Scînteia, septembrie 1958 (Anul 27, nr. 4309-4333)

1958-09-02 / nr. 4309

Pag. 2 AMENAJAMI FORESTIERE in bazinul Bistriţei Departamentul Silviculturii execu­tă in bazinul Bistriţei lucrări de a­­meliorare a terenurilor degradate şi de corectare a torenţilor. Se iau măsuri pentru ca torenţii care îşi vor mina apele spre viito­rul lac de acumulare al hidrocen­tralei „V. I. Lenin“ de la Bicaz să nu transporte material aluvionar care, depunîndu-se pe fundul lacu­lui, ar putea micşora capacitatea lui. Pe firul torenţilor se execută lucrări transversale ca baraje, gabioane, creionaje, care au menirea să con­solideze fundul albiei şi să reţină materialul aluvionar. In total s-au executat pînă în pre­zent 50.000 m.c. baraje praguri, ga­bioane şi canale şi 150.000 m. creio­naje, gărduleţe, împrejurimi. Cu a­­jutorul acestora au fost reţinute circa 100.000 m.c. de aluviuni. Concomitent se execută în bazi­nul torenţilor lucrări de împăduri­re pentru fixarea solului. Astfel, s-au împădurit pînă în prezent în bazinul Bistriţei, circa 2400 hecta­re cu puieţi de pini, molid, paltin şi diverşi arbuşti. Pînă la intrarea în funcţiune a hidrocentralei, secto­rul silvic urmează să mai planteze o suprafaţă de circa 2000 ha. din care va face parte şi banda filtran­tă şi de consolidare din jurul lacu­lui de acumulare care va consolida versanţii lacului. PRIN PIEŢELE CAPITALEI In prag de toamnă (Urmare din pag. II-a) de cîteva zile. Nu acelaşi lucru se poate spune despre fructe şi, mai cu seamă, despre struguri. Deşi în bazinele Buzău, regiunea Ploeşti, Focşani, Panciu, Obodeşti, regiunea Galaţi, şi chiar în regiunea Bucu­reşti, recolta de struguri este bo­gată, deşi lucrurile stau la fel de bine în ceea ce priveşte merele, pe­rele şi prunele, în regiunile Piteşti, sau Ploeşti, (ca dovadă că în Capi­tală intră zilnic 15—16 vagoane de fructe), organele locale din aceste regiuni n-au luat măsuri pentru revizuirea, respectiv scăderea pre­ţurilor de achiziţie. Din această cauză, cu toate că recolta ar per­­mite-o, timp de cca. 10 zile preţurile de desfacere ale fructelor au rămas neschimbate, iar atunci cînd s-a fă­cut ultima reducere nu au fost cu­prinşi şi strugurii. Cade în sarcina comitetelor exe­cutive ale sfaturilor populare şi a organelor cooperaţiei şi Aprozarului din regiunile respective să acţioneze neîntîrziat în direcţia reducerii pre­ţurilor. De asemenea, organele locale din regiunile producătoare de cartofi — R.A.M., Stalin, Suceava, Iaşi — au posibilitatea să revizuiască preţurile de achiziţie, întrucât acestea diferă încă în multe cazuri în mod nejusti­ficat de la o regiune la alta. Cîte ceva despre transporturi Organele cărora le revine sarcina aprovizionării oraşului se lovesc în activitatea lor de o seamă de greu­tăţi. Ne vom opri asupra cîtorva dintre acestea. Dacă în ceea ce priveşte drumurile de acces spre bazinele legumicole din regiunea Bucureşti — Greaca, Vidra, Fălăstoaca, Copăceni, Răcari, Mihăileşti — perspectivele sunt ca lucrurile să se îndrepte, deoarece se lucrează intens la refacerea drumu­rilor care îngreunau mult transpor­tul mărfurilor, în privinţa transpor­tului pe căile ferate s-au ivit unele defecţiuni. Principala greutate pro­vine de la neconcordanţa dintre ins­trucţiunile Ministerului Comerţului şi ale Departamentului Căilor Fe­rate în ce priveşte transportul fruc­telor ; primele stabilesc ca un va­gon care transportă fructe să nu fie încărcat cu mai mult de 7.000 kg., deoarece aceasta dăunează cali­tăţii produselor, iar celelalte urmă­resc folosirea integrală a ca­pacităţii vagoanelor. In urma neînţelegerilor ce se ivesc pe teren, se întîmplă fapte ca acelea petrecute în staţia Cioara sau la Tr. Măgurele, unde C.F.R.