Scȃnteia, iunie 1951 (Anul 20, nr. 2054-2079)

1951-06-01 / nr. 2054

Pag. 2 Discuţiile la rapoartele prezentate în Congresul Asociaţiei Ştiinţifice a Tehnicienilor din R. P. R. Rapoartele prezentate în cadrul lucră­rilor Congresului A.S.T. au trezit un puternic interes în rândurile sutelor de ingineri, tehnicieni, muncitori inovatori, participanţi la Congres. Un mare număr de delegaţi au luat parte cu însufleţire la discuţii sau au ★ fi LUBENESCU DAN inginer — Bucu­reşti : Avem de săpat sute de kilometri de galerii în cursul cincinalului pentru a deschide şi pune în exploatare rezerve şi mine noi. De aceea problema înaintării rapide în galerii este una din problemele cele mai importante ale sectorului mi­nier în general, cât şi a celui metalifer. îndeplinirea cu succes a sarcinilor de mare răspundere ce stau în faţa ingineri­lor şi tehnicienilor din sectorul minier în cadrul primului nostru cincinal este foarte mult ajutată prin faptul că putem folosi din plin bogata experienţă a Uniunii Sovietice. Avem astăzi la dispoziţie lite­ratură tehnică sovietică, avem minunatele maşini şi utilaje sovietice, avem îndru­mările specialiştilor sovietici care ne a­­jută. Să preţuim în cel mai înalt grad acest sprijin. BELINSCHI DUMITRU, inginer, profe­sor — Bucureşti : Rapoartele prezentate au avut un con­ţinut bogat şi foarte folositor. Trebue să remarc însă că importanta armă pe care partidul ne-o pune la îndemână — arma criticii şi autocriticii — a fost relativ puţin întrebuinţată. Noi, intelectualii, în general, ne ferim de a folosi acest minu­nat ajutor, fără de care nu poţi merge înainte. Sunt probabil reminiscenţe din educaţia noastră veche, reminiscenţe care trebuesc neapărat înlăturate. NISIPEANU ILIE, inginer — Hune­doara : Inginerii şi tehnicienii dacă vor să reuşească în munca lor trebue să fie ală­turi de primul topitor, din clipa în care el pregăteşte şarja şi până atunci când trebue să dea drumul oţelului din cuptor, fiindcă numai alături de el şi cu ochii la munca lui, la gândurile lui, pot să în­veţe mereu lucruri noi. Arătând cât de folositoare i-au fost sfaturile prim-topitorului Drângă Alexan­dru în scurtarea cu o oră a duratei şar­jelor, vorbitorul a spus: Mă gândesc ce roade frumoase ar putea să dea cola­borarea dintre profesorii de la universităţi şi institute pe de o parte şi inginerii, teh­­nicienii şi massa mare de muncitori din uzine pe de altă parte. Şi pentru aceasta fac o propunere: la Hunedoara să se convoace prima conferinţă de colaborare între savanţi, profesori, şi muncitori şi tehnicieni de la combinatul nostru side­rurgic. MICLOŞI CORNELIE, Inginer, profe­sor — Timişoara . Vorbind despre planul de electrificare a arătat printre altele cum au contribuit inginerii şi tehnicienii din Timişoara la pregătirea planului de electrificare, cum muncesc la realizarea lui. In domeniul tracţiunii electrice, s-a realizat un tip nou de vagon pentru tramvai de mare ca­pacitate, cu o iuţeală comercială mărită faţă de cea actuală. Trei vagoane de a­­cest tip sunt în serviciu normal de peste un an de zile şi rezultatele sunt satisfă­cătoare. BUNEA VICTOR, Inginer ,,Dinamo” — Bucureşti, a împărtăşit unele metode folosite cu succes de cercul A.S T. de la fabrica „Dinamo“ metode care au ca obiect uşurarea însuşirii tehnicii şi a me­todelor sovietice, factori de căpetenie în desvoltarea întrecerii socialiste. RIPAN