. M. R. şi sub directa condu-­ cere a tov. Gh. Gheorghiu- Dej, deschid perspective şi mai măreţe pentru oamenii trunicii, pentru viitorul Patriei noa­stre. Producţia industrială se va dubla la sfârşitul primului plani cincinal. Peste 1.200 miliarde lei se vor învesti în industrie, agricultură, transport, lucrări de interes social şi cultural. Producţia de petrol se va du­bla, cea de cărbune va creşte de peste două ori, iar cea ali­mentară de peste două ori şi­­ uniri­tare. 25.000 de tractoare vor grăbi procesul de transformare socialistă a agriculturii noastre. Ţărănimea noastră muncitoare va putea să-şi ridice simţitor nivelul de viața economic şi cultural. Prin cei 2.000.000 kw. pe care îi vom produce până la sfârşitul anului 1960, adică în­treit decât a produs burghezia în zeci de ani, vom da un pu­ternic avânt industriei, agri­culturii şi transportului şi vom­ electrifica regiuni întinse din tara noastre. Puternica termo-,centrală care se va construi în Valea Jiu­lui va răspândi binefacerile luminii şi energiei electrice în ruinele si uzinele noastre, în r­asele mineri­tor, în scoli si că­mine culturale, in cluburile muncitoreşti şi in spitale. In bezna subteranei, lumina va pătrunde puternică şi odată cu ea energia electrică va uşura întregul proces de producţie. Odată cu creşterea procesu­lui de industrializare şi a pro­ductivităţii muncii a crescut şi nivelul de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Faţă de ani­l 1948 venitul naţional a crescut în 19­19 cu 25% şi tot cu atâta pe anii­ 1950. Nu­mărul muncitorilor si tehnicie­nilor creşte din an în an şi Somajul a încetat demult să numi fie o problemă pentru tara noastră. Un sfert din totalul cheltuielilor bugetare sunt de­stinate acţiunilor social-cultu­ra­le. Ca urmare a îmbunătăţirii condiţiilor de trai ale muncito­rilor din Valea Jiului, minerii fruntaşi înscrii­­nd­ şi măreţe succese în lupta pentru îndepli­nirea Plat­ului de Stat. Astfel, Bam­ba Iosif — mi­ner fruntaş — şi ortacii săi au realizat primii planul anual încă din iunie 1950 şi şi-au luat angajamentul că până la sfârşitul acestui an să mai în­deplinească o normă anuală. Mănăilă Vasile şi grupa lui de la mina Aninoasa au îndepli­nit şi în anul trecut şi în acest an, primii de mină, planul anual de producţie. La fel nume­roşi mineri de la Petrila, Lu­peni, Arb­itoasa, Leftea şi Petroşani lu­crează în contul primului an al planului cincinal. Echipa lui Sebestyen Iosif de la sectorul V-Petrila dă zilnic 50% peste normă, în cinstea zilei de 3 De­cembrie. La această creştere simţi­toare a numărului de mineri, de echipe şi de sectoare întregi care depăşesc normele, a con­tribuit fără îndoială în bună măsură Hotărirea Guvernului din 3 octombrie, privind îmbu­nătăţirea sistemului de salari­zare şi a condiţiunilor de trai ale muncitorilor care lucrează în subteran, în minele de căr­buni. In urma aplicării acestei ho­­tărîri, minerul şef de grupă Irimie Gheorghe dela mina Pe­trila, depăşind norma cu 40,6 la sută pe luna octombrie, a înca­sat 21.958 lei salariu. Haidu Iuliu a încasat în aceeaşi lună 34.058 lei, iar minerul fruntaş Tomoioagă Ştefan dela minele din Lupeni, depăşind normă cu 93 la sută, a câştigat 35.252 lei. Datorită grijii Partidului şi a Guvernului, nivelul de trai al muncitorilor,din Valea Jiului se îmbunătăţeşte necontenit. O viaţă nouă culturală , s’a deschis pentru muncitorii mineri din Valea Jiului. La sfârşitul cincinalului nu­mărul muncitorilor din in­dustrie va creşte cu 40 la sută, iar