Scȃnteia, iulie 1953 (Anul 22, nr. 2701-2727)

1953-07-22 / nr. 2719

ANUL XXII Nr. 2719 Miercuri 22 Iunie 1953 4 PAGINI • 20 BANI Pentru întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective însufleţirea cu care membrii celor aproape două mii de gospodării agricole colective participă la marea bătălie pen­tru strângerea recoltei bogate de anul acesta, recoltele obţinute de gospodăriile colective in campania agricolă de vară confirmă, prin fapte, că lucrările Congre­sului fruntaşilor din gospodăriile colective, care a avut loc la Bucureşti în primăvara acestui an, au dat un puternic avânt mun­cii colectiviştilor şi organelor de partid şi de stat pentru consolidarea gospodă­riilor agricole colective. Producţia medie la hectar obţinută de cele mai multe gospodării colective în­trece cu mult, şi anul acesta, producţia gospodăriilor individuale, dovedind încă­­odată superioritatea agriculturii colective făcute pe întinderi mari de teren, cu mij­loace mecanizate şi cu folosirea cuceri­rilor ştiinţei. Astfel, de pildă, gospodăria colectivă din comuna Todireni, regiunea Suceava, a obţinut 3.200 kg. grâu la ha.; gospodă­riile colective din comunele Suliţa, raio­nul Botoşani, Crăciuneşti, raionul Mureş, Victoria, raionul Însuratei, au obţinut peste 2.600 kg. grâu la ha, iar gospodă­ria colectivă din comuna Carcaliu, regiu­nea Galaţi, peste 4000 kg. orz Asemenea recolte n'au putut culege niciodată actualii membri ai gospodăriilor colective pe vremea când munceau pe micile lor petice de pământ în gospodării individuale Partidul şi guvernul acordă un sprijin necontenit gospodăriilor colective Statul de democraţie populară a dat gospodării­lor colective pământuri din rezerva de stat spre folosinţă veşnică, le pune­ la dispoziţie maşini agricole şi tractoare în condiţiuni avantajoase prin S­M­T -uri, le-a dat credite, seminţe selecţionate, ma­terial săditor pentru viticultură şi pomi­cultură, animale şi păsări de rasă, etc Datorită acestui sprijin, prin munca de zi cu zi a colectiviştilor, nume­roase gospodării colective s’au întărit din punct de vedere economic-organi­­zatoric, au început să introducă me­tode înaintate de cultivare a pământu­lui, să folosească în măsură crescândă resursele naturale pentru irigări şi alte îmbunătăţiri funciare, să dezvolte creşte­rea animalelor şi alte ramuri de producţie agricolă. Un număr mare de gospodării colective au devenit astfel centre de atrac­ţie pentru ţărănimea muncitoare, modele vii de ceea ce înseamnă marea gospodărie socialistă în agricultură Gospodăria co­lectivă din comuna Borş, regiunea Ora­dea, de pildă, şi-a mărit considerabil fer­mele zootehnice, ea are acum peste 150 de vaci şi boi, peste 160 porci, 44 cai,­ăsări, etc . a valorificat zeci de mii de­ilograme de produse agricole şi animale şi a obţinut pe această cale anul trecut un venit de peste 480 000 lei, dintre care 114.000 lei numai de pe­ urma produselor animale. Succese asemănătoare au obţi­nut şi gospodăriile agricole colective din Mădăraş-Oradea, Bod-regiunea Stalin, Palazu Mare-Constanţa, Călăraşii Vechi- Bucureşti, etc. Ca urmare a întăririi gospodăriilor agri­cole colective, situaţia materială a ţără­nimii colectiviste s-a îmbunătăţit sim­ţitor Aceasta a contribuit ca mii şi mii de familii de ţărani muncitori cu gos­podării individuale să înainteze cereri prin care îşi expr­imă dorinţa de a se în­scrie un gospodării colective. In faţa comitetelor regionale şi raionale de partid, a organizaţiilor de partid din sate şi a comitetelor executive ale sfatu­rilor populare, în faţa tuturor organelor de partid şi de stat stă ca o sarcină per­manentă şi de înaltă răspundere preocu­parea activă pentru