RALUCA, academician­­l­­Sluj. După ce a relevat realizările însemnate obţinute de regimul nostru de democraţie­­populară a arătat o serie de lipsuri. Deşi problema creşterii cadrelor de speciali­tate constitue o preocupare de seamă a partidului şi guvernului, pregătirea prac­tică a cadrelor mai prezintă deficienţe. La înlăturarea acestor lipsuri sunt che­maţi să contribue şi inginerii şi tehni­cienii. DOGARU N., inginer — Bucureşti: întrecerea socialistă în sectorul exploa­tării şi industriei lemnului a reuşit să an­treneze individual şi pe echipe un nu­măr important de salariaţi. Dar adesea întrecerea s’a desfăşurat formal şi nu a putut lua avânt datorită unei defectuoase organizări, lipsei unei evidenţe zilnice a realizărilor şi sprijinului insuficient din partea inginerilor şi tehnicienilor. In măsura în care evidenţa şi graficele au fost introduse, elanul muncitorilor a fost stimulat şi s'au obţinut o seamă de realizări. Aşa s’a întâmplat la fabrica de cherestea Topli­ţa, care deţine astăzi steagul roşu al producţiei pe 1950. GRIMBERG M., inginer — director general al Canalului Dunăre-Marea Nea­gră : Utilajele folosite la lucrările Canalu­lui sunt in cea mai mare parte obţinute prin ajutorul marii Ţări a Socialismului. Escavatoarele Kirov de o mobilitate şi de un randament excepţional, escava­toarele electrice mijlocii de 1 m.c. şi pu­ternicele escavatoare de 3 m.c. capacitate, drăgi refulante de o capacitate impresio­nantă, instalaţiile de pompare şi hidromo­nitoarele pentru lucrările de hidromeca­nizare, vagoane basculante cu o capaci­tate de 40 tone, camioane basculante Screpere, buldozere, etc, toate acestea ne-au fost puse la dispoziţie, prin grija partidului nostru, de către marea noastră prietenă şi sprijinitoare Uniunea Sovie­tică, pentru realizarea măreţei construcţii a Canalului Dunăre-Marea Neagră. VOINESCU MIRCEA, inginer - Ora­şul Stalin: Regimul capitalist a refuzat să facă prezentat în scris observaţiile lor asupra rapoartelor, analizând într’un puternic spirit critic şi autocritic activitatea A.S.T. şi făcând numeroase propuneri pentru îmbunătăţirea muncii pe viitor. Redăm fragmente din discuţiile la ra­­poarte. f ★: un institut tehnic superior în acest mare centru industrial. Datorită grijii pe care partidul şi guvernul nostru o acordă cre­­■­şterii noilor cadre tehnice, a luat fiinţă în oraşul nostru, în toamna anului 1949 Institutul de Mecanică. Peste câteva luni 117 ingineri de exploatare vor absolvi Institutul. Ei vor îngroşa rândurile celor ce luptă pentru îndeplinirea înainte de termen a planului. Producţia fabricii de rulmenţi a uzine­lor „Steagul Roşu” din Oraşul Stalin a crescut anul trecut cu 560o­0. Aceasta se datoreşte în mare măsură muncii intense de creştere a cadrelor şi muncii de ridi­care a nivelului lor tehnic şi politic. Numai în 1950 au fost calificaţi în şco­lile profesionale şi speciale şi prin me­toda sovieticii Kotlear 887 muncitori şi 109 tehnicieni de diverse categorii (mai­ştri tehnologi, controlori speciali, maiştri şefi, maiştri normatori).. GOMOIU ALEXANDRU, directorul Combinatului Baia Mare . Tehnicienii din ţara noastră sunt che­maţi să contribue din plin la construirea unei vieţi noi, mai bune, poporului mun­citor, spre deosebire de „tehnicienii" din Apus care fabrică arme de distrugere a omenirii. Este o mândrie pentru tehnicienii noş­­ştri ca, sub îndrumarea permanentă a