nivelul de viaţă al oameni­lor muncii din­ ţara noastră va fi cu 80 la sută mai ridicat de­cât în 1950. Partidul şi Guvernul cheamă la luptă pe toţi oamenii muncii, pe mineri, tehnicieni, pe condu­cătorii întreprinderilor pentru înlăturarea greutăţilor şi lipsu­rilor de tot felul şi pentru rea­­­­lizarea măreţelor sarcini cu­prinse în planul cincinal şi în planul electrificării ţării, în in­teresul clasei muncitoare, pen­tru înflorirea Republicii Popu­lare Române Tovarăşi şi tovarăşe. Votul vostru de la 3 Decem­brie pentru candidaţii Fronta­­lului Democraţiei Populare va fi votul vostru pentru îmbună­tăţirea traiului celor ce mun­cesc, pentru bunăstare, pentru înflorirea oraşelor şi aa­elor noastre, pentru desvoltarea cul­turii. Succesele noastre au fost po­sibile numai datorită sprijinu­lui acordat de marele popor so­vietic şi marele său conducă­tor, prietenul poporului nostru şi al oamenilor muncii din în­treaga lume, tovarăşul Stalin. (Urale puternice , şi ovaţii, la adresă tovarăşului Stalin) Tovarăşul Alexandru Moghio­­roş a amintit în continuare sta­rea de mizerie a muncitorilor mineri din ţările imperialiste şi din Iugoslavia­­călăului Tito unde aceştia sunt expuşi unei distrugeri fizice sistematice. Bandiţii imperialişti ameri­cani şi englezi, în fruntea aţâ­ţătorilor la un nou război, au trecut dela ameninţări la agre­siune directă în Coreea. La Congresul Mondial al­­ Partizanilor Păcii care s’a ţinut­­ zileie trecute la Varşovia, mii­­ de delegaţi, din 80 de ţări din lumea întreagă, au înfierat ac-t Eu­ite banditeşti ale imperia-j­­iştilor şi prin rezoluţiile şi moţiunile votate au arătat ho­­tărîrea sutelor de milioane de­ oameni cinstiţi din lumea în­treagă de a apăra pacea, de a apăra viaţa oamenilor şi viito­rul copiilor de pretutindeni. Massele largi muncitoare ale poporului nostru se ridică tot mai h­otărît la luptă pentru a­­părarea păcii, prin ridicarea necontenită a puterii economice şi politice a Patriei noastre, prin lupta hotarîtă împotriva tuturor piedicilor ce ne mai stau în cale. Frontul păcii va învinge pentru că în fruntea lui i se găseşte marea Uniune So-­­vietică, condusă de genialul în­văţător al oamenilor muncii din lumea întreagă, tovarăşul Iosif­­ Vissarionovici Stalin. (Urale,r ovaţii puternice la adresa tova-­ răşului Stalin). In ziua de 3 Decembrie, ale-r gătorii din întreaga ţară, vo-j tând" pentru­ Frontul Democra­ţiei Populare, votează pentru întărirea şi înflorirea Republi-­­cii Populare Române, pentru pace, pentru socialism. Trăiască scumpa noastră Pa­trie, Republica Populară Ro­mână ! Trăiască Partidul Muncito­resc Român, forţa conducătoare a regimului de democraţie­­ populară din ţaria noastră! Trăiască Guvernul Republi­cii Populare Române! Trăiască victoria în­lesori­a Frontului Democrației Popu­lare ! ! Câtă deosebire, ca de la cer la pământ, între caracterul cu adevărul liber şi democratic al alegerilor care se­ vor desfă­şura peste câteva zile la noi şi caracterul mincinos şi făţar­nic al celor ce au loc în strâm­ta, ipocrita şi ciuntita demo­craţie burgheză! Iată numai câteva aspecte de la aşa zisele „alegeri" care au avut loc luna aceasta in Statele Unite. la 6 Noembrie 1950. Automo­bile de toate mărimile cutreeră în goană străzile murdare ale New-York-ului, inundând tro­tuarele — pentru ultima oară înaintea „alegerilor” — cu ma­nifestele electorale ale celor doua partide ale trusturilor — „de­mocrat“ şi „republican”. Alte maşini în plină viteză, încărcate cu poliţişti şi agenţi