Scînteia, septembrie 1958 (Anul 27, nr. 4309-4333)
1958-09-02 / nr. 4309
Pag. 2 AMENAJAMI FORESTIERE in bazinul Bistriţei Departamentul Silviculturii execută in bazinul Bistriţei lucrări de ameliorare a terenurilor degradate şi de corectare a torenţilor. Se iau măsuri pentru ca torenţii care îşi vor mina apele spre viitorul lac de acumulare al hidrocentralei „V. I. Lenin“ de la Bicaz să nu transporte material aluvionar care, depunîndu-se pe fundul lacului, ar putea micşora capacitatea lui. Pe firul torenţilor se execută lucrări transversale ca baraje, gabioane, creionaje, care au menirea să consolideze fundul albiei şi să reţină materialul aluvionar. In total s-au executat pînă în prezent 50.000 m.c. baraje praguri, gabioane şi canale şi 150.000 m. creionaje, gărduleţe, împrejurimi. Cu ajutorul acestora au fost reţinute circa 100.000 m.c. de aluviuni. Concomitent se execută în bazinul torenţilor lucrări de împădurire pentru fixarea solului. Astfel, s-au împădurit pînă în prezent în bazinul Bistriţei, circa 2400 hectare cu puieţi de pini, molid, paltin şi diverşi arbuşti. Pînă la intrarea în funcţiune a hidrocentralei, sectorul silvic urmează să mai planteze o suprafaţă de circa 2000 ha. din care va face parte şi banda filtrantă şi de consolidare din jurul lacului de acumulare care va consolida versanţii lacului. PRIN PIEŢELE CAPITALEI In prag de toamnă (Urmare din pag. II-a) de cîteva zile. Nu acelaşi lucru se poate spune despre fructe şi, mai cu seamă, despre struguri. Deşi în bazinele Buzău, regiunea Ploeşti, Focşani, Panciu, Obodeşti, regiunea Galaţi, şi chiar în regiunea Bucureşti, recolta de struguri este bogată, deşi lucrurile stau la fel de bine în ceea ce priveşte merele, perele şi prunele, în regiunile Piteşti, sau Ploeşti, (ca dovadă că în Capitală intră zilnic 15—16 vagoane de fructe), organele locale din aceste regiuni n-au luat măsuri pentru revizuirea, respectiv scăderea preţurilor de achiziţie. Din această cauză, cu toate că recolta ar permite-o, timp de cca. 10 zile preţurile de desfacere ale fructelor au rămas neschimbate, iar atunci cînd s-a făcut ultima reducere nu au fost cuprinşi şi strugurii. Cade în sarcina comitetelor executive ale sfaturilor populare şi a organelor cooperaţiei şi Aprozarului din regiunile respective să acţioneze neîntîrziat în direcţia reducerii preţurilor. De asemenea, organele locale din regiunile producătoare de cartofi — R.A.M., Stalin, Suceava, Iaşi — au posibilitatea să revizuiască preţurile de achiziţie, întrucât acestea diferă încă în multe cazuri în mod nejustificat de la o regiune la alta. Cîte ceva despre transporturi Organele cărora le revine sarcina aprovizionării oraşului se lovesc în activitatea lor de o seamă de greutăţi. Ne vom opri asupra cîtorva dintre acestea. Dacă în ceea ce priveşte drumurile de acces spre bazinele legumicole din regiunea Bucureşti — Greaca, Vidra, Fălăstoaca, Copăceni, Răcari, Mihăileşti — perspectivele sunt ca lucrurile să se îndrepte, deoarece se lucrează intens la refacerea drumurilor care îngreunau mult transportul mărfurilor, în privinţa transportului pe căile ferate s-au ivit unele defecţiuni. Principala greutate provine de la neconcordanţa dintre instrucţiunile Ministerului Comerţului şi ale Departamentului Căilor Ferate în ce priveşte transportul fructelor ; primele stabilesc ca un vagon care transportă fructe să nu fie încărcat cu mai mult de 7.000 kg., deoarece aceasta dăunează calităţii produselor, iar celelalte urmăresc folosirea integrală a capacităţii vagoanelor. In urma neînţelegerilor ce se ivesc pe teren, se întîmplă fapte ca acelea petrecute în staţia Cioara sau la Tr. Măgurele, unde C.F.R.