partidului clasei muncitoare, să contribue la făurirea acestei vieţi noi. De aceea ei trebue să-şi sporească eforturile şi să lupte cu şi mai multă dârzenie ca până acum pentru construirea socialismului, pentru apărarea pâc­ii. GHEORGHE BADICEANU, inginer — Bucureşti . Cu privire la lupta pentru economii, trebue să recunoaştem cinstit că o bună parte dintre inginerii şi tehnicienii noştri n’au fost totdeauna preocupaţi de proble­mele gospodăririi chibzuite a întreprinde­rilor şi îndeosebi nu s’au încadrat tot­deauna cu toată hotărîrea în lupta pen­tru un regim sever de economii, consi­derând — în mod nejust — că ei au sarcina să se ocupe numai de producţie. Consider că cercurile A.S.T. au datoria să ia parte cu hotărîre şi entuziasm în lupta pentru economii, căci în ultima analiză problema luptei pentru economii este problema luptei pentru a asigura un ritm mai rapid construirii socialismului în ţara noastră. ROGOJANU ALEXANDRU, prof. ing. — Timişoara : Relativ la revistele A.S.T. putem arăta că ele nu publică întotdeauna articolele ce le sunt trimise şi nici nu se face o critică autorilor. Astfel, patru articole ale unui inginer din filiala noastră nu au fost publicate şi cu toate Insistenţele noastre nu am primit nicio motivare. Câ­teva studii trimise de noi nu au găsit deasemenea niciun răsunet la Consiliul Central­ Deasemeni, sprijinul pe care l-a primit filiala din partea Consiliului Central nu a fost întotdeauna cel aşteptat. MANOLIU MIHAI, profesor universi­tar — Bucureşti : In vederea muncii de largă populari­zare a problemelor ştiinţifico-tehnice este necesar ca A.S.T. să sprijine organizarea şi întărirea secţiilor tehnice ale Societăţii pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii. SIMIONESCU CRISTOPOR, prof. Ing. — Iaşi : Cred că o sarcină de bază a asociaţiei noastre este aceea de a mobiliza toate ele­mentele de valoare în slujba construcţiei noastre paşnice. Plecare congresis­t tre­bue să devină în raza sa de activitate un agitator permanent pentru ca numărul tehnicienilor şi inginerilor ce pun umărul la opera construcţiei socialismului să fie din ce în ce mai mare. Prin mine, Institutul Politehnic din Iaşi se angajează ca, în fruntea institu­telor tehnice din Moldova, să facă toate eforturile pentru a contribui la ridicarea Moldovei, să dinamizeze cercetarea ştiin­ţifică în laboratoarele sale, să o lege de uzini şi şantiere, să scormonească adâncul pământului pentru a scoate la lumină bo­găţiile naturale ale Moldovei şi să dea din ce în ce mai multe şi mai bune cadre de constructori ai socialismului. BAL­AN ŞTEFAN, inginer, profesor — Bucureşti • Propun să se asigure o colaborare per­manentă între A.S.T. şi A.R L.U.S. în ceea ce priveşte popularizarea experienţei sovietice în industrie. O astfel de colabo­rare propun să fie extinsă pe toate trep­tele organizatorice ale A. S. T. şi A.R.L.U.S. Organizaţiile A. S. T. şi A.R.L.U.S. cu ajutorul organelor sindi­cale să programeze diferite acţiuni co­mune în cluburi, colţuri roşii, de exemplu : consfătuiri pentru aplicarea sau extinde­rea unor noi metode de lucru, cicluri de conferinţe tehnice şi experimentale, con­ferinţe legate de organizarea muncii, de­monstraţii practice şi schimburi de expe­rienţă, etc. CAZAN GHEORGHE, maistru tur­ist — Sovrompetrol-Băicoi: Au apus pentru totdeauna vremurile când, în industria petroliferă din ţara noastră, dictau bancherii americani şi englezi ! Azi, petrolul aparţine poporului muncitor şi în mâna noastră el este o armă a păcii, pe care o folosim pentru înflorirea patriei, pentru a asigura celor ce muncesc o viaţă din ce în ce mai îm­belşugată. In munca noastră să dăm toată atenţia şi să luptăm pentru aplicarea şi extinderea metodelor tehnice sovietice, cele mai înaintate din întreaga lume,­GRIHNINA NICOLAE, student Ingi­ner-Bucureşti. In perioada examenelor, Cercul Stu­denţesc A.S.T.