-ul n-a pus zilele acestea la dispoziţie numărul de vagoane ne­cesar transportării în condiţii bune a unor cantităţi de pepeni şi alte produse. Totodată, trebuie arătat că în ultimele 10 zile călătoria mai multor transporturi de roşii , şi stru­guri de la Tr. Măgurele la Bucu­reşti a durat nu mai puţin de două zile şi două nopţi... Iată cîteva din problemele a căror rezolvare rapidă trebuie să stea în atenţia forurilor de resort, ele a­­vînd o mare însemnătate pentru buna desfășurare a aprovizionării de iarnă. — Dacă vă socotiţi comunişti, a­­tunci dovediţi prin fapte că sînteţi demni de acest înalt titlu. Munciţi conştiincios, astfel ca, atît în produc­ţie, cît şi în activitatea obştească să fiţi un exemplu demn de urmat. Cu aceste cuvinte şi-a încheiat tov. Carol Paşca, secretarul Comite­tului de partid de la fabrica „Unio“­­Satu Mare, una din convorbirile sale, cu cîţiva candidaţi şi noi membri de partid care rămîneau în urmă cu îndeplinirea sarcinilor de pro­ducţie. Sunt numeroase şi variate formele şi mijloacele pe care le foloseşte această organizaţie de partid pentru educarea membrilor şi candidaţilor de partid în spiritul conştiinţei co­muniste înaintate. Educaţia partinică are la bază dezvoltarea conştiinţei politice, ridi­carea nivelului ideologic şi cultural al membrilor şi al candidaţilor de partid. Organizaţia de partid de la i,Unio“-Satu Mare a desfăşurat o muncă rodnică în această direcţie, încă din anul trecut toţi membrii şi candidaţii de partid sunt încadraţi în forme organizate ale învăţămîntului de partid. In cursul anului de învă­­ţămînt propagandiştii au fost ajutaţi să dea un conţinut cît mai bogat lec­ţiilor şi seminariilor, să le lege de rezolvarea unor sarcini practice din întreprindere. Pentru o cît mai bună pregătire politico-ideologică a membrilor şi a candidaţilor de partid s-au organizat în mod pe­riodic convorbiri şi conferinţe des­pre : „Disciplina de partid“. „Lupta pentru creşterea productivităţii mun­cii şi reducerea preţului de cost — sarcina principală a fiecărui membr şi candidat de partid- sa. Organizaţia de partid a acordat multă atenţie şi felului cum îşi pe­trec timpul liber membrii şi candi­daţii de partid, îndrumîndu-i şi ajutîndu-i să-şi petreacă orele li­bere cît mai folositor. Unii membri ai comitetului de partid şi ai birou­rilor organizaţiilor de bază — tov. C. Paşca, Olah Alexandru, Szabó Zoltán, Zsolti Mihai şi alţii — au îndrumat pe numeroşi candidaţi de partid să vizioneze filme şi piese Din experienţa organizaţiei de partid de la „Unio" Satu Mare de teatru cu caracter educativ, le recomandă să citească lucrări lite­rare valoroase şi apoi discută des­pre conţinutul acestora etc. Aşa se face că dintre cei 100 muncitori din uzină care au participat la con­cursul „Iubiţi cartea“ — 77 au ob­ţinut insigna, majoritatea fiind membri şi candidaţi de partid. Studierea marxism-leninismului — miezul muncii de educare politico­­ideologică — precum şi celelalte forme de educare politică şi cultu­rală folosite de organizaţia de partid de la fabrica „Unio“-Satu Mare, au dat posibilitatea membrilor şi can­didaţilor de partid să înţeleagă mai bine politica partidului, iar legarea învăţămîntului de partid cu proble­mele practice ale întreprinderii i-a ajutat să se orienteze mai bine în rezolvarea problemelor de produc­ţie. Este semnificativ în această pri­­vinţă