întărirea şi dezvol­tarea mai departe a gospodăriilor co­lective şi a întovărăşirilor agricole. Numeroase comitete regionale şi raio­nale de partid şi comitete executive ale sfaturilor populare se ocupă temeinic de consolidarea gospodăriilor colective Dacă, de pildă, numeroase gospodării colective, cum sunt cele din comunele Sântana-raio­­nul Arad, Chelmac-raionul Lipova, Borş­­raionul Oradea, Mădăraş-raionul Salonta, etc. s-au întărit şi au obţinut succese eco­nomice însemnate, aceasta se datoreşte în bună măsură şi faptului că organele de partid şi de stat le-au îndrumat şi le-au acordat un sprijin puternic pentru o bună organizare şi evidenţă a muncii, pentru crearea şi dezvoltarea mai multor ramuri de producţie, pregătirea de cadre califi­cate etc. Trebue spus însă că unele comitete re­gionale şi raionale de partid şi comitete executive ale sfaturilor populare manifestă tendinţa de a lăsa lucrurile să meargă „de la sine" In raioanele Vida, Snagov, de pildă, organele de partid şi de stat îşi închipue, pe semne, că din moment ce au obţ­inut unele rezultate în constituirea de gospo­dării colective, şi-au îndeplinit de-acum toate sarcinile în această direcţie şi nu mai au nici o răspundere pentru bunul mers şi pentru consolidarea acestor gospodării colective; aceasta a contribuit, intre altele, ca — de exemplu — gospodăria colectivă din Talpa Bâscoveni-raionul Vida, înfiin­ţată de trei ani de zile, să nu progreseze în acest timp. Nu trebue să uităm nicio clipă că trece­rea ţăranilor muncitori la gospodăria co­lectivă nu micşorează ci sporeşte grija partidului, sporeşte răspunderea şi rolul conducător al comuniştilor şi că aceasta cere din partea lor îndrumarea, condu­cerea şi sprijinirea de zi cu zi, de ceas cu ceas, a gospodăriilor colective Comuniştii trebue să vegheze cu tot spiritul de răspundere la întărirea şi dez­voltarea gospodăriilor agricole colective şi a întovărăşirilor agricole, să lupte pen­tru continua lor înflorire, căci ele întru­pează viitorul agriculturii noastre de a cărei dezvoltare depinde ridicarea nivelu­lui de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi de la sate. Condiţia esenţială pentru consolidarea şi dezvoltarea gospodăriilor colective existente este respectarea deplină a statu­­tului-model, atât de către membrii gos­podăriilor agricole colective cât şi de fie­care activist de partid şi de stat Colectiviştii trebuesc educaţi şi îndru­maţi sa îngrijeasca ca de ochii din cap de proprietatea obştească a gospodă­riei colective şi să se străduie a o dezvolta, căci de ea depinde făurirea unei vieţi îmbelşugate şi fericite după care au jinduit atâta amar de vreme. Peste câteva luni va începe impartirea ve­niturilor din anul acesta Interesul colecti­viştilor este de a îndrepta o mare parte din venituri spre fondul de bază al gos­podăriei care să permită o dezvoltare mul­tilaterală a proprietăţii obşteşti, prin crearea sau dezvoltarea crescătoriilor de porci, pasări, stupini, grădini de zarzavat, etc. O atenţie deosebită trebue sa se dea creşterii vitelor, ramură de pro­ducţie care aduce gospodăriilor colective venituri însemnate Gospodăriile colective situate în apropierea oraşelor şi centrelor industriale trebue să se ocupe, in afara culturii cerealelor, cu cultura legumelor, zarzavaturilor, cartofilor, etc., cu creşterea vacilor de lapte, a păsărilor, etc., ceea ce constitue izvoare sigure de mărire a veni­turilor colectiviştilor şi de aprovizionare a populaţiei muncitoare de la oraşe. Grija de căpetenie a colectiviştilor tre­bue sa se îndrepte spre sporirea neconte­nita a producţiei agricole ‘Producţia de cereale-marfă este indiciul tăriei gospo­dăriei colective şi al calitaţii