secreţi, pătrund în cartierele muncitoreşti şi cu masivă popu­laţie de culoare, Harlem şi Brooklin, operând zeci şi sute de arestări Deslănţuind o te­roare tipic fascistă, prefectul poliţiei New-York-ului inter­zice în aceeaşi zi ţinerea unui meeting pentru apărarea păcii, pretextând că meetingul „ar fi putut prilejui tulburări sau chiar vărsări de sânge“... In faţa cetăţeanului ilew­­yorkez care trecea grăbit pe stradă se perindau că într’un­ film cunoscut scenele tradiţio­nale ale propagandei electorale americane. De data această însă, „propaganda1­1 se desfă­şura după metode mai săl­batice ca oricând, atmosfera era mai încordată, mai a­­păsătoare înainte doar cu câteva zile fusese adoptata mârşava lege fascistă Mack C­arran. Ca urmare au fost a­­restate peste 3000 de persoane In 28 state ale U.S.A au fost întocmite faimoasele liste de „roşii” Vânătoarea de ele­mente progresiste a cuprins toată ţara dolarului Savan­tul negru Dubois, candidat al­­partidului progresist în oraşul New-York, declara : „în America, astăzi, unchi­­ om care nu propovădueşte ura îm­potriva U.R.S.S., care nu de­clară că sprijină războiul din Coreea şi propaganda in fa­voarea unui nou război..., care nu crede în bomba atomică şi nu este de acord cu folosirea armelor de distrugere în massă, — un asemenea om nu se poate simţi la adăpost de închisoare şi de bastonul de cauciuc“. Şi întrucât cetăţenii americani nu urăsc Uniunea Sovietică şi nu doresc războiul, slugile Wall­ Street-ului aflate în plină cam­panie electorală şi au văzut ne­voite ca, pe lânga nenumăra­tele declaraţii demagogice des­pre „pace” şi „libertate“ să ia mârşave măsuri fasciste, me­nite să intimideze massele, să înăbuşe glasul tot mai puternic al comuniştilor şi al celorlalte elemente progresiste. „DISPUTA D­INTRE SLUGI Disputându-şi cu înverşunare posturile gras plătite în care urmau să fie „aleşi“ unii sau alţii dintre reprezentanţii trus­turilor, vârfurile partidelor de­mocrat şi republican începură prin a-şi desvălui reciproc, în faţa opiniei publice, dedesub­turile murdare ale activităţii lor., In preajma alegerilor, la New-York, de pildă, bandiţi an­gajaţi spoiri al de *,(democraţiii au atacat în repetate rânduri sediul partidului republican di) scopul de a pune mâna pe ma­terial compromiţător pentru leader­i republicani. Aceştia din urmă nu s-au lăsat mai prejos şi au procedat la fel atacând sediul „democraţilor”. Aşa au ieşit la iveală o mul­ţime de „noutăţi“ foarte ne­plăcute pentru slugile­­Wall­ Street-ului din cele două par­tide. S-a aflat, de pildă, că fai­mosul aţâţător la război Tho­mas Dewey, şeful partidului republican şi guvernator al statului Newy-York, la alegerile de acum doi ani, l-a mituit gras pe contracandidatul­ său Hanley, determinându-l să re­nunţe în favoarea sa Totodată, Lynch, recentul candidat la postul de guvernator al­­statu­lui New-York, a demascat câr­dăşia de interese dintre Dewey şi preşedintele lui „Chase Na­tional. Bank11, AVintrop Lynch a mai dovedit că încă din 1946, Deswey fură în mod sistematic bani din fondul­ „pentru aju­torarea ” şomerilor, reuşind în felul acesta să-şi însu­şească până acum peste 400 milioane dolari. Trecând, la­­Contraatac, Dewey l-a demascat la rândul său pe Lync­­ ca unul care — în calitate de membru al Ca­merei Reprezentanţilor — a în­cercat să asigure speculanţilor de bursă din Wall-Str­eet pro­fituri uriaşe. Tot cu prilejul încăc­rării preelectorale a slugilor viţelu­lui de aur din Wall-Street a ieşit la iveală faptul