-ul n-a pus zilele acestea la dispoziţie numărul de vagoane necesar transportării în condiţii bune a unor cantităţi de pepeni şi alte produse. Totodată, trebuie arătat că în ultimele 10 zile călătoria mai multor transporturi de roşii , şi struguri de la Tr. Măgurele la Bucureşti a durat nu mai puţin de două zile şi două nopţi... Iată cîteva din problemele a căror rezolvare rapidă trebuie să stea în atenţia forurilor de resort, ele avînd o mare însemnătate pentru buna desfășurare a aprovizionării de iarnă. — Dacă vă socotiţi comunişti, atunci dovediţi prin fapte că sînteţi demni de acest înalt titlu. Munciţi conştiincios, astfel ca, atît în producţie, cît şi în activitatea obştească să fiţi un exemplu demn de urmat. Cu aceste cuvinte şi-a încheiat tov. Carol Paşca, secretarul Comitetului de partid de la fabrica „Unio“Satu Mare, una din convorbirile sale, cu cîţiva candidaţi şi noi membri de partid care rămîneau în urmă cu îndeplinirea sarcinilor de producţie. Sunt numeroase şi variate formele şi mijloacele pe care le foloseşte această organizaţie de partid pentru educarea membrilor şi candidaţilor de partid în spiritul conştiinţei comuniste înaintate. Educaţia partinică are la bază dezvoltarea conştiinţei politice, ridicarea nivelului ideologic şi cultural al membrilor şi al candidaţilor de partid. Organizaţia de partid de la i,Unio“-Satu Mare a desfăşurat o muncă rodnică în această direcţie, încă din anul trecut toţi membrii şi candidaţii de partid sunt încadraţi în forme organizate ale învăţămîntului de partid. In cursul anului de învăţămînt propagandiştii au fost ajutaţi să dea un conţinut cît mai bogat lecţiilor şi seminariilor, să le lege de rezolvarea unor sarcini practice din întreprindere. Pentru o cît mai bună pregătire politico-ideologică a membrilor şi a candidaţilor de partid s-au organizat în mod periodic convorbiri şi conferinţe despre : „Disciplina de partid“. „Lupta pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost — sarcina principală a fiecărui membr şi candidat de partid- sa. Organizaţia de partid a acordat multă atenţie şi felului cum îşi petrec timpul liber membrii şi candidaţii de partid, îndrumîndu-i şi ajutîndu-i să-şi petreacă orele libere cît mai folositor. Unii membri ai comitetului de partid şi ai birourilor organizaţiilor de bază — tov. C. Paşca, Olah Alexandru, Szabó Zoltán, Zsolti Mihai şi alţii — au îndrumat pe numeroşi candidaţi de partid să vizioneze filme şi piese Din experienţa organizaţiei de partid de la „Unio" Satu Mare de teatru cu caracter educativ, le recomandă să citească lucrări literare valoroase şi apoi discută despre conţinutul acestora etc. Aşa se face că dintre cei 100 muncitori din uzină care au participat la concursul „Iubiţi cartea“ — 77 au obţinut insigna, majoritatea fiind membri şi candidaţi de partid. Studierea marxism-leninismului — miezul muncii de educare politicoideologică — precum şi celelalte forme de educare politică şi culturală folosite de organizaţia de partid de la fabrica „Unio“-Satu Mare, au dat posibilitatea membrilor şi candidaţilor de partid să înţeleagă mai bine politica partidului, iar legarea învăţămîntului de partid cu problemele practice ale întreprinderii i-a ajutat să se orienteze mai bine în rezolvarea problemelor de producţie. Este semnificativ în această privinţă