muncii sale. O mare atenţie trebue acordata bunei organizări a muncii Brigada permanentă trebue sa devină in toate gospodăriile co­lective veriga principală a organizării muncii Organizaţiile de bază trebue să desfă­şoare o intensă muncă de lămurire în gospodăriile colective pentru popularizarea bogatei experiențe de muncă și organi­zare­a colhozurilor sovietice, popu­larizarea metodelor lor înaintate de muncă etc. Actuala campanie agricolă de vară este un moment foarte important pentru inta­rirea economica a gospodăriilor colective Toate fortele colectiviştilor sa fie acum îndreptate spre strângerea şi treerişul re­coltei la timp şi fara pierderi, pentru ob­ţinerea unei recolte bogate, izvor al veni­turilor colectiviştilor Este o cinste pentru gospodăria colectivă să fie în frunte la recoltare şi treeriş, m­ărunte la colectare. Totodată trebue sprijinite gospodăriile ţărăneşti mici şi mijlocii care posedă mari rezerve de sporire a producţiei şi productivităţii la hectar. Malul şi clasa muncitoare le acorda un ajutor din ce în ce mai mare pentru a-i stimula sa spo­rească producţia agricolă şi a-şi ridica astfel bunăstarea. Este de o importantă hotărîtoare ca fiecare activist de partid şi de stat, fiecare agitator să fie pătruns de politica parti­dului care cere ca la alcătuirea gospodă­riilor colective şi a întovărăşirilor să se respecte cu sfinţenie liberul consimţământ al ţăranilor muncitori. Numai o gos­podărie colectivă în care ţăranii s'au unit de bunăvoie şi unde muncesc deci cu dra­goste şi tragere de inima, numai o ase­menea gospodărie colectivă poate fi trai­nică. Dacă ţăranii muncitori au intrat de bunăvoie in gospodarii colective sau in În­tovărăşiri şi dacă gospodăria colectivă dă rezultate bune, nicio şoaptă a duşmanului nu-i va putea abate din calea pe care şi-au ales-o. Munca de lămurire şi convingere a ţă­ranilor muncitori cu privire la interesul lor de a paşi, pe drumul întovărăşirilor de lucrare în comun a pământului şi al gospodăriilor colective trebue să fie dusă temeinic, fără pripeală, cu răbdare. Cel mai bun mijloc de a-l convinge pe ţăra­nul muncitor despre avantajul gospodă­riei colective este acela de a-l invita să vadă el, cu ochii lui, roadele gospodăriei colective, de a se organiza vizite la gos­podăriile colective consolidate. Să muncim necontenit pentru consoli­darea economico-organizatorică a tinere­lor noastre gospodării colective, să mun­cim pentru ridicarea nivelului de viata și cultură al celor ce muncesc. Succesele ceferiştilor din Piteşti In întrecerea socialistă pentru îndepli­nirea sarcinilor sporite care le stau în faţă în perioada de transport a recoltei, cefe­riştii folosesc pe scară largă metodele de lucru înaintate. Ei şi-au propus ca obiectiv principal accelerarea continuă a rulajului vagoanelor prin reducerea staţionărilor la diferite operaţiuni şi prin reducerea timpului de mers. In staţiile de pe raza Serviciului de Ex­ploatare Feroviară — Piteşti, metoda marşrutizării trenurilor este larg folosită, în luna trecută, de pildă, in urma unei mai strânse colaborări cu întreprinderile expeditoare, au fost transportate in trenuri marşrute 37% din totalul încălcărilor de mărfuri. Cele mai bune rezultate le-a obţi­nut colectivul staţiei Mănăstirea Turnu care a atins un procent de marsrutizare de 70%- Un mare număr de trenuri marşrute au format şi expediat şi ceferiştii din sta­ţiile Slătioara Merişani şi Stâlpeni. Paralel cu acţiunea de marşrutizare a trenurilor se dă lupte pentru reducerea staţionării neproductive a vagoanelor In cursul lunii iunie, staţionările la încărcări­­descărcări şi în tranzit cu manevră au fost micşorate cu 9%. Realizările obţinute au dus la reducerea cu 11% a rulajului va­goanelor pe întregul Serviciu de Exploa­tare Feroviară. Faţă de rulajul planificat şi faţă de numărul de vagoane cu care s a lucrat, pe întreg S. E. F.