-Bucureşti îşi ia angaja­mentul să sprijine alături de organizaţiile de tineret şi sindicate bătălia examenelor astfel ca studenţii să se prezinte cât mai bine pregătiţi, să devină factori activi ai construirii socialismului în ţara noa­stră. KARACSONT EMERIC, strungar uzi­nele Sovromtractor : Metodele sovietice de muncă se bazează pe o înaltă ştiinţă dar nu peste tot se manifestă preocuparea ca aceste metode să fie aplicate ştiinţific. Deşi sunt intro­duse în uzine, ele nu sunt studiate pre­tutindeni destul de temeinic. Trebue să se acorde o mai mare atenţie strungarilor, tehnicienilor, pentru ca aceştia să-şi poată însuşi ştiinţa. De pildă, pentru desvolta­rea şi extinderea metodei sovietice de tăiere rapidă a metalelor este necesar să fie pregătite în mod ştiinţific cât mai multe cadre calificate. NEGOIŢA C„ inginer, filiala A.S.T.­Prahova. Trebue să relev că cercurile A.S.T. nu au primit în unele cazuri un sprijin efectiv din partea sindicatelor şi a con­ducerilor de întreprindere. De aceea, pro­pun ca în comisiile de întrecere socia­listă, de protecţia muncii, de inovaţii, în colectivele cabinetelor tehnice să facă parte oficial și câte un reprezentant al cercului A.S.T Socot că o lipsă în activitatea A.S.T a fost neglijarea în unele locuri a ridi­cării cadrelor tinere de tehnicieni. A.S.T nu s’a preocupat îndeajuns de tinerii care au urmat școli de calificare. Această lipsă trebue remediată. O greutate pe care o întâmpinăm în activitatea noastră este aceea a necu­noaşterii limbii ruse. Avem nevoie să cu­noaştem limba rusă ca să ne putem însuşi mai temeinic literatura tehnică sovietică, care ne ajută nespus de mult în munca noa­stră. Cred că Consiliul Central va trebui să se preocupe de organizarea studiului limbii ruse în cercurile A.S.T. PETRESCU GHEORGHE, Inginer-Prahova . Propun înfiinţarea pe lângă Consiliul Central A.S.T. a unui organ de centra­lizare a problemelor pe care întreprin­derile le prezintă spre rezolvare, iar A.S.T. să le aducă la cunoştinţa institu­telor respective. In acest fel se asigură legătura institutelor cu terenul, legătură care contribue pe de o parte la ajutarea întreprinderilor în îndeplinirea planului, iar pe de altă parte ajută institutele să-şi îmbogăţească planurile de muncă cu pro­bleme legate direct de producţie. BALTAZAR IONEL, directorul uzine­lor textile ..7 Noembrie"-Bucureşti. In cadrul desbaterilor acestui con­gres, atât în rapoartele generale şi în raportul de activitate­­al Consiliului Cen­tral Provizoriu, cât şi în discuţiile pur­tate, s-a vorbit foarte puţin despre in­dustria uşoară. Aceasta arată că cercurile A.S.T. din industria uşoară au dus o ac­tivitate slabă, Iar Consiliul Central A.S.T. şi comitetele filialelor s’au ocu­pat foarte puţin de secţiunile de indus­trie uşoară Un alt lucru care n’a reeşit deloc din desbateri este rolul, maiştrilor în desvol­tarea Industriei noastre. Maiştrii sunt or­ganizatori