că şefii aparatului poliţienesc din New- York — dintre­­care cei mai mulţi sunt „democraţi“ (din partidul lui Truman) — pri­mesc mită de la cele mai mari bande de gangsteri. A mai apă­rut faptul că şase dintre can­didaţii ambelor partide­­din statul New—Jersey au stors prin şantaj de la funcţionarii municipali, numai în ultimii doi ani, aproape 500.000 do­lari, şi câte şi mai câte Acea­stă Spălare a rufelor murdare în piaţa publică, pe care a prilejuit-o campania electorală americană, dă oricărui om cin­stit o idee despre cine sunt „aleşii" în democraţia trustu­rilor Cu asemenea indivizi îşi pune Wall­ Street-ul în apli­care politica sa de fascizare a ţări­i, ■ ele jefuire a masselor muncitoare „ALEGERILE" . A venit şi ziua „alegerilor”. Curat americane! N‘au lipsit nici încăerările, nici falsurile, nici mituirile Însuşi preşedintele comisiei electorale a senatului, Gillette, a fost nevoit­ să recunoască la o conferinţă de presă, că pe adresa comisiei sosesc nume­roase plângeri privitoare la mituirile practicate în cadrul campaniei electorale Şi-au făcut din plin meseria faimoşii „boss“-i (dregătorii electo­rali din slujba monopoliştilor) şi bandele de­­gangsteri, înarmaţi După ştirile apărute in însăşi presa americană, unul dintre candidaţii „democraţi“ a fost „sprijinit” în campania electo­rală de faimosul gangster — contrabandist de rom şi pro­prietar de tripouri — Frank Costello iar în statul Missouri — lo­cul de baştină al lui Truman — banda vestitului tâlhar din Kansas City, Binaggio, a avut misiunea să asigure succesul îrn alegeri al candidatului „demo­crat“ Hennings. Până şi ziarul reacţionar „New York Times" a fost nevoit să recunoască în aju­nul alegerilor că „mulţi dintre oamenii cinstiţi sunt scârbiţi de această formă a democraţiei şi nu se vor prezenta în faţa urnelor“. Intr-adevăr, din 98 milioane de alegători au­ parti­cipat la vot numai vreo 40 mi­lioane, adică cu 8 milioane mai puţin decât în alegerile din 1948, care, după cum se ştie, s-au, caracterizat şi ele prin slaba participare la vot a ale­gătorilor Neparticiparea la vot este una din formele sub care se manifestă împotrivirea cetă­ţenilor arrmericani faţă de fă­ţărnicia sistemului electoral burghez, care de frica adevăru­lui, legiferează fel de fel de oprelişti (de avere, de vârstă, ■ie ştiinţă de carte, de domici­liu, etc), excluzând de la voi massele largi ale celor ce mun­cesc. Restricţiile, demagogia şi te-­­roar­ea,­­corupţia şi şantajul­­se dovedesc însă a fi insuficiente pentru a asigura reuşita în alegeri a reprezentanţilor cla­selor exploatatoare. Numeroase trucuri sunt­ folosite şi în timpul votării lată, de pildă, unele, la New York, pe strada 119, în clădirea circumscripţiei districtului 18 unde candida singurul membru progresist­ al Congresului. Marcantonio, se putea vedea o coadă mare de oameni care nu se mişca de fel ce se întâmplase. A „Boss”-ii ortrtidelor democrat şi renubit­­­an, ştiind că în această cir­cumscripţie,­­ alegătorii — în majoritatea lor muncitori — votează cu Marcantonio, au angajat o bandă mare de a­­genţi, a căror misiune era aceea de a sta la coadă, ne­mişcaţi ore întregi­, împiedi­­cându-i astfel pe muncitori să-şi exercite dreptul de vot La o altă circumscripţie electo­rală, o femeie povestea indig­nată că, în timp ce se afla în cabina de vol a intrat un in­divid care — în locul ei — a votat rapid, pentru candidatul republican In­stattr! Illinois, candidații partidului progresist, au fost scosi în ultimul­­mo- - ment de