-ul s-a realizat o economie de peste 1500 vagoane, care au putut fi folosite pentru alte necesităţi. Ceferiştii acestui Serviciu de Exploatare Feroviară sunt hotărîţi să-şi îmbunătăţea­scă necontenit munca pentru a putea asi­gura transportul bogatei recolte din acest an în cele mai bune condiţiuni. Cu forţe sporite să grăbim treerişul şi colectările Munca însufleţită a colectiviştilor din Târzii IAŞI (de la corespondentul nostru). — Pe partea stângă a şoselei ce duce dela Crasna spre Huşi, pe culmea dealului Lohan se inund ogoarele gospodăriei agri­cole colective „Flamura Roşie" din satul Târzii, raionul Huşi. Pe aceste ogoare muncite în decursul anilor cu mijloace rudimentare, nu se putea scoate niciodată mai mult de 1200 kg. grâu la hectar. Acum, de pe acest pă­mânt cultivat de colectivişti după regu­lile prevăzute în agrominim, s-au obţinut recolte bogate. Cele 3 brigăzi de câmp ale gospodăriei, dând bătălia pentru a strânge la timp și fără pierderi bogatele recolte, au intensificat mai mult întrece­rea socialistă. In ultima săptămână drapelul de bri­gadă fruntașă a fost cucerit de brigada a 3-a condusă de brigadierul Socobeanu Petre, care organizându-şi mai bine munca la arie a întrecut celelalte brigăzi, tree­­rând cu 7000 kg. grâu mai mult pe zi.­­ Treerişul se desfăşoară zi de zi cu mai mult avânt. Recolta ce se obţine e bogată — încă odată cât cea pe care o culeg in­dividualii Manifestându-şi dragostea faţă de partid şi guvern care l-au călăuzit pe calea belşugului, colectiviştii din Turzii îşi achită dein­dată îndatoririle către stat şi au dus la baza de recepţie Crasna până la 20 iulie 20.000 kg. grâu din cota de 33.600 kg., obţinând chitanţa nr. 1 pe raion. Au predat deasemenea 4000 kg. grâu pentru munca făcută de S.M.T. Muncind cu însufleţire, din zori şi până seara, fără să lipsească niciunul de la mun­că, colectiviştii din Târzii dau bătălia pentru terminarea la timp şi fără pierder-l­a ..înmagazinării pâinii" cum se exprimă adesea tov. Prună Toma, președintele gos­podăriei. In frunte la predarea cotelor TECUCI (de la trimisul nostru). Ţăranii muncitori din comuna Gohor, raionul Tecuci, au fost printre cel dintâi din raion care au ieşit la seceriş. După câteva zile, ei au început şi treerişul. Primii care şi-au treerat grânele au fost comuniştii Chirvă­­suţă G. T. Gheorghe, Costică D. Panaite şi alţii La începutul treerişului comunistul Chirvăsuţă G . Gheorghe a spus: „Vreau să fiu fruntaş nu numai la recoltare, ci şi la predarea cotelor către stat. Eu ştiu bine că numai aşa voi contribui la întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărăni­mea muncitoare, la întărirea scumpei noas­tre patrii". Comunistul Chirvăsuţă şi-a îndeplinit în­tocmai angajamentul imediat după tree­riş. într’o dimineaţă, împreună cu alţi ţă­rani muncitori din comună el s’a îndrep­tat spre baza de recepţie Berheci, unde a predat cota de grâu datorată statului, obţinând în felul acesta chitanţa nr. 1 pe raion, între toate gospodăriile Indi­viduale. CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). — La Comana, Chirnogeni, Amza­cea şi alte comune din raza bazei de recep­ţie din comuna Negru Vodă, raionul Con­stanţa, a început treerişul. In comuna Comana, pentru ca treerişul — care dealtfel este întârziat — să se facă cât mai repede, membrii întovărăşirii agricole şi ţăranii cu gospodării indivi­duale s’au unit, din iniţiativa organizaţiei de partid şi a sfatului popular comunal, în două cete, muncind, împreună cu toate