felel cutii a înţeletov. C. Makrai, strungar la secţia a IV-a, să aplice în viaţă cele învăţate despre creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Imediat după lecţia cu această temă, împreună cu alţi cîţiva strungari, cărora le-a explicat ce importanţă are pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii întreprinderii iniţiativa creatoare a muncitorilor, au studiat procesul de producţie din secţie şi au propus o serie de măsuri tehnico-organizatorice privind îmbunătăţirea fluxului tehnologic. Aplicarea acestor măsuri a asigurat creşterea productivităţii muncii şi realizarea de economii în valoare de peste 10.000 lei. • In primele luni ale acestui an, din cei peste 500 de membri şi candidaţi de partid din fabrică, vreo 40 nu-şi îndeplineau sarcinile de plan, rămîneau în urmă, constituind un exemplu negativ pentru muncitorii nemembri de partid. Comitetul de partid a început o acţiune de sprijinire a acestor membri şi candidaţi de partid astfel ca ei să păşească în rîndurile fruntaşilor în muncă. Mai intii s-au analizat cauzele care făceau ca ei să nu-şi îndeplinească sarcinile de producţie. A reieşit atunci că majoritatea dintre aceşti tovarăşi nu aveau calificarea profesională necesară. Pe de altă parte, participarea lor la viaţa organizaţiei de bază era, de asemenea, slabă. Membrii comitetului de partid şi ai birourilor organizaţiilor de bază, precum şi un număr de membri de partid fruntaşi în producţie, cu o înaltă calificare profesională şi o bună pregătire politică au fost îndrumaţi să se ocupe fiecare de cîte un membru sau candidat de partid rămas in urmă cu producţia. Aşa, de pildă, tovarăşul Halász Zoltán, membru în biroul organizaţiei de bază nr. 3, a primit sarcina să se ocupe de lăcătuşul Bart Francisc, candidat de partid. Imediat după ce i-a fost repartizat în echipă, el a stat de vorbă tovărăşeşte cu tânărul candidat de partid pentru a-l cunoaşte mai bine. Tovarăşul Bart Francisc, nu numai că avea o calificare profesională slabă, dar întîrzia sau lipsea nemotivat de la lucru. Ocupîndu-se cu dragoste şi perseverenţă de acest candidat de partid, tov. Halász a reuşit pînă la urmă să facă din el un muncitor disciplinat, conştiincios şi priceput, „un băiat straşnic“, cum îi place să spună cînd cineva se interesează de acesta. Fruntaş în producţie, tov. Bart îşi îndeplineşte cu conştiinciozitate şi sarcinile obşteşti. Membri de partid fruntaşi în producţie au stat de vorbă şi cu acei tovarăşi care dădeau lucru de proastă calitate şi le-au arătat că lupta pentru ridicarea productivităţii muncii trebuie să se îmbine strîns cu grija pentru a da produse cît mai bune. In acţiunea de ridicare a tuturor membrilor şi candidaţilor de partid la nivelul fruntaşilor în producţie, organizaţia de partid a îndrumat propagandiştii şi cursanţii fruntaşi în producţie şi la învăţătură să vorbească celorlalţi muncitori despre politica înţeleaptă a partidului de dezvoltare continuă a economiei naţionale, de ridicare a nivelului de trai al celor ce muncesc, despre munca entuziastă a oamenilor muncii pentru înfăptuirea politicii partidului. Munca educativă a dat roade frumoase. Membrii şi candidaţii de partid, care înainte nu-şi realizau sarcinile de plan, acum nu numai că le îndeplinesc, dar le şi depăşesc, dînd producţie de bună calitate. In prezent la uzinele „Unic“-Satu Mare nu mai există nici un membru şi candidat de partid care să nu-şi realizeze sarcinile de plan. Organizaţia de partid şi-a propus acum un nou obiectiv: „Toţi muncitorii din uzină la nivelul membrilor de partid!