pe listele de vot, prin­­tr-o hotărîre judecătorească sa­mavolnica Numai în­­două cir­­cumscriptii, din Chicago repre­­zentanții Progresiști Parks ,și McCord au fotit admişi să can­dideze în aceste circumscripţii; adversarii candidaţilor progre­sişti au plătit drept mită maşi­nii electorale corupte sume mai mari decât au fost plătite vieţi­­ dată Reprezentanţi ai partidu- . Ini „democrat“ stăteau în faţa urnelor­ plătind fiecare vot cu 2—10 dolari în statul Florida, unde a candidat scriitorul Stet­son Kennedy — candidat in­dependent — sprijinit­­de par­tidul progresist, autorităţile au refuzat să numere voturile pe care el le-a obţinut şi l-au are­stat în ziua alegerilor. „ALEGERILE" AU OGLINDIT PUTREGAIUL ŞI SLĂBICIUNEA REACŢIUNII IMPERIALISTE A trecut , şi ziua alegerilor. Campania de demascări şi în­vinuiri reciproce între leaderii „republicani“ şi „democraţi“ a încetat ca prin­ farmec Aceştia redeveniră — aşa cum erau de fapt — o apă şi un pământ. Farsa sinistră a „alegerilor“ nu a reuşit să ascundă faptul că voinţa forţelor progresiste din Statele Unite se afirmă cu tot mai multă hotărîre. pentru pace şi democraţie In ciuda teroarei poliţiste, în statul Ca­lifornia, peste 300.000 alegă­tori au votat pentru, candidaţii partidului ■ progresist Pentru Vito Marcantonio, preşedintele partidului laburist american care a candidat pentru Camera Reprezentanţilor, au votat 43°/1% din alegători, adică mai mulţi decât în 1948 Pentru a împie­dica alegerea lui Marcantonio, reacţiunea imperialistă a fost nevoită,­să­­recurgă în cele din urmă la o tainică manevră ca a trebuit să coalizeze împotriva lui Marcantonio, într'un sin­gur bloc, partidele burgheze — democrat, republican şi liberal. Mascarada recentelor alegeri americane a oglindit din plin putregaiul democraţiei burghe­ze şi slăbiciunea reacţiunii imperialiste In comparaţie cu aceasta, apare­ în toată lumina superioritatea extraordinară a democraţiei reale din Uniunea Sovietică şi din ţările cu demo­­craţie populară Superioritatea regimului de democraţie popu­lară din ţara noastră se va a­­firma cu tărie în alegerile de la 3 Decembrie B, Sid­an americane SCÂNTEIA Domnului Omer Nishani Preşedintele Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Albania Tirana Cu prilejul celei de a şasea aniversări a eliberării ţării Dvs., prin victoria glorioasei Armate Sovietice împotriva fascismului, în numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române şi al meu personal, vă transmit sincere felicitări. Urez poporului frate albanez şi Dvs. personal, noi succese în munca pe care o duceţi pentru înflorirea Patriei Dvs. şi în lupta pentru întărirea frontului păcii. Profesor Dp. C. I. Parlam Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Generalului de Armată Enver Hodja Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Albania Tirana Cu prilejul celei de a şasea aniversări a eliberării Albaniei de sub jugul fascist, vă rog să primiţi în numele poporului român, al Guvernului şi al meu personal, cele mai sincere felicitări. Lupta pe care bravul popor albanez o duce împotriva imperia­lismului provocator de război şi a agenţilor săi, pentru apărarea in­dependenţei sale naţionale, constitue o importantă contribuţie la lupta popoarelor din lumea întreagă pentru salvgardarea păcii. Poporul român urmăreşte cu dragoste şi frăţească prietenie succesele obţinute de poporul albanez în munca pentru propăşirea Patriei sale şi îi urează noi victorii în lupta sa, pentru întărirea­­ frontului