felel cutii a înţel­e­tov. C. Ma­krai, strungar la secţia a IV-a, să aplice în viaţă cele învăţate despre creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Imediat după lecţia cu această temă, împreună cu alţi cîţiva strungari, cărora le-a explicat ce importanţă are pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii întreprinderii iniţiativa creatoare a muncitorilor, au studiat procesul de producţie din secţie şi au propus o serie de măsuri tehni­­co-organizatorice privind îmbunătă­ţirea fluxului tehnologic. Aplicarea acestor măsuri a asigurat creşterea productivităţii muncii şi realizarea de economii în valoare de peste 10.000 lei. •­ In primele luni ale acestui an, din cei peste 500 de membri şi candi­daţi de partid din fabrică, vreo 40 nu-şi îndeplineau sarcinile de plan, rămîneau în urmă, constituind un exemplu negativ pentru muncitorii nemembri de partid. Comitetul de partid a început o acţiune de sprijinire a acestor membri şi candidaţi de partid astfel ca ei să păşească în rîndurile frun­taşilor în muncă. Mai intii s-au a­­nalizat cauzele care făceau ca ei să nu-şi îndeplinească sar­cinile de producţie. A reieşit atunci că majoritatea dintre a­­ceşti tovarăşi nu aveau calificarea profesională necesară. Pe de altă parte, participarea lor la viaţa or­ganizaţiei de bază era, de asemenea, slabă. Membrii comitetului de partid şi ai birourilor organi­zaţiilor de bază, precum şi un număr de membri de partid fruntaşi în producţie, cu o înaltă calificare profesională şi o bună pregătire politică au fost în­drumaţi să se ocupe fiecare de cîte un membru sau candidat de partid rămas in urmă cu producţia. Aşa, de pildă, tovarăşul Halász Zoltán, membru în biroul organizaţiei de bază nr. 3, a primit sarcina să se ocupe de lăcătuşul Bart Francisc, candidat de partid. Imediat după ce i-a fost repartizat în echipă, el a stat de vorbă tovărăşeşte cu tânărul candidat de partid pentru a-l cu­noaşte mai bine. Tovarăşul Bart Francisc, nu numai că avea o cali­ficare profesională slabă, dar întîr­­zia sau lipsea nemotivat de la lu­cru. Ocupîndu-se cu dragoste şi perseverenţă de acest candidat de partid, tov. Halász a reuşit pînă la urmă să facă din el un muncitor disciplinat, conştiincios şi priceput, „un băiat straşnic“, cum îi place să spună cînd cineva se interesează de acesta. Fruntaş în producţie, tov. Bart îşi îndeplineşte cu conştiincio­zitate şi sarcinile obşteşti. Membri de partid fruntaşi în pro­ducţie au stat de vorbă şi cu acei to­varăşi care dădeau lucru de proastă calitate şi le-au arătat că lupta pen­tru ridicarea productivităţii muncii trebuie să se îmbine strîns cu grija pentru a da­ produse cît mai bune. In acţiunea de ridicare a tuturor membrilor şi candidaţilor de par­tid la nivelul fruntaşilor în produc­ţie, organizaţia de partid a îndru­mat propagandiştii şi cursanţii frun­taşi în producţie şi la învăţătură să vorbească celorlalţi muncitori des­pre politica înţeleaptă a partidului de dezvoltare continuă a economiei naţionale, de ridicare a nivelu­lui de trai al celor ce muncesc, des­pre munca entuziastă a oamenilor muncii pentru înfăptuirea politicii partidului. Munca educativă a dat­ roade fru­moase. Membrii şi candidaţii de partid, care înainte nu-şi realizau sarcinile de plan, acum nu numai că le îndeplinesc, dar le şi depă­şesc, dînd producţie de bună cali­tate. In prezent la uzinele „Unic“-Satu Mare nu mai există nici un mem­bru şi candidat de partid care să nu-şi realizeze sarcinile de plan. Or­ganizaţia de partid şi-a propus acum un nou obiectiv: „Toţi muncitorii din uzină la nivelul membrilor de partid!