de frunte ai producţiei. Pen­tru ca studiile şi descoperirile oamenilor de ştiinţă să fie duse la bun sfârşit pe teren, este necesară contribuţia maiştri­lor. De aceea propunerea mea este ca cercurile A.S.T. să aibă ca una din preocupările centrale ridicarea nivelului profesional al maiştrilor. In acele între­prinderi, unde maistrul este conducător al producţiei, rezultatele sunt din cele mai bune Acest adevăr este confirmat şi de minunata experienţă sovietică. N. CONSTANTINESCU, inginer, Bucu­reşti : Cred că asociaţiei noastre îi revine sarcina ca prin toate mijloacele ce-i stau la îndemână să popularizeze în ţara noastră ideea că fără o cultură raţională, pădurile nu-şi pot îndeplini funcţiunile de protecţie iar fără aceasta nu este po­sibilă realizarea planului nostru de ame­najare şi folosire integrală a apelor. DUILIU MARCU, profesor, arhitect— Bucureşti : Datorită sprijinului regimului de demo­craţie populară, datorită ajutorului primit din partea Uniunii Sovietice, arhitecţii din ţara noastră au obţinut numeroase realizări. Astfel, în timp record s-au exe­cutat proectele unor importante lucrări prevăzute în planul cincinal, ca de exem­plu : tipurile de blocuri muncitoreşti ce se execută în Valea Jiului, la Tohan, la Craiova sau la Hunedoara, planurile co­loniilor muncitoreşti dela Doiceşti şi dela Moineşti, complexul cinematografic de la Buftea, Institutul de Educaţie Fizică, Pa­latul Radio, Complexul Agro-Zoo-Veteri­nar, Palatul Cultural al uzinelor „23 Au­gust", Institutul de cercetări şi încercări de materiale, complexul laboratorului hi­drotehnic, centrul sportiv de la Poiana Stalin, şi multe alte uzine şi clădiri indu­striale. Noi, arhitecţii, ne socotim Indisolubil legaţi de Ingineri şi tehnicieni prin a­­ceeaşi aspiraţie de a înălţa cât mai sus nivelul tehnic şi artistic al lucrărilor noa­stre, de a contribui astfel la reuşita pla­nului de stat. Au mai participat la discuţii Inginerii, tehnicienii şi muncitorii inovatori: Mără­­şescu Ion-Reşiţa, Eremia Victor-Bucu­­reşti, Iavorov Teodor-Cugir, Gălăţeanu Gheorghe-Iaşi, Popa Florea-Câmpulung, Bragaru Partenie-Bucureşti, gherghina Matei-Bucureşti şi mulţi alţii. SCÂNTEIA Consfătuire cu fruntaşii U. 71 M-işti din sectorul socialist al agriculturii Duminică dimineaţa a avut loc în am­fiteatrul I.C.A.R. o consfătuire organi­zată de C.C. al U.T.M. în colaborare cu Ministerul Agriculturii, cu tinerii munci­tori fruntaşi din sectorul socialist al agri­culturii din întreaga ţară, în cadrul că­reia au fost decernate diplome de onoare unui număr de tineri pentru merite deo­sebite obţinute în muncile agricole din acest an. Au fost de faţă tov. Victor Orşa, Ion Fazekaş, secretari al C.C. al U.T M., re­prezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi ai Uniunii Sindicatelor de salariaţi agricoli. Au mai participat şefii secţiilor agrare ale comitetelor regionale U.T.M. şi dele­gaţi ai tinerilor muncitori din fabricile care produc maşini şi unelte agricole: „Sovromtractor” — Oraşul Stalin, „Se­mănătoarea’ şi „I. C. Frimu” din Capi­tală şi I.M.S.­Roman. Şedinţa a fost deschisă de tov Victor Orşa, secretar al C.C. al U.T M. Au urmat apoi expunerile tinerilor fruntaşi: Ştirbu Niculae de la gospodăria agricolă colectivă „Ogorul Roşu" din co­muna Osman regiunea Sibiu, Perian An­drei dela S.M.T.