atelajele de care dispun, la treeratul grâu­lui. In acelaş timp cu treerişul a Început şi predarea cotelor In frunte sunt colecti­viştii din comuna Chirnogeni, care au pre­dat până acum peste 5 vagoane cu grâu şi au primit de la baza de recepţie chitanţa nr. 1 în cadrul sectorului socialist Chitanţa nr 2 a fost acordată gospodăriei agricole de stat „Costache Burcă" din co­muna Amzacea, care a predat până acum aproape 30 vagoane de grâu şi peste 40 vagoane de orz de toamnă. Dintre ţăranii muncitori cu gospodării individuale, primul care şi-a predat cota de 195 kg. grâu cuvenită statului, primind astfel chitanţa nr. 1, este ţăranul muncitor Manchi Ridva din comuna Cotu Văii. Roadele muncii de agitaţie DEJ (de la corespondentul nostru). — Batoza S.M T.-ului, trasă de un puternic tractor pe şenile, a intrat în comuna Căşeiu, raionul Dej, mai devreme decât prevăzuse comitetul executiv al sfatului popular comunei Tractorista Socs Sarolta şi batozarul Han Maria au dus batoza pe aria pregătită aproape de apa Someşului, şi au fixat-o bine pentru a da drumul treerişului. Pe arie însă nu era niciun snop de grâu. Secretarul organizaţiei de bază, Cosma Petru, a adunat imediat agi­tatorii, le-a făcut un scurt instructaj şi i-a împărţit pe uliţe şi case să îndemne pe ţărani să care grâul la arie. Agitatorul Oşan Simion a convins pe Bujor Petru şi pe mulţi alţii să-şi care grâul la arie; agitatorul Prunduş Gheor­ghe a convins pe Harangus Augustin. In scurt timp au sosit la alte căruţe încăr­cate cu snopi şi a început treerişul. Din prima zi de treeriş la arie se desfăşoară o intensă muncă de agitaţie. Au fost puse lozinci în legătură cu muncile de recol­tare, iar pe un panou s’a afişat chemarea la întrecere patriotică adresată comunei Cuzdrioara. La gazeta de perete s’au scris 3 articole în care se arată importanţa predării în întregime a cotelor către stat, necesitatea de a lupta împotriva risipei, despre organizarea muncii la treeriş. La îndemnul agitatorilor, ţăranii muncitori au citit articolele de la gazeta de perete ; unii au luat broşuri de la biblioteca ariei. Folosind câteva clipe de răgaz, agita­torul Pop Mihai a luat „Scânteia" şi a citit cu glas tare articolul „Cetele s’au luat la întrecere". Urmând exemplul ţă­ranilor muncitori din satul Licurici, despre care s’a scris în articolul publicat în ziar, ţăranii s’au sfătuit să organizeze şi ei o întrecere patriotică După o scurtă chibzuială, întrecerea a fost organizata între cele două echipe de furcaşi şi mun­ca a început să meargă mai cu spor­­Dezbrăcaţi până la brâu furcaşii aruncă repede snopii pe batoză, iar coşarii Mân­­zat Gheorghe şi Buche­ Dumitru îi res­firă cu îndemânare în valul batozei. Agitatorii dau o mare însemnătate muncii de lămurire pentru predarea la timp a cotelor către stat. Agitatorul Câm­pean Petre a arătat că Hotărîrea Consi­liului de Miniştri cu privire la anularea datoriilor mai vechi a fost făcută cu scopul de a ajuta pe ţăranii muncitori din locurile unde în anii trecuţi au fost se­cetă şi alte calamităţi. — Noi trebue să ne achităm cu cinste de obligaţiile către stat, deoarece ceea ce dăm la colectare este tot în folosul nostru — a spus el. Numai de trei zile a Început treerişul în comuna Căşeiu şi zeci de ţărani mun­citori au trecrat orzul şi grâul. Ţăranul mijlocaş Boldar Gavril, care a lucrat după regulile agrotehnice, a obţinut 1.600 kg. grâu de pe o jumătate de hectar. El a predat imediat, de la batoză, cota de grâu cuvenită statului. Ţăranii muncitori din comuna Căşeiu sunt hotărîţi să nu rămână datori statului cu niciun bob de grâu. Prin recolta bo­gată din acest an ei asigură pâinea lor şi a familiilor lor La gazeta de perete