“. In lupta pentru traduce­rea în viaţă a acestei iniţiative s-au şi obţinut succese însemnate. In această uzină sunt tot mai puţini muncitorii care nu-şi realizează zil­nic sarcinile de producţie. Desfăşurînd larg întrecerea socia­listă, muncitorii de la „Unio“ au reuşit anul acesta să înlăture mun­ca în asalt­ şi să realizeze lună de lună, planul de producţie. Organizaţia de partid cultivă la membrii şi candidaţii de partid intransigenţa faţă de orice abatere de la disciplina de partid, de la mo­rala comunistă, de la îndatoririle în producţie. Organizaţia de bază a luat în discuţie abaterile lui Alm­aşi Vasile, candidat de partid. Mai mulţi membri şi candidaţi de partid care au luat cuvîntul au scos la iveală faptul că Almaşi nesocotea sarcinile de partid şi profesionale, nu avea o comportare demnă; deşi a fost criticat deseori, refuză să se îndrep­te. Excluderea din rîndurile candi­daţilor de partid a acestui element străin de partid a dus la întărirea exigenţei partinice a membrilor şi candidaţilor de partid. Munca de educare comunistă a membrilor şi a candidaţilor de par­tid, desfăşurată de organizaţia de partid, a făcut din membrii şi can­didaţii de partid luptători activi pentru cauza construirii socialismu­lui respectaţi şi urmaţi de marea masă a muncitorilor. La „Unio“ în­cepe să prindă rădăcini un bun obi­cei : tot mai mulţi membri şi candi­daţi de partid vin, din proprie ini­ţiativă, la sediul organizaţiei de bază să se intereseze ce sarcini noi stau în faţa organizaţiei de bază şi cum pot să contribuie şi ei la reali­zarea lor. Aceasta dovedeşte că la fabrica „Unio“ a crescut conştiinţa politică şi spiritul de răspundere al membrilor şi candidaţilor de partid pentru bunul mers al producţiei şi al muncii politice, pentru aplicarea în viaţă a­ hotărârilor partidului. VASILE RUS VIATA DE PARTID Un exemplu de muncă politică concretă şi eficace Cu aproape doi ani in urmă, la Uzinele „Mao Tze-dun" din Capitală a fost construită o sonetă cu troliu. Pentru spart fontă, se spunea. După un timp foarte scurt de la punerea în funcţie, soneta a fost însă părăsită. Pentru spartul blocurilor de fontă s-a revenit la vechea metodă : spartul cu ciocanul — cum se arată în medalion. Conducerea uzinelor „Mao Tze-dun" şi în special conducerea secţiei l­a producţie — şef secţie, ing. Vasile Sterian — n-au oare nimic de spus ? (după o scrisoare de la GH. ANGHEL, coresp. voluntar). (Foto : M. CIOC) Concentrate vitaminice naturale In­ urma unor cercetări şi experi­mentări efectuate in acest an la Ins­titutul de cercetări alimentare din Capitală s-au obţinut concentrate din măcieş bogate în vitamina C şi P. Pentru valorificarea raţională pe scară industrială a măcieşului, în cursul anului viitor va intra în funcţiune o secţie specială de in­dustrializare a măcieşului la fabrica de conserve „Mureşeni“ din Tg. Mureş. In staţia-pilot a institutului se ve­rifică în momentul de faţă noul procedeu tehnologic de obţinere a concentratului complex B din re­­zidurile de drojdie de bere şi a be­­tacarotenului din lucernă. Concentratele vitaminice obţinute au multiple întrebuinţări. REPUNEREA IN CIRCULAŢIE A TRENULUI 70S1—7052 Incepînd din anul 1956, cînd ra­ionul Focşani a trecut la regiunea Galaţi, Departamentul C.F.R. a pus în circulaţie un tren care pleca din Focşani spre Galaţi la ora 5 dimineaţa şi se întorcea la orele 21. Acest tren deservea cetăţenii din raioanele Focşani, Vrancea, Pan­ciu care mergeau cu treburi la re­giune. De