—Valul lui Traian, regiu­nea Constanţa, Miron Mihai de la staţiunea experimentală I.C.Z. — Păuţi, regiunea Botoşani şi alţii. In cadrul discuţiilor, numeroşi tineri din sectorul socialist al agriculturii şi delegaţi ai tinerilor muncitori din Indus­trie au arătat realizările şi lipsurile în munca lor, au făcut propuneri şi şi-au­ luat angajamente concrete în lupta co­mună pe care tinerii muncitori din In­dustrie şi cei de pe ogoare trebue să o ducă pentru strângerea la timp şi fără pierderi" a recoltei din acest an. După încheierea discuţiilor a luat cu­vântul tov. Victor Orşa, care a arătat câteva din realizările tinerilor din sec­­­torul socialist al agriculturii, precum şi sarcinile tineretului muncitor în perioada de recoltare şi colectare, sarcini trasate de Hotărîrea C. C. al P.M.R. şi a Consiliu­lui de Miniştri al R.P.R. A urmat apoi înmânarea diplomelor de onoare unui număr de 50 tineri fruntași (Agerpres). In regiunea Bârlad reparaţiile maşinilor agricole şi tractoarelor au rămas mult în urmă In regiunea Bârlad lucrările de re­paraţie a maşinilor agricole şi a trac­toarelor necesare în campania de re­coltare au rămas mult în urmă. Până la data când trebuesc terminate toate lucrările de reparaţie a inventa­rului agricol mai sunt doar câteva zile. Comitetul regional de partid şi Comi­tetul Executiv al Sfatului Popular re­gional Bârlad nu au luat însă nici o măsură pentru a organiza mai temeinic şi a grăbi lucrările de reparaţii. Aşa se şi explică faptul că numai la 8 km de Bârlad — la S­M.T. Zorleni — re­paraţiile la batoze şi tractoare se exe­cută cu o condamnabilă încetineală. Din cele 45 tractoare sosite în Staţiune a­­cum 15 zile, numai 4 au fost reparate, 4 revizuite, iar restul de 37 de trac­toare nici n’au intrat în lucru Din cele 31 de batoze, numai 16 sunt până acum gata. Tov Marcu, şeful atelierului de la S.M.T. Zorleni spune : „Noi lucrăm după barometru”, iar tov. Marinescu, şeful mecanic „speră“ să termine reparaţiile până­, la 20 iunie! Tov. Gheorghiu, şe­ful serviciului S.M.T. din secţia agricolă a Sfatului Popular regional­ Bârlad, a stat zile întregi în staţiunea Zorleni fără să ia măsuri practice pentru urgentarea reparaţiilor. Cum poate fi calificată a­­ceastă atitudine, decât ca o atitudine de condamnabilă nepăsare ? Staţiunea de Maşini şi Tractoare Zor­leni este aprovizionată cu toate cele ne­cesare pentru a putea executa la timp şi în bune condiţiuni lucrările tuturor maşinilor necesare în campania de re­coltare. Aici însă, ca şi în celelalte S.M.T -uri din regiune, se impune o mai bună organizare a muncii. De ce se execută tocmai acum lucrările de recti­ficare a axelor la batoze, când acestea trebuiau să fie gata de mult . De ce nu sunt oamenii împărţiţi pe echipe p­arntru executarea reparaţiilor? "Orga­nele de conducere ale S M.T., cărora le revine sarcina de a organiza munca, au lăsat totul la voia întâmplării. Aşa se explică complecta lipsă de planificare a lucrărilor la S.M T. Huşi, unde di­rectorul Lefter Niţă nu cunoştea nici măcar data până la care trebuesc ter­minate reparaţiile tractoarelor şi batoa­nelor. Nici în gospodăriile agricole de stat din regiunea Bârlad situaţia reparaţiilor nu se prezintă mai bine. Până acum au fost reparate numai 59 de tractoare din 115, numai 21 de batoze din 53, și numai 14 secerători-legători din 32. La Gospodăria Agricolă de Stat Zori­leni din raionul Bârlad din 12 tract­­oare numai 4 sunt gata. Tov. Cază­­chescu directorul