“. In lupta pentru traducerea în viaţă a acestei iniţiative s-au şi obţinut succese însemnate. In această uzină sunt tot mai puţini muncitorii care nu-şi realizează zilnic sarcinile de producţie. Desfăşurînd larg întrecerea socialistă, muncitorii de la „Unio“ au reuşit anul acesta să înlăture munca în asalt şi să realizeze lună de lună, planul de producţie. Organizaţia de partid cultivă la membrii şi candidaţii de partid intransigenţa faţă de orice abatere de la disciplina de partid, de la morala comunistă, de la îndatoririle în producţie. Organizaţia de bază a luat în discuţie abaterile lui Almaşi Vasile, candidat de partid. Mai mulţi membri şi candidaţi de partid care au luat cuvîntul au scos la iveală faptul că Almaşi nesocotea sarcinile de partid şi profesionale, nu avea o comportare demnă; deşi a fost criticat deseori, refuză să se îndrepte. Excluderea din rîndurile candidaţilor de partid a acestui element străin de partid a dus la întărirea exigenţei partinice a membrilor şi candidaţilor de partid. Munca de educare comunistă a membrilor şi a candidaţilor de partid, desfăşurată de organizaţia de partid, a făcut din membrii şi candidaţii de partid luptători activi pentru cauza construirii socialismului respectaţi şi urmaţi de marea masă a muncitorilor. La „Unio“ începe să prindă rădăcini un bun obicei : tot mai mulţi membri şi candidaţi de partid vin, din proprie iniţiativă, la sediul organizaţiei de bază să se intereseze ce sarcini noi stau în faţa organizaţiei de bază şi cum pot să contribuie şi ei la realizarea lor. Aceasta dovedeşte că la fabrica „Unio“ a crescut conştiinţa politică şi spiritul de răspundere al membrilor şi candidaţilor de partid pentru bunul mers al producţiei şi al muncii politice, pentru aplicarea în viaţă a hotărârilor partidului. VASILE RUS VIATA DE PARTID Un exemplu de muncă politică concretă şi eficace Cu aproape doi ani in urmă, la Uzinele „Mao Tze-dun" din Capitală a fost construită o sonetă cu troliu. Pentru spart fontă, se spunea. După un timp foarte scurt de la punerea în funcţie, soneta a fost însă părăsită. Pentru spartul blocurilor de fontă s-a revenit la vechea metodă : spartul cu ciocanul — cum se arată în medalion. Conducerea uzinelor „Mao Tze-dun" şi în special conducerea secţiei la producţie — şef secţie, ing. Vasile Sterian — n-au oare nimic de spus ? (după o scrisoare de la GH. ANGHEL, coresp. voluntar). (Foto : M. CIOC) Concentrate vitaminice naturale In urma unor cercetări şi experimentări efectuate in acest an la Institutul de cercetări alimentare din Capitală s-au obţinut concentrate din măcieş bogate în vitamina C şi P. Pentru valorificarea raţională pe scară industrială a măcieşului, în cursul anului viitor va intra în funcţiune o secţie specială de industrializare a măcieşului la fabrica de conserve „Mureşeni“ din Tg. Mureş. In staţia-pilot a institutului se verifică în momentul de faţă noul procedeu tehnologic de obţinere a concentratului complex B din rezidurile de drojdie de bere şi a betacarotenului din lucernă. Concentratele vitaminice obţinute au multiple întrebuinţări. REPUNEREA IN CIRCULAŢIE A TRENULUI 70S1—7052 Incepînd din anul 1956, cînd raionul Focşani a trecut la regiunea Galaţi, Departamentul C.F.R. a pus în circulaţie un tren care pleca din Focşani spre Galaţi la ora 5 dimineaţa şi se întorcea la orele 21. Acest tren deservea cetăţenii din raioanele Focşani, Vrancea, Panciu care mergeau