la 1 iunie a.c. însă, oda­tă cu intrarea în vigoare a noului mers al trenurilor — trenul acesta (nr. 7051—7052), care circula pe linia Focşani —­ Galaţi, nu circulă decît cu aviz special. Ţinînd seama de greutăţile ce le avem în deplasările noastre propu­nem să se studieze posibilitatea re­punerii în circulaţie cu regularitate a trenului 7051—7052. Mai mulţi salariaţi din în­treprinderile şi instituţiile raioanelor Focşani, Panciu şi Vrancea SA EXECUTE ŞI COMENZI La unitatea cooperativei „Comec“ de pe strada Porumbaru, raionul Stalin, se fac numai reparaţii de în­călţăminte. Ca să comandăm o pe­reche de pantofi sau sandale trebuie să umblăm prin alte cartiere, la alte unităţi ale cooperativei. Propunem organelor de resort să ia măsuri ca această unitate să pri­mească și comenzi. ION STROESCU tehnician -0*0-CITITORIE FK©FWN •CUITRIA INSTANTANEE Flori de hîrtie — Faceţi-vă timp măcar zece minute şi duceţi-vă să vedeţi flo­rile noastre de hîrtie. N-are să vă pară rău ! Intr-adevăr, şeful secţiunii de industrie locală a Sfatului popu­lar regional Bacău a avut drep­tate : nu mi-a părut rău. Iată-ne la secţia întreprinderii economice „23 August“ din Ba­cău, care le confecţionează. In­­chipuiţi-vă o stivă mare de hîrtie de ambalaj. Hîrtie albă, cenuşie, roşiatică, îndoită, mototolită şi, pe alocuri, chiar ruptă. Deşeuri. Fără să vrei, le priveşti cu în­doială, cu neîncredere. Ce poate ieşi din ele ? Dar iată că, su­ferind o metamorfoză al cărei se­cret constă în dibăcia lucrătoa­relor, deşeurile neatrăgătoare se preschimbă în nişte obiecte mi­nunate: flori de cireş, de mază­re, de porumb, nu mici cum sînt în realitate, ci înalte cam de ju­mătate de metru, atît de natura­le în frumuseţea şi coloritul lor, de parc-ar fi vii. Multă vreme nu mi-am putut desprinde ochii de la mîinile în­­demînatice ale celor cîteva zeci de femei (pentru preciziune: 81), care transformau resturile de hîrtie într-un preţios material didactic. Totul se lucrează cu mi­gală : fiecare fîşiuţă de hîrtie se udă, se presează una peste alta într-o formă de gips, pînă se ob­ţine grosimea dorită, se usucă, se grunduieşte, se vopseşte, se colorează. Toate operaţiile se fac manual şi se repetă cu a­­ceeaşi minuţiozitate pentru fie­care piesă în parte : petale, se­­pale, stamine etc. Mii de aseme­nea flori — precum şi numeroase planşe înfăţişînd evoluţia vier­melui de mătase şi altele — iau an de an drumul şcolilor din ţară, ajutînd zeci de mii de copii să pătrundă tainele naturii. Colectivul secţiei de material didactic a întreprinderii economi­ce „23 August“ din Bacău nu in­tenţionează să-şi rezume activi­tatea la flori. Modelele a nume­­roase alte articole, cum ar fi o­­biecte de podoabă, de ornamenta­ţie, păpuşi şi chiar îmbrăcăminte pentru copii, au fost confecţio­nate cu un remarcabil simţ al frumosului. Flori de hîrtie... Lucruri neîn­semnate la prima vedere, dar ex­trem de folositoare elevilor. M. C. Nr. 4309 LA CHIŞINĂU, in „Zilele culturii romineşti“ O­raş de periferie de imperiu în Vremea Rusiei ţariste care-şi surghiunea deseori aici fii răzvrătiţi, oraş de periferie — şi de periferie instabilă, aşezat la o graniţă evi­dent temporară d in Rominia bur­­ghezo-moşierească, Chişinăul a a­­vut vreme îndelungată vitregul des­tin al unei existenţe înecate, vara în praf, primăvara şi toamna in glod, mereu în atmosfera pustiitoa­re de reşedinţă administrativă pro­vincială. Devenit capitală de repu­blică, oraşul n-a avut răgazul să capete ritmul şi înfăţişarea noii sale funcţii, a izbucnit războiul. Cină