gospodăriei care a citit Hotărîrea partidului şi guvernului se leagănă în speranţa că totul va mer­ge bine, toate reparaţiile se vor face grabnic... Comitetelor raionale de partid şi Corni­ţelor Executive ale Sfaturilor Populare raionale le revine sarcina de a veghea îndeaproape ca lucrările de reparare a parcului­ de mașini să fie executate în termenul fixat de Hotărîrea partidului și guvernului. Comitetul regional de partid și Co­mitetul Executiv al Sfatului Popular regional din Bârlad trebue să treacă v­e­­îndată la un control temeinic pe terenu Pregătiri pentru transportul recoltei Hotărîrea Comitetului Central al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. privind întreţinerea culturilor, pregătirea şi executarea la timp a strân­gerii recoltei şi executarea planului de colectări pe anul 1951, pune sarcini de o deosebită importanţă, în faţa muncitori­lor, tehnicienilor şi inginerilor ceferişti. Pregătirea în cele mai bune condiţiuni a parcului de locomotive şi vagoane necesar pentru a transporta la timp spre magazii şi silozuri bogata recoltă din acest an este o datorie de onoare a fiecărui ceferist. Pentru a face faţă acestor sarcini, con­ducerea atelierelor C.F.R.-Bucureşti- Triaj, cu sprijinul comitetului de partid, a luat o serie de măsuri tehnico­­organizatorice. Astfel, pentru confec­ţionarea celor 600 de obloane mobile, necesare asigurării transporturilor de ce­reale în vrac, a fost alcătuită o echipă specială. Cei 40 muncitori care fac parte din această echipă, printre care se află lăcătuşii Gheorghe Florea, Lăzărescu Petre, tâmplarii Şărban Alexandru, Niţu Marin şi sudorul Spânu Victor, au pornit întrecerea pentru a confecţiona cu mult înainte de termen aceste obloane. — Vom munci în aşa fel, spune maistrul şef Oprică Alexandru, conducătorul ace­stei echipe, încât să putem termina toate obloanele până la 10 iunie, adică cu 5 zile înainte de termen. Ne vom da silinţa ca obloanele să ajungă din timp în sta­ţiile şi triajele unde vor fi montate. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la atelierele C.F.R. Bucureşti-Triaj sunt ho­­tărîţi să execute lucrările de reparare a vagoanelor şi de confecţionare a obloa­nelor mobile în cele mai bune condiţiuni, pentru a nu se pierde niciun bob din recolta primului an al planului cincinal. Despre metodica predării limbii ruse Miercuri 30 Mai, orele 19, a avut loc în Aula Institutului de Studii Româno- Sovietic conferinţa profesorului univer­sitar A. A. Gorţevski de la Institutul Pe­dagogic Maxim Gorki, cu subiectul: „Unele probleme de metodică a predării limbii ruse în şcolile româneşti“. Conferenţiarul a arătat în Introducere importanţa lucrărilor tovarăşului Stalin cu privire la lingvistică, pentru desvolta­rea limbii ruse în general şi a metodicii predării limbii ruse în special, subliniind în acelaş timp marea importanţă a pre­dării limbii ruse în şcolile noastre. In continuare a vorbit despre princi­piile care stau la baza metodicii predării limbii ruse şi a conţinutului acestei me­todici, insistând asupra particularităţilor ei pentru şcolile noastre. In predarea limbii ruse trebue să se facă legătură în­tre limba rusă şi limba maternă. Asistenţa numeroasă a urmărit cu mult interes conferinţa punând întrebări şi ce­rând lămuriri în cadrul discuţiunilor care au avut loc. Nr. 2054 Conferinţa pe ţară cu delegaţii unităţilor regionale silvice Joi dimineaţa