cu treburi la regiune. De la 1 iunie a.c. însă, odată cu intrarea în vigoare a noului mers al trenurilor — trenul acesta (nr. 7051—7052), care circula pe linia Focşani — Galaţi, nu circulă decît cu aviz special. Ţinînd seama de greutăţile ce le avem în deplasările noastre propunem să se studieze posibilitatea repunerii în circulaţie cu regularitate a trenului 7051—7052. Mai mulţi salariaţi din întreprinderile şi instituţiile raioanelor Focşani, Panciu şi Vrancea SA EXECUTE ŞI COMENZI La unitatea cooperativei „Comec“ de pe strada Porumbaru, raionul Stalin, se fac numai reparaţii de încălţăminte. Ca să comandăm o pereche de pantofi sau sandale trebuie să umblăm prin alte cartiere, la alte unităţi ale cooperativei. Propunem organelor de resort să ia măsuri ca această unitate să primească și comenzi. ION STROESCU tehnician -0*0-CITITORIE FK©FWN •CUITRIA INSTANTANEE Flori de hîrtie — Faceţi-vă timp măcar zece minute şi duceţi-vă să vedeţi florile noastre de hîrtie. N-are să vă pară rău ! Intr-adevăr, şeful secţiunii de industrie locală a Sfatului popular regional Bacău a avut dreptate : nu mi-a părut rău. Iată-ne la secţia întreprinderii economice „23 August“ din Bacău, care le confecţionează. Inchipuiţi-vă o stivă mare de hîrtie de ambalaj. Hîrtie albă, cenuşie, roşiatică, îndoită, mototolită şi, pe alocuri, chiar ruptă. Deşeuri. Fără să vrei, le priveşti cu îndoială, cu neîncredere. Ce poate ieşi din ele ? Dar iată că, suferind o metamorfoză al cărei secret constă în dibăcia lucrătoarelor, deşeurile neatrăgătoare se preschimbă în nişte obiecte minunate: flori de cireş, de mazăre, de porumb, nu mici cum sînt în realitate, ci înalte cam de jumătate de metru, atît de naturale în frumuseţea şi coloritul lor, de parc-ar fi vii. Multă vreme nu mi-am putut desprinde ochii de la mîinile îndemînatice ale celor cîteva zeci de femei (pentru preciziune: 81), care transformau resturile de hîrtie într-un preţios material didactic. Totul se lucrează cu migală : fiecare fîşiuţă de hîrtie se udă, se presează una peste alta într-o formă de gips, pînă se obţine grosimea dorită, se usucă, se grunduieşte, se vopseşte, se colorează. Toate operaţiile se fac manual şi se repetă cu aceeaşi minuţiozitate pentru fiecare piesă în parte : petale, sepale, stamine etc. Mii de asemenea flori — precum şi numeroase planşe înfăţişînd evoluţia viermelui de mătase şi altele — iau an de an drumul şcolilor din ţară, ajutînd zeci de mii de copii să pătrundă tainele naturii. Colectivul secţiei de material didactic a întreprinderii economice „23 August“ din Bacău nu intenţionează să-şi rezume activitatea la flori. Modelele a numeroase alte articole, cum ar fi obiecte de podoabă, de ornamentaţie, păpuşi şi chiar îmbrăcăminte pentru copii, au fost confecţionate cu un remarcabil simţ al frumosului. Flori de hîrtie... Lucruri neînsemnate la prima vedere, dar extrem de folositoare elevilor. M. C. Nr. 4309 LA CHIŞINĂU, in „Zilele culturii romineşti“ Oraş de periferie de imperiu în Vremea Rusiei ţariste care-şi surghiunea deseori aici fii răzvrătiţi, oraş de periferie — şi de periferie instabilă, aşezat la o graniţă evident temporară d in Rominia burghezo-moşierească, Chişinăul a avut vreme îndelungată vitregul destin al unei existenţe înecate, vara în praf, primăvara şi toamna in glod, mereu în atmosfera pustiitoare de reşedinţă administrativă provincială. Devenit capitală de republică, oraşul n-a avut răgazul să capete ritmul şi înfăţişarea noii sale funcţii, a izbucnit