tunurile au tăcut, aproximativ 65 la sută din căsuţele mărunte ale Chi­­şinâului deveniseră ele visele praf şi glod. Şi ruine. Printre acestea a început reconstrucţia. Azi, oropsita reşedinţă adminis­trativă provincială de pe vremuri, devine într-adevăr o capitală. Că­lătorul intră în Chişinău, fie prin aeroportul cu un viu trafic intern, fie prin gara care, reconstruită pe locul celei distruse in anii războiului, constituie o interesantă compoziţie, modernă, monumentală, pe elemente tradiţionale ale arhi­tecturii moldoveneşti. Pe oriunde ai veni, te intimpină curind zvelta prezenţă a macaralelor, devenită in ultimii ani parte constitutivă din peisajul oricărui oraş sovietic, şi nota foarte locală a „cotileţ“-ului, piatră de un alb mat pe care o fur­nizează in cantităţi apreciabile ca­rierele de la Cricovo şi din alte ci­­teva locuri. Chişinăul devine o ca­pitală cu clădiri albe care te pri­vesc cochet prin frunzişul bogat al rîndurilor de copaci şi al parcurilor. a­m­ intrat in Chişinău dinspre ae- 4»­roport. Drumul pînă in centru e lung — destul de lung ca să începi să te familiarizezi cu atmosfera o­­raşului. Am trecut iniii printr-un cartier cu străzi nu prea largi şi case micuţe — neschimbate, crea, de pe vremea cînd Puşkin îşi trăia aici exilul. Din această porţiune a oraşului vechi, aşezată între două cartiere industriale în dezvoltare, încep deja să muşte albele construc­ţii noi, aici se va ridica un mare cartier de locuinţe, destinate în pri­mul rînd salariaţilor întreprinderilor vecine. Am intrat apoi pe strada Puşkin, arteră importantă a oraşu­lui, dar încă nu cea principală. La umbra copacilor din fîşia de parc care o mărgineşte pe o parte, se desfăşoară „bazarul cărţii“ care precede începutul anului şcolar. Şi unde, bineînţeles, nu se cumpără nu­mai manuale şi rechizite şcolare, în afara acestor tîrguie­li obligato­rii, cumpărătorii mari şi mici plea­că înarmaţi cu ultimele noutăţi li­terare. Printre care, în aceste „zile ale culturii rommeşti“, datorită ex­poziţiei „Cartea in R.P. Romină“ (DE LA CORESPONDENTUL „SCINTEII“ LA MOSCOVA) deschisă la 23 August şi standu­rilor speciale din librării, multă li­teratură din ţara noastră, înainte ca maşina să cotească pe bulevar­dul Lenin, am mai apucat să ză­resc afişele festivalului filmului ro­­mânesc („Erupţia“, ,,Ciulinii Bără­ganului", „Bijuterii de familie“), şi pe acela care anunţa ultimul spec­tacol dat in aceeaşi seară de către Ansamblul de cintece şi dansuri al M.F.A., înainte de a porni în turneu prin celelalte oraşe şi prin satele Republicii Moldoveneşti. Bulevardul Lenin, pe care abia a doua zi dimineaţă aveam să-l parcurg pe îndelete, e mai mult de­cit artera principală a oraşului, este încă, b­. momentul de faţă, o imagine concentrată şi izbitoare a biografiei lui arhitectonice. Precum­păneşte caracterul arterei centrate de mare oraş: largă, cu apa netedă a­ asfaltului pe care lunecă repede „Pobede“ şi „Volgi“, cu magazine spaţioase şi moderne blocuri de lo­cuit, cu clădirile importante ale ins­tituţiilor. Dar la capete, acolo unde urmează să se amenajeze largi pie­ţe cu monumente şi masive de flori, supravieţuiesc iacă ultimele case ale vechii străzi principale dinainte de război. Astfel se face că spre sediul impunător al Academiei de Ştiinţa, care se va afla în una din aceste pieţe, priveşte acum mirat, de pe trotuarul din faţă, un şir de căsuţe aproape rurale. Iar la celălalt ca­păt, unde se află deja monumentul eroului revoluţionar Grigorii Kotov­­ski, peluza triunghiulară din jurul