au început să a­pară articole cu rezultatele întrecerii şi cu rezultatele obţinute la treeriş. l­a arie In ţară se desfăşoară tot mai intens treerişul. In clişeu : Aria de treer electri­ficată a ţăranilor cu gospodărie Individuală din comuna Budeşti, regiunea Bucureşti. -------- -------------------------------------------------------------------------------------­ TELEGRAME Tovarăşului ALEXANDER ZAWADSKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Varşovia Cu ocazia celei de a 9-a aniversări a eliberării Poloniei de către glorioasa Armată Sovietică, vă transmit, tovarăşe preşedinte, în numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române cele mai sincere şi călduroase felicitări. Vă urez dvs. şi poporului polon noi succese pe drumul construirii socialismu­lui în Republica Populară Polonă şi în lupta noastră comună pentru apărarea păcii, în fruntea căreia se află marea Uniune Sovietică. DR. PETRU GROZA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Tovarăşului BOLESLAV BI­ERUT Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone Varşovia Cu ocazia celei de a 9-a aniversări a eliberării Poloniei de către glorioasa Armată Sovietică, vă rog să primiţi, tovarăşe preşedinte, din partea poporului român şi a Guvernului Republicii Populare Române felicitările cele mai călduroase şi frăţeşti. Urez din toată inima poporului frate polon noi succese în munca sa rodnică pentru construirea socialismului, pentru propăşirea şi înflorirea continuă a Repu­blicii Populare Polone, prietenă şi aliată, noi succese în lupta pentru victoria cauzei păcii şi colaborării între popoare, în fruntea căreia se află bastionul de neclintit al păcii şi securităţii popoarelor, marea Uniune Sovietică GHEORGHE GHEORGHIU-DFJ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Tovarăşului STANISLAW SKRZESZEWSKI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone Varşovia Cu prilejul celei de a 9-a aniversări a eliberării Poloniei de către invincibila Armată Sovietică, vă transmit, tovarășe ministru, felicitări cordiale Poporul român urează poporului frate polon noi izbânzi în opera de construire a socialismului și în lupta pentru apărarea păcii, in fruntea căreia se află marea Uniune Sovietică. SIMION BUGHICI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române ca In interiorul ziarului.­ ­ IN ÎNTÂMPINAREA FESTIVALU­LUI : N. K. Bose — Tineretul din India se pregăteşte pentru Festival . Aşteptăm cu bucurie pe oaspeţii noştri dragi (pag. 2-a). Pentru succesul deplin al treerişu­­lui şi colectărilor (pag. 2-a). M. Preis — Nouă ani de muncă rodnică a poporului polonez pe ogorul vieţii noi (pag. 3-a). VIAŢA DE PARTID: Pregătiri în vederea deschiderii noului an şcolar în învăţământul de partid; Şedinţa biroului Comitetului regional de par­tid Oradea cu privire la învăţământul de partid ; Analiza activităţii ziarului „Steagul Roşu“-Bârlad (pag. 3-a). I. Ploscaru — Buna deservire a consumatorilor — datoria oamenilor muncii din­ comerţ (pag. 3-a). Nota Ministerului Afacerilor Ex­terne al U R.S.S. adresată ambasadei Republicii Turce la Moscova (pag. 4-a). Recunoaşteri amare — O revistă americană despre nemulţumirile popu­laţiei din Japonia faţă de comportarea ocupanţilor americani (pag. 4 a). Zdrobirea bandelor gomindaniste care au invadat insula Tansan (pag. 4­ a). Marea sărbătoare a poporului-frate polonez Se împlinesc astăzi 9 ani din ziua când, îndeplinind măreaţa sa misiune elibera­toare, glorioasa Armată Sovietică, alături de care luptau unităţile noii armate polo­neze, a început eliberarea teritoriului Po­loniei. Eliberarea ţării de către Armata Sovietică a adus poporului polonez, ca şi celorlalte popoare din Răsăritul Europei, o libertate şi independenţă naţională, i-a deschis perspectiva unei dezvoltări libere, i-a dat posibilitatea să-şi ia soarta în pro­­priile sale mâini. 