s-a deschis la Ministerul Gospodăriei Silvice prima conferinţă pe ţară cu delegaţii unităţilor regionale sil­vice. Conferinţa are drept scop analiza­rea rezultatelor obţinute până acum de unităţile depinzând de acest departament, pentru a se asigura îndeplinirea anga­jamentului luat de a realiza planul anual în 11 luni. Au luat parte tov. Pavel Ştefan, mi­nistrul Gospodăriei Silvice, Vanghele Pa­­nait, preşedintele Uniunii Sindicatelor Lemn Forestier, precum şi reprezentanţi ai Ministerului Industriei Lemnului, Hârtiei şi Celulozei. Cuvântul de deschidere a fost rostit de tov. Pavel Ştefan, care, analizând ac­tivitatea desfăşurată de organele silvice în cursul trimestrului I şi în primele două luni ale trimestrului II, a subliniat suc­cesele înregistrate în ce priveşte acţiunea de însămânţare a puieţilor — unde, până la 21 Mai, planul a fost depăşit cu 10.050 ha. — precum şi lipsurile ivite în ce priveşte transporturile, unde planul nu a fost complect îndeplinit. Ministrul Gospodăriei Silvice a conti­nuat, arătând importanţa pe care îndepli­nirea şi depăşirea planului în sectorul fo­restier o prezintă pentru întreaga noastră economie naţională şi îndeosebi pentru realizarea planului de electrificare a ţării, înfiinţarea Ministerului Gospodăriei Sil­vice — a arătat tov. Pavel Ştefan — im­plică o cotitură în munca noastră. Arătând că în faţa muncitorilor, tehni­cienilor şi Inginerilor silvici stă sarcina de a împăduri 900.000 ha. lăsate desco­perite, supuse degradării de jefuitorii capitalişti, vorbitorul a subliniat că tre­buesc concentrate toate forţele pentru gă­sirea şi aplicarea stimulentelor necesare forţării creşterii pădurilor. In încheiere, tov. Pavel Ştefan a arătat că succesele înregistrate în ce priveşte recoltarea seminţelor şi însămânţarea pu­ieţilor au dovedit că planul în sectorul forestier, în special la împăduriri, poate fi îndeplinit în mai puţin chiar de 11 luni. In continuarea şedinţei au urmat ra­poartele de activitate prezentate de uni­tăţi silvice regionale. In cursul dimineţii au prezentat rapoarte unităţile regionala Prahova, Dolj, Sibiu şi Caransebeş. Consfătuirea a continuat în cursul după amiezii de eri, şi va lua sfârşit as­tăzi. (Agerpres). Un mare film istoric Pe ecranele cinematografelor din țară rulează minunatul film sovietic „Văpaia cea mare“, în regia cunoscutului regizor Mihail Ciaurelli. Filmul cuprinde o impresionantă re­constituire istorică a evenimentelor petre­cute în Rusia anului 1917. Sunt în film scene de neuitat, în care apar genialii cârmaci ai revoluţiei pro­letare, Lenin şi Stalin. Rămâne adânc în­tipărit în amintirea spectatorilor, momen­tul când Lenin rosteşte, în mijlocul Du­mei de Stat: „Există un asemenea partid", cuvinte istorice prin care conducătorul proletariatului rus arăta că singurul partid în stare să salveze Rusia din ghiarele răz­boiului şi exploatării capitaliste este par­tidul bolşevicilor. Filmul evocă deasemeni Congresul al VI-lea al Partidului Bolşevic, la care to­varăşul Stalin a arătat că nu este exclusă posibilitatea ca Rusia să fie ţara care să bătătorească drumul socialismului, previ­ziune pe care istoria, puţin timp după aceea, a adeverit-o întocmai. „Văpaia cea mare“ este o adevărată lecţie de istorie şi o operă artistică pro­fund emoţionantă despre momentele de răscruce care au deschis o eră nouă în Istoria omenirii. In clișeu: O scenă din film.

Next