păcii, în frunte cu Uniunea Sovietică, eliberatoarea şi sprijinitoarea popoarelor noastre, şi cu marele geniu al omenirii pro­gresiste, Iosif Vissarionovici Stalin. Opr Petru Groza Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Domnului General de Armată Enver Hodja Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Albania Tirana Cu ocazia celei de a 6-a aniversări a eliberării Albaniei, dato­rită victoriei Armatei Sovietice asupra fascismului, vă rog, să pri­­­­miţi călduroase felicitări. Poporul român doreşte poporului albanez noi succese in con­struirea Albaniei noi şi în lupta împotriva aţâţătorilor la război, pentru deplina victorie a forţelor păcii, democraţiei şi socialismului, în fruntea cărora se află marea şi invincibila Uniune Sovietică. Ana Pauken* Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române Ceasul de la Legaţia Albaniei Miercuri după amiază, însărci­natul cu afaceri ad-interim al R.P. Albania, K. Hobdari, a oferit un ceas, la sediul Legaţiei, cu ocazia celei de a şasea aniversări a eli­berării Albaniei. Au luat parte tov. Ana Pauker, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Afacerilor Ex­terne, I. Chişinevschi, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri, general-colonel Emil Bodnăraş, ministrul Forţelor Armate, Gan Stoica, prim-secretar al Comitetu­lui Organizaţiei de Bucureşti a P.M.R., Marin Florea Ionescu, se­cretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Avram Bunaciu, prim adjunct la Ministerul Afacerilor Externe, Grigore Preoteasa şi Ana Toma, miniştri adjuncţi la Minis­terul Afacerilor Externe, şi alţii. Din partea Corpului Diplomatic au fost de faţă A. V. Zotov, prim consilier al Ambasadei Sovietice, S. S. Spandarian, consilier al Am­basadei Sovietice, Van Iu Pin, am­basadorul R. P. Chineze, Lubomir Lin­hart, ambasadorul Republicii Cehoslovace, Ivan Kalló, ministrul R. P. Ungare, Jonny Lohr, minis­trul R. D. Germane, T. Fridzinski, însărcinat cu afaceri al Republicii Polone, Anghel Hristov, prim secretar al Ambasadei R. P. Bul­garia, şi alţii. A luat parte Abdul Bellezi, mi­nistrul Finanţelor al R. P. Albania. Au fost deasemeni de faţă repre­zentanţi ai vieţii culturale şi mem­bri ai Uniunii Populare Albaneze. (Agerpres). Voi întâmpina cu cinste prin nos succese în munca sărbătoarea alegerilor Aştept cu nerăbdare ziua de 3 Decembrie, ziua în care voi veni şi eu la vot să alea, pe cei care vor gospodări treburile obşteşti Pentru mine această zi este o sărbătoare, căci pentru prima oară în viața mea îmi voi spune şi eu cuvântul in alegeri. Sunt fiică de ţăran sărac, din satul Stânca, comuna Şt­efăneşti Partidul ne-a ajutat să ne facem o viaţă nouă, şi datorită Partidului am putut să mă smulg şi eu din robia chiaburilor, la care am muncit ani grei. La înfiinţarea uzinelor " textile Moldova" am fost printre prime­­­muncitoare venite în fabrică. Ajutată de maiştri şi de tova­răşele de lucru care cunoşteau me­seria, îndrumată de organizaţia de partid , şi U. T. At., ar­ reuşi să mă calific iar mai tărziu să de­vin fruntaşă în muncă. Şi acum iată, eu, tânără munci­toare, care până mai ieri când capitaliştii şi moşierii stăpâ­neau ţara eram oropsită şi nu ti­veam niciun drept de a mă ames­teca in treburile publice, sunt che­mată să-mi spun cuvântul in a­­tegente de, deputaţi pentru Sfatu­rile­­ Populare. Dintre muncitorii de la uzinele textile „Moldova" sunt mulţi care candidează pentru Sfaturile Popu­lare ■■ ţesătoarea fruntaşă Lupaşi­u Teodora, m­aturista Glas