22 iulie 1944, ziua re­naşterii naţionale şi sociale a Poloniei, desparte ca o piatră de hotar un trecut în­tunecat, plin de suferinţe, mizerie şi asu­prire pentru oamenii muncii din Polonia, de viaţa nouă şi luminoasă, pe care po­porul polonez şi-o construeşte cu avânt. Popoarele rom­ân şi polonez su­nt unite prin tradiţia unei vechi prietenii, prin rela­ţiile de tip nou statornicite între ţările lagărului democrat, prin lupta comună pentru pace şi socialism. Iată de ce poporul nostru ia parte din adâncul inimii la marea sărbătoare naţională a Poloniei şi împăr­tăşeşte cu poporul polonez bucuria trecerii în revistă a succeselor obţinute de regimul democrat-popular din ţara-soră. Războiul şi cotropirea fascistă au lă­sat în Polonia răni grave şi adânci, greu­tăţi ce păreau de neînvins. Şase milioane de polonezi au pierit ucişi de cotropitorul hitlerist, o treime din industrie şi locuinţe au fost distruse, frumoasa capitală a Po­loniei, Varşovia, a fost prefăcută în ruine. Dar poporul a găsit în sine puteri nebă­nuite pentru a lecui rănile grele, pentru a învinge piedicile puse în cale de duş­manii externi şi interni ai puterii popu­lare şi greutăţile care se ivesc în mersul înainte al societăţii. Partidul clasei muncitoare, care în anii războiului, în adâncul ilegalităţii, ridicase steagul luptei de eliberare, a unit sub con­ducerea sa forţele vii, patriotice ale na­ţiunii, a descătuşat imensele energii crea­toare ale poporului şi le-a pus în slujba reconstrucţiei şi a făuririi bunei stări şi fericirii celor ce muncesc. Sub conducerea înţeleaptă a Partidu­lui Muncitoresc Unit Polonez, poporul po­lonez şi-a făurit regimul democrat-popu­lar în care puterea aparţine clasei mun­citoare aliate cu ţărănimea muncitoare, a terminat refacerea din ruine a ţării, a rea­lizat mari transformări economice, po­litice şi sociale. Înfăptuind cu succes pla­nul economic de 6 ani, plan de construire a temeliilor socialismului, regimul demo­crat-popular dezvoltă forţele de producţie ale ţării. Se dezvoltă necontenit indus­tria socialistă, temelia progresului econo­mic al ţării şi a creşterii bunei stări a poporului. Anul acesta a fost terminat al 20.000-lea tractor şi al 10.000)-lea autoca­mion de fabricaţie poloneză. Se dezvoltă industria uşoară, creşte mereu producţia de bunuri de larg consum De o atenţie deosebită din partea statului democrat popular polon se bucură agricultura, care se află în continuă dezvoltare­ Satul polonez trezit la viaţă se bucură tot mai din plin de roadele regimului de­mocrat-popular. Despre viaţa nouă a ţă­rănimii vorbesc astfel de fapte ca electri­ficarea satelor în proporţie anuală de 28 ori mai mare decât în perioada 1918—1939 Ţăranii muncitori intraţi în cooperativele de producţie se mândresc pe drept cuvânt cu recoltele înalte pe care le obţin Pentru P­­.U . şi guvernul R. P. Po­lone grija faţă de oamenii muncii, ridi­carea necontenită a nivelului lor de trai, constitue principala preocupare. Dato­rită creşterii neîntrerupte a venitului na­ţional, regimul democrat-popular asigură satisfacerea în proporţii tot mai mari a nevoilor oamenilor muncii. Astfel consu­mul pe cap de locuitor de ţesături de bumbac a crescut cu 63%, cel de lână de 2 ori faţă de 1938. In trecut oamenii muncii nu au bene­ficiat niciodată de concedii de odihnă plătite. In prezent, peste 500.000 oameni ai muncii îşi petrec odihna în staţiuni balneo-climaterice O atenţie deosebită se acordă ocrotirii sănătăţii. A cincea parte din sumele destinate scopurilor