monumentului se sprijină cu o latu­ră pe bulevardul modern, cu alta pe o stradă umilă din vechiul Chişi­nău. Un alt loc de confruntare a pre­zentului, cu trecutul e lacul com­­somoliştilor cu parcul care-l încon­joară. Dar aici termenii de compa­raţie lipsesc: din vechea înfăţişare a acestor locuri n-a rămas nimic. Şi unde era maidan cu bălării se întinde acum, datorită muncii com­­somoliştilor, locul de odihnă cel mai drag locuitorilor Chişinăului: alei şi terase, peluze şi flori, fin­ti­ni şi cascade, debarcader şi ştrand. Şi un teatru de vară de 7.000 de locuri, in care şi-a dat cele două spectacole din Chişinău An­samblul de cintece şi dansuri al forţelor noastre armate. A­şa cum arătam mai sus, ultimul din aceste spectacole avea loc chiar în seara sosirii mele aici. Nu l-am mai prins. Am­ intenit in schimb in parc, după spectacol, pu­hoiul celor care părăseau teatrul de vară. Ulterior am aflat că şi in seara aceea şi in cea precedentă numărul spectatorilor depăşise sim­ţitor pe acela al locurilor. In ziua următoare, ansamblul şi-a început turneul prin republică. Primul spec­tacol l-au dat la Brătuşeni. Comen­­tind succesul spectacolului, ziarul „Moldova socialistă“ scrie: „...greu de spus cine se bucură de mai mare succes: dansatorii sau soliştii A­­driana Codreanu şi Ion Bogza, vio­lonistul lenei­ Budişteanu, artist e­­merit al R.P. Romine, laureat al Premiului de Stat, sau Simion Stan­cu­, cel mai tînăr membru al ansam­blului..." l­a Muzeul Republican de artă •*­* plastică, unde au fost deschise la 23 August expoziţia cărţii şi aceea a graficii din ţara noastră, interesul şi simpatia cu care au fost primi­te „zilele culturii româneşti" se ex­primă cu aceeaşi cordialitate. In al­bumul de impresii al expoziţiei căr­ţii, Vasile Badiu şi Ion Madan, studenţi la Universitatea din Chi­şinău, elogiază ,,înalta măiestrie cu care sunt lucrate ediţiile de litera­tură clasică (Eminescu, Coşbuc, Caragiale, Alecsandri), care ne este scumpă...“ Alţi trei vizitatori, ale căror semnături nu le-am pu­tut descifra scriu: „Am aşteptat cu multă nerăbdare această expozi­ţie... Aşteptările noastre au fost în­dreptăţite un altul (aici am izbu­tit să descifrez ..zăriră“) exclamă: „Minunate realizări şi minunată ex­poziţie !“ adăugind, nu fără un ac­cent critic: „Am ruga pe tovarăşii romîni să ne tr­mită tot ce apare în infloritoarea Republică Populară Romma — tot şi la timp“ Iar in sălile expoziţiei de grafică romi­­nească încerc nu numai bucuria de a regăsi „Agitatoarea" lui Iser şi savurosul lui „Autoportret pateti­cele „Femei din Lidice“ ale Ligiei Macovei şi transparentele ei acua­rele din China, imaginile expresive din ,,Mitrea Cocor" ilustrat de Baba şi din „Vasili Tiorkin“ ilustrat de Perahim — dar şi aceea de a as­culta aprecierile pe care le inspiră publicului sovietic. Sculptorii Dubi­­novski şi Jumate îmi vorbesc cu stimă despre dezvoltarea şi realiză­rile plasticii romineşti in­ anii pu­terii populare. Du­binovski nu este numai sculp­tor , ci şi interpret de operă. L-am reintonit aseară, la recitalul dat de Gabil Ganea de la Opera din Ti­mişoara şi Ion Pisa de la Opera din Cluj, înainte de începerea spec­tacolului, mi-a declarat confiden­ţial : „Sunt foarte buni — i-am as­cultat la repetiţie“. Primirea pe care publicul a făcut-o celor doi solişti români a verificat această a­­m­pririe FLORICA ŞELMARU După cuplajul din Capitală In primul meci al cuplajului, Pro­gresul a cucerit o victorie facilă, cu scorul de 4—1 (3—0), întîlnind în Ştiinţa Cluj un adversar lipsit de o­­rientare