războiul. Cină tunurile au tăcut, aproximativ 65 la sută din căsuţele mărunte ale Chişinâului deveniseră ele visele praf şi glod. Şi ruine. Printre acestea a început reconstrucţia. Azi, oropsita reşedinţă administrativă provincială de pe vremuri, devine într-adevăr o capitală. Călătorul intră în Chişinău, fie prin aeroportul cu un viu trafic intern, fie prin gara care, reconstruită pe locul celei distruse in anii războiului, constituie o interesantă compoziţie, modernă, monumentală, pe elemente tradiţionale ale arhitecturii moldoveneşti. Pe oriunde ai veni, te intimpină curind zvelta prezenţă a macaralelor, devenită in ultimii ani parte constitutivă din peisajul oricărui oraş sovietic, şi nota foarte locală a „cotileţ“-ului, piatră de un alb mat pe care o furnizează in cantităţi apreciabile carierele de la Cricovo şi din alte citeva locuri. Chişinăul devine o capitală cu clădiri albe care te privesc cochet prin frunzişul bogat al rîndurilor de copaci şi al parcurilor. am intrat in Chişinău dinspre ae- 4»roport. Drumul pînă in centru e lung — destul de lung ca să începi să te familiarizezi cu atmosfera oraşului. Am trecut iniii printr-un cartier cu străzi nu prea largi şi case micuţe — neschimbate, crea, de pe vremea cînd Puşkin îşi trăia aici exilul. Din această porţiune a oraşului vechi, aşezată între două cartiere industriale în dezvoltare, încep deja să muşte albele construcţii noi, aici se va ridica un mare cartier de locuinţe, destinate în primul rînd salariaţilor întreprinderilor vecine. Am intrat apoi pe strada Puşkin, arteră importantă a oraşului, dar încă nu cea principală. La umbra copacilor din fîşia de parc care o mărgineşte pe o parte, se desfăşoară „bazarul cărţii“ care precede începutul anului şcolar. Şi unde, bineînţeles, nu se cumpără numai manuale şi rechizite şcolare, în afara acestor tîrguieli obligatorii, cumpărătorii mari şi mici pleacă înarmaţi cu ultimele noutăţi literare. Printre care, în aceste „zile ale culturii rommeşti“, datorită expoziţiei „Cartea in R.P. Romină“ (DE LA CORESPONDENTUL „SCINTEII“ LA MOSCOVA) deschisă la 23 August şi standurilor speciale din librării, multă literatură din ţara noastră, înainte ca maşina să cotească pe bulevardul Lenin, am mai apucat să zăresc afişele festivalului filmului românesc („Erupţia“, ,,Ciulinii Bărăganului", „Bijuterii de familie“), şi pe acela care anunţa ultimul spectacol dat in aceeaşi seară de către Ansamblul de cintece şi dansuri al M.F.A., înainte de a porni în turneu prin celelalte oraşe şi prin satele Republicii Moldoveneşti. Bulevardul Lenin, pe care abia a doua zi dimineaţă aveam să-l parcurg pe îndelete, e mai mult decit artera principală a oraşului, este încă, b. momentul de faţă, o imagine concentrată şi izbitoare a biografiei lui arhitectonice. Precumpăneşte caracterul arterei centrate de mare oraş: largă, cu apa netedă a asfaltului pe care lunecă repede „Pobede“ şi „Volgi“, cu magazine spaţioase şi moderne blocuri de locuit, cu clădirile importante ale instituţiilor. Dar la capete, acolo unde urmează să se amenajeze largi pieţe cu monumente şi masive de flori, supravieţuiesc iacă ultimele case ale vechii străzi principale dinainte de război. Astfel se face că spre sediul impunător al Academiei de Ştiinţa, care se va afla în una din aceste pieţe, priveşte acum mirat, de pe trotuarul din faţă, un şir de căsuţe aproape rurale. Iar la celălalt capăt, unde se află deja monumentul eroului revoluţionar Grigorii Kotovski, peluza triunghiulară