social­­culturale este rezervată ocrotirii sănătăţii fizice. Succese mari au fost obţinute în do­meniul făuririi şi dezvoltării noii culturi Analfabetismul, care cuprindea o pătrime din populaţie, a fost lichidat Astăzi toţi copiii frecventează şcolile elementare care în proporţie de 68% au cursuri de 7 ani. La baza avântului economic şi cultural al Poloniei populare stă ajutorul multila­teral şi neprecupeţit acordat de marea Uniune Sovietică Din prima zi a elibe­­rării, poporul sovietic a venit în sprijinul poporului polonez şi de atunci acesta n’a încetat o clipă să simtă umărul de frate mai mare al oamenilor sovietici Re­laţiile de colaborare, sprijin şi ajutor tovărăşesc dintre ţările lagărului socia-­­ ist contribue deasemenea la dezvoltarea şi înflorirea Republicii Populare Polone Organizatorul tuturor victoriilor con­structorilor Poloniei noi. Forţa îndrumă­toare şi conducătoare a poporului polonez, este Partidul Muncitoresc Unit Polonez, partid care se călăuzeşte după geniala în­­văţătură a lui Marx-Engels-Letjin-Stalin. Politica profund populară a P.M.U.P., care porneşte dela interesele fundamentale ale oamenilor muncii, este sprijinită cu dragoste şi aplicată de către massele largi ale poporului care s’au convins că între ceea ce spune şi între ceea ce înfăptueşte partidul există deplină identitate Intre partid, guvern şi poporul polonez s’a fău­rit o trainică unitate Alegerile din 1952 au constituit o puternică demonstraţie a acestei unităţi indestructibile a poporului polonez în lupta pentru socialism. Oamenii muncii polonezi, creatori con­ştienţi ai viitorului lor, însufleţiţi de măre­ţia scopului pentru care luptă, desfăşoară o muncă plină de avânt Despre aceasta stă mărturie faptul că întrecerea socialistă a cuprins 83% din numărul muncitorilor şi funcţionarilor. Anul acesta, poporul polonez sărbăto­reşte ziua eliberării sale odată cu prima aniversare a noii Constituţii a R­P Po­lone, constituţie care consfinţeşte şi ga­rantează marile drepturi şi cuceriri ale poporului, independenţa şi suveranitatea naţională a Poloniei noi. Poporul polo­nez luptă cu avânt pentru a consolida cuceririle şi victoriile obţinute, pentru a dobândi noi succese. Politica externă a guvernului R­P Po­lone este o politică de pace, de întărire­­a prieteniei şi alianţei cu IJ­R­S­S şi cu celelalte ţăi ale lagărului democrat, de colaborare internaţională şi dezvoltare a legăturilor comerciale cu toate ţări!“. R­P Polonă ca şi toate ţările de demo­craţie populară sprijină eforturile forţelor iubitoare de pace pentru rezolvarea pe calea paşnică a tratativelor între ţările interesate a tuturor problemelor litigioase sau nerezolvate Din toată inima, ţările noastre susţin orice iniţiativă tinzând la realizarea unei destinderi în relaţiile in­ternaţionale Poporul polonez, ca şi po­porul român, cere grabnica încheiere a ar­mistiţiului în Coreea, reglementarea paş­nică a problemei germane prin crearea unei Germanii unite, paşnice şi democra­tice, care să nu mai reprezinte nicicând o primejdie pentru ţările Europei. Prietenia frăţească dintre popoarele român şi polon înfloreşte sub soarele in­ternaţionalismului proletar, se întăreşte din an în an prin traducerea în viaţă a Tratatului de prietenie, colaborare şi asis­tenţă mutuală ce leagă ţările noastre. Schimburile economice şi culturale, vizi­tele reciproce contribue la adâncirea cu­noaşterii şi preţuirii reciproce a luptei noastre comune. Cu prilejul marii sărbători a poporului­­frate polonez, poporul român îi adresează un fierbinte salut de luptă și urări pen­tru continua întărire și înflorire a Polo­niei democrat-populare, pentru noi izbânzi în lupta pentru socialism și pace.

Next