tactică, mereu depăşit de faze. Oaspeţii au avut doar cîteva ac­ţiuni demne de reţinut şi acestea pe la începutul partidei, pentru ca apoi să cadă cu desăvîrşire. Progresul, deşi arată că se complace în jocul anost al Ştiinţei, pune totuşi stăpînire pe joc, înscriind trei goluri în prima re­priză şi pe al patrulea cu cinci mi­nute înainte de sfîrşit. La cea dinţii evoluţie a sa în Ca­pitală — după reintrarea în categoria A — Ştiinţa Cluj a rămas datoare publicului spectator şi sie însăşi. Este necesar ca jucătorii să se pună la punct cu pregătirea fizică şi tehni­că, pentru a putea corespunde cerin­ţelor impuse de prima categorie de fotbal a ţării. Cît despre Progresul, acesta s-a comportat evident mai bine, îndeosebi la hâlfie, dar a fost totuşi departe de valoarea sa obişnuită. Meciul „vedetă“ al cuplajului a dat cîştig de cauză C.C.A.-ului, care a reuşit în sfîrşit, după atîţia ani, să învingă Ştiinţa Timişoara,­­ cu 2—0. C.C.A. a făcut duminică o partidă bună — îndeosebi în repriza secundă — cînd întreaga echipă a practicat un fotbal modern, care pur şi simplu a „anulat“ apărarea timişorenilor. Şi dacă Enăchescu n-ar fi prins o zi bună, fără îndoială că scorul ar fi luat pro­porţii. Este îmbucurător faptul că ju­cătorii de la C.C.A., selecţionaţi în lo­tul reprezentativei A, au corespuns. Ştiinţa Timişoara, adoptînd tactica de mult învechită şi nerecomandabilă a jocului la „of­said“, a lipsit parti­da de dinamism şi spectaculozitate. In plus, oaspeţii n-au mai avut nici com­bativitatea care le este atît de carac­teristică, părînd că se resemnează cu rolul de învinşi. Cîteva cuvinte despre arbitraje. St. Mataiser, care a condus meciul C.C.A.—Ştiinţa Ti­mişoara, a fluierat uneori greşit faze­le de ofsaid, iar A. Eftimie, arbitrul primei întîlniri, a fost depăşit de faze, luînd hotărâri cu intîrziere, fapt­­care a dezavanta­jat ambele formaţii. Prezenţa în Capitală a celor două echipe studenţeşti a atras un mare nu­măr de spectatori pe stadionul 23 Au­gust. Dar atît Ştiinţa Timişoara, cît mai ales Ştiinţa Cluj, au dezamăgit prin jocul de slabă factură tehnică pe care l-au practicat, dovedind încă serioase deficienţe. §» t fir i — rezultate In cadrul campionatelor europene de canotaj academic desfăşurate la Poz­nan (Polonia), canotorii noştri au ob­ţinut rezultate remarcabile, cucerind medaliile de argint la probele de 4 + 1 şi 4 fără cirmaci. La proba 2 fără cîr­­maci, reprezentanţii noştri s-au clasat pe locul 3, cucerind medaliile de bronz. Succesele acestea ne-au adus locul II in clasamentul final pe na­ţiuni. * La cea de-a V-a ediţie a campiona­telor europene de volei care se dis­pută la Praga, echipele noastre au ieşit cîştigătoare în primele trei me­ciuri susţinute pînă acum. Astfel, la fete am cîştigat cu 3—0 meciul cu Austria şi cu 3—2 cel cu Bulgaria, iar la băieţi, am cîştigat cu 3—0 meciul cu Ungaria.­­ La Praga a avut loc meciul inter­naţional de fotbal dintre echipele U.R.S.S. și R. Cehoslovace. Reprezen­tativa U.R.S.S. a învins cu 2—1. ☆ Astăseară au loc pe stadionul Re­publicii, incepînd de la ora 19.30, me­ciurile finale ale „Turneului celor 4" la box. ★ In categoria A la fotbal s-au mai în­registrat următoarele rezultate: Dina­mo Bacău — Petrolul Ploeşti 2—1; Steagul Roşu Oraşul Stalin — Rapid Bucureşti 3—2; Jiul Petroşani — Di­namo Bucureşti 1—1; U.T.A. — Farul Constanţa 3—0. In urma acestor re­zultate, in clasament conduce Dinamo Bacău cu 4 puncte. ION _ „Duel“ aerian pentru minge... (fază din meciul C.C.A. MARGINEANU —Ştiinţa Timişoara).

Next