Mana in­ginerul Maier Iosif Pentru a cinsti aşa cum se cu­vine­ această măreaţă sărbătoare a întregului popor muncitor din ţara noastră, eu îmi iau angaja­­mentul să întâmpin ziua de 3 De­cembrie cu platuil de producţie pe luna Noembrie depăşit cu Wh FifihăsSescu Marin ■muncitoare filaturistă Uzinele Textile „Moldova” Botoşani Nr. 1902 Adunarea festivă cu prilejul celei de a 30-a aniversări a R. S. S. Armene Miercuri seara a avut loc la Ateneul R.P.R. o adunare festivă organizată de ARLUS şi Comis­tetul Democrat Armean cu pri­lejul celei de a 30-a aniversări a Republicii Socialiste Sovietice Armene. Au fost de faţă: tov. Ana Pau­ker, I. Chişinevschi, acad. prof. P. Cons­tan­ti­nescu, Iaşi, Miron Constantinescu­, Constanţa Cră­ciun, Al. Drăghici, general-maior Leontin Sălăjan, Emil Popa, Ma­rin Fierea Ionescu, prof. ing. N. Profiri, M. Roşianu, Gr. Preo­teasa, Florica Mezincescu, , Ana Tom­a, Sanda Rangh­eţ, D Marka­rian, Gr. Pambuccian, H. Baboian fi alii. Deasemeni au participat: A. V. Zotov, prim consilier al Am­basadei Sovietice, S. S. Spandal­­rian, consilier al Ambasadei So­vietice, şi B. A. Savinov, prim secretar al Ambasadei Sovietice. Au mai fost de faţă reprezen­tanţi ai organizaţiilor de massă, muncitori şi un mare număr de oameni ai muncii de naţionali­­tate armeană. A luat cuvântul tov. Al. Dră­­ghici, membru al C. C. al P.M.R., care a vorbit despre însemnătatea celei de a 30-a aniversări a R.S.S. Armene. Vorbitorul a subliniat că Ar­menia Sovietică, această mică Republică cu un trecut istoric foarte sbuciumat, şi-a făurit in anii regimului sovietic, în sânul popoarelor U.R.S.S., şi graţie aju­torului frăţesc al marelui popor rus, o viaţii fericită şî îmbelşu­gată. Aceasta dovedeşte că U.R.S.S. duce o politică de ridi­care a nivelului material şi cul­tural al popoarelor mici şi apără libertatea şi independenţa lor na­ţională. Armenia Sovietică consti­tuie un exemplu strălucit al po­liticii naţionale leninist-staliniste. Tov. Al. Drăghici a expus apoi pe larg uriaşele progrese realizate în 30 de ani de Armenia Sovietică în toate domeniile. Consolidând pacea şi construind comunismul — a Încheiat tov. Al. Drăghici — poporul armean ală­­turi de popoarele Uniunii Sovie­­tice ridică cu prilejul acestei a­­niversări glasul său de recunoş­tinţă faţă de prietenul şi condu­cătorul genial al oamenilor mun­cii din întreaga lume, tovarăşul Stalin. Cuvântarea tov. Al. Drăghici­ a fost viu aplaudată. Asistenţa a aprobat apoi, prin aplauze prelungite, trimiterea u­­nei telegrame omagiale către ge­niul omenirii muncitoare, stega­­rul păcii în lume, Iosif Vissario­novici Stalin. Deasemeni s’a trimis o tele­gramă președintelui Prezidiului Sovietului Suprem al R. S. S. Armene, Matac Pap’an. A urmat un bogat program ar­tistic. (Agerpres). Mesajul Organizaţiei Intern­aţionale a Ziariştilor O. I. Z. va publica în presa liste ale aţâţătorilor la război PRAGA 29 (Agerpres). — CETERA transmite: Organizaţia Internaţională a Ziariştilor a dat publ­ici­taţii ur­mătorul mesaj adresat ziarişti­lor din lumea întreagă : Organizaţia Internaţională a Ziariştilor sprijină pe de-a-n­­tregul Manifestul şi Apelul Con­gresului Mondial al Partizani­lor Păcii şi cheamă pe ziariştii din lumea întreagă să populari­zeze pe scară cât mai largă în presă principiile Manifestului şi Apelului şi să depună toate eforturile în vederea realizării lor. Organizaţia subliniază în­deosebi că sprijină cererea de a se interzice orice propagandă de război şi necesitatea de a demasca