din jurul monumentului se sprijină cu o latură pe bulevardul modern, cu alta pe o stradă umilă din vechiul Chişinău. Un alt loc de confruntare a prezentului, cu trecutul e lacul comsomoliştilor cu parcul care-l înconjoară. Dar aici termenii de comparaţie lipsesc: din vechea înfăţişare a acestor locuri n-a rămas nimic. Şi unde era maidan cu bălării se întinde acum, datorită muncii comsomoliştilor, locul de odihnă cel mai drag locuitorilor Chişinăului: alei şi terase, peluze şi flori, fintini şi cascade, debarcader şi ştrand. Şi un teatru de vară de 7.000 de locuri, in care şi-a dat cele două spectacole din Chişinău Ansamblul de cintece şi dansuri al forţelor noastre armate. Aşa cum arătam mai sus, ultimul din aceste spectacole avea loc chiar în seara sosirii mele aici. Nu l-am mai prins. Am intenit in schimb in parc, după spectacol, puhoiul celor care părăseau teatrul de vară. Ulterior am aflat că şi in seara aceea şi in cea precedentă numărul spectatorilor depăşise simţitor pe acela al locurilor. In ziua următoare, ansamblul şi-a început turneul prin republică. Primul spectacol l-au dat la Brătuşeni. Comentind succesul spectacolului, ziarul „Moldova socialistă“ scrie: „...greu de spus cine se bucură de mai mare succes: dansatorii sau soliştii Adriana Codreanu şi Ion Bogza, violonistul lenei Budişteanu, artist emerit al R.P. Romine, laureat al Premiului de Stat, sau Simion Stancu, cel mai tînăr membru al ansamblului..." la Muzeul Republican de artă •** plastică, unde au fost deschise la 23 August expoziţia cărţii şi aceea a graficii din ţara noastră, interesul şi simpatia cu care au fost primite „zilele culturii româneşti" se exprimă cu aceeaşi cordialitate. In albumul de impresii al expoziţiei cărţii, Vasile Badiu şi Ion Madan, studenţi la Universitatea din Chişinău, elogiază ,,înalta măiestrie cu care sunt lucrate ediţiile de literatură clasică (Eminescu, Coşbuc, Caragiale, Alecsandri), care ne este scumpă...“ Alţi trei vizitatori, ale căror semnături nu le-am putut descifra scriu: „Am aşteptat cu multă nerăbdare această expoziţie... Aşteptările noastre au fost îndreptăţite un altul (aici am izbutit să descifrez ..zăriră“) exclamă: „Minunate realizări şi minunată expoziţie !“ adăugind, nu fără un accent critic: „Am ruga pe tovarăşii romîni să ne trmită tot ce apare în infloritoarea Republică Populară Romma — tot şi la timp“ Iar in sălile expoziţiei de grafică rominească încerc nu numai bucuria de a regăsi „Agitatoarea" lui Iser şi savurosul lui „Autoportret pateticele „Femei din Lidice“ ale Ligiei Macovei şi transparentele ei acuarele din China, imaginile expresive din ,,Mitrea Cocor" ilustrat de Baba şi din „Vasili Tiorkin“ ilustrat de Perahim — dar şi aceea de a asculta aprecierile pe care le inspiră publicului sovietic. Sculptorii Dubinovski şi Jumate îmi vorbesc cu stimă despre dezvoltarea şi realizările plasticii romineşti in anii puterii populare. Dubinovski nu este numai sculptor , ci şi interpret de operă. L-am reintonit aseară, la recitalul dat de Gabil Ganea de la Opera din Timişoara şi Ion Pisa de la Opera din Cluj, înainte de începerea spectacolului, mi-a declarat confidenţial : „Sunt foarte buni — i-am ascultat la repetiţie“. Primirea pe care publicul a făcut-o celor doi solişti români a verificat această ampririe FLORICA ŞELMARU După cuplajul din Capitală In primul meci al cuplajului, Progresul a cucerit o victorie facilă, cu scorul de 4—1 (3—0), întîlnind în Ştiinţa Cluj un adversar lipsit de orientare