şi urmări în justiţie pe toţi acei care, abuzând de situa­ţia de ziarist, aţâţă la ură na­ţională şi rasială şi­ fac pro­pagandă în favoarea războiului şi exterminării în massă. Po­trivit hotărârii recentului Con­gres de la Helsinki, O. I. Z. va pregăti şi publica în presă liste ale aţâţătorilor la război. flVORAME IXTIEMI Delegaţia A.R.LU.S. a sosit la Moscova MOSCOVA 29 ’(Agerpres). — L4SS transmite: La invitaţia VOKS-ului a so­sit la Moscova venind din Bucu­reşti o delegaţie a Asociaţiei Ro­mâne pentru strângerea legătu­rilor cu Uniunea Sovietică, in frunte cu vicepreşedintele Asocia­ţiei, dr. Iosif Bogdan. Delegaţia este compusă din reprezentanţi ai conducerii A. R. L. U. S. şi reprezentanţi ai vieţii culturale româneşti . La aeroport delegaţia a fost în­tâmpinată de vicepreşedintele con­ducerii VOKS-ului, I. Iakovlev, şi de funcţionari superiori ai VOKS- ului. Şedinţa solemna de la Tirana cu prilejul aniversării eliberării Albaniei TIRANA 29 (Agerpres). — Agenţia Telegrafică Albaneză transmite: Cu prilejul celei de a 6-a aniversări a eliberării Albaniei de sub cotropitorii fascişti, la Tirana a avut loc la 28 Noem­brie o şedinţă solemnă convo­cată de conducerea Frontului Democrat din R. P. Albania şi de organizaţia din Tirana a Frontului Democrat din R. P Albania. Au fost de faţă generalul de armată Enver Hodja , pre­şedintele Consiliului de mini­ştri al R.P.­ Albania, membrii guvernului, precum şi delegaţia guvernamentală sovietică, de­­legatul R. P. Chineze, şi Mar­cel Cachin, membru în Biroul Politic al Partidului Comunist Francez, sosiţi la Tirana spre a participa la festivităţile în cinstea celei de a 6-a aniver­sări a eliberării Albaniei. Deschizând şedinţa, Hisni Kapo, membru în Biroul Politic al C. C. al Partidului Muncii din Albania, a exprimat în nu­mele poporului albanez senti­mentele de adâncă recunoştinţă faţă de U.R.S.S., faţă de eroica Armată Sovietică şi de condu­cătorul întregii omeniri progre­siste, I. V. Stalin. In continuare, Hisnt Kapo a­­ arătat că în urma piedicilor­­ puse de clica fascistă a lui Tito, delegațiile R. Polone, P. P. Bulgaria, Republicii Populare Române, R.P.D. Coreene, R.D. Germane, nu au putut sosi la T­irana. Evenimentele din Coreea (Agerpres). — TASS trans­mite : In comunicatul, înaltului Co­mandament al Armatei Popu­lare a R. P. D. Coreene din 28 Noembrie se arată că uni­tățile Armatei Populare au dus pe toate sectoarele frontului o­peration­ active de luptă împo­triva trupelor americane și sud­­coreene. In regiunile de la Nord de Anju (Ansu) şi Tokusen, u­­nităţile Armatei Populare au continuat să dea cu succes con­traatacuri împotriva inamicului, provocându-i pierderi în oa­meni şi materiale. In alte sec­toare ale frontului luptele au continuat pe aceleaşi poziţii. Corespondenţii ziarului PRAV­DA, Kornilov şi Vasiliev, rela­tează următoarele din Coreea de Nord : Ştirea despre participarea vo­luntarilor chinezi la lupta de eli­berare a poporului coreean a fost transmisă prin radio în cele mai îndepărtate colţuri ale Coreei, unde eroicii partizani coreeni luptă împotriva dușmanului de moarte. Adânc, în spatele frontu­lui, în provinciile Ciolla de Sud şi Kensanul de Nord, s'au format noi detaşamente de partizani care poartă numele l Ui Mao Tse Dun Ciu De — glorioşii condu­cători ai poporului chinez care a întins o mână de ajutor frățesc Republicii Populare Democrate Coreene. Partizanii operează acum în toate regiunile ocupate ale țării, dând lovituri puternice inami­cului. •ir

Next