tactică, mereu depăşit de faze. Oaspeţii au avut doar cîteva acţiuni demne de reţinut şi acestea pe la începutul partidei, pentru ca apoi să cadă cu desăvîrşire. Progresul, deşi arată că se complace în jocul anost al Ştiinţei, pune totuşi stăpînire pe joc, înscriind trei goluri în prima repriză şi pe al patrulea cu cinci minute înainte de sfîrşit. La cea dinţii evoluţie a sa în Capitală — după reintrarea în categoria A — Ştiinţa Cluj a rămas datoare publicului spectator şi sie însăşi. Este necesar ca jucătorii să se pună la punct cu pregătirea fizică şi tehnică, pentru a putea corespunde cerinţelor impuse de prima categorie de fotbal a ţării. Cît despre Progresul, acesta s-a comportat evident mai bine, îndeosebi la hâlfie, dar a fost totuşi departe de valoarea sa obişnuită. Meciul „vedetă“ al cuplajului a dat cîştig de cauză C.C.A.-ului, care a reuşit în sfîrşit, după atîţia ani, să învingă Ştiinţa Timişoara, cu 2—0. C.C.A. a făcut duminică o partidă bună — îndeosebi în repriza secundă — cînd întreaga echipă a practicat un fotbal modern, care pur şi simplu a „anulat“ apărarea timişorenilor. Şi dacă Enăchescu n-ar fi prins o zi bună, fără îndoială că scorul ar fi luat proporţii. Este îmbucurător faptul că jucătorii de la C.C.A., selecţionaţi în lotul reprezentativei A, au corespuns. Ştiinţa Timişoara, adoptînd tactica de mult învechită şi nerecomandabilă a jocului la „ofsaid“, a lipsit partida de dinamism şi spectaculozitate. In plus, oaspeţii n-au mai avut nici combativitatea care le este atît de caracteristică, părînd că se resemnează cu rolul de învinşi. Cîteva cuvinte despre arbitraje. St. Mataiser, care a condus meciul C.C.A.—Ştiinţa Timişoara, a fluierat uneori greşit fazele de ofsaid, iar A. Eftimie, arbitrul primei întîlniri, a fost depăşit de faze, luînd hotărâri cu intîrziere, faptcare a dezavantajat ambele formaţii. Prezenţa în Capitală a celor două echipe studenţeşti a atras un mare număr de spectatori pe stadionul 23 August. Dar atît Ştiinţa Timişoara, cît mai ales Ştiinţa Cluj, au dezamăgit prin jocul de slabă factură tehnică pe care l-au practicat, dovedind încă serioase deficienţe. §» t fir i — rezultate In cadrul campionatelor europene de canotaj academic desfăşurate la Poznan (Polonia), canotorii noştri au obţinut rezultate remarcabile, cucerind medaliile de argint la probele de 4 + 1 şi 4 fără cirmaci. La proba 2 fără cîrmaci, reprezentanţii noştri s-au clasat pe locul 3, cucerind medaliile de bronz. Succesele acestea ne-au adus locul II in clasamentul final pe naţiuni. * La cea de-a V-a ediţie a campionatelor europene de volei care se dispută la Praga, echipele noastre au ieşit cîştigătoare în primele trei meciuri susţinute pînă acum. Astfel, la fete am cîştigat cu 3—0 meciul cu Austria şi cu 3—2 cel cu Bulgaria, iar la băieţi, am cîştigat cu 3—0 meciul cu Ungaria. La Praga a avut loc meciul internaţional de fotbal dintre echipele U.R.S.S. și R. Cehoslovace. Reprezentativa U.R.S.S. a învins cu 2—1. ☆ Astăseară au loc pe stadionul Republicii, incepînd de la ora 19.30, meciurile finale ale „Turneului celor 4" la box. ★ In categoria A la fotbal s-au mai înregistrat următoarele rezultate: Dinamo Bacău — Petrolul Ploeşti 2—1; Steagul Roşu Oraşul Stalin — Rapid Bucureşti 3—2; Jiul Petroşani — Dinamo Bucureşti 1—1; U.T.A. — Farul Constanţa 3—0. In urma acestor rezultate, in clasament conduce Dinamo Bacău cu 4 puncte. ION _ „Duel“ aerian pentru minge... (fază din meciul C.C.A. MARGINEANU —Ştiinţa Timişoara).