Scînteia, octombrie 1969 (Anul 38, nr. 8203-8233)

1969-10-18 / nr. 8220

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8220 Sîmbătă 18 octombrie 1969 6 PAGINI —30 BANI IN ZIARUL DE AZI: • EDITURA POLITICA: 25 DE ANI DE ACTIVI­TATE ÎN RASPINDIREA CĂRŢI POLITICE ŞI IDEOLOGICE • PERFEC­ŢIONAREA ACTIVITĂŢII PRACTICE — CONDIŢIA OPTIMĂ A PREGĂTIRII ADUNĂRILOR PENTRU DĂRI DE SEAMĂ • CREŞ­TEREA FORŢEI PRODUC­TIVE A MUNCII NU ARE LIMITE 1 VIZITA TOVARĂŞILOR NIcOLAE CEAUŞESCU ŞI ION GHEORGHE MAURER IN INDIA însufleţite manifestări ale prieteniei româno­­indiene DE LA TRIMISUL NOSTRU SPECIAL GEORGE-RADU CHIROVICI ...Pe drumul dintre Mysore fi Bangalore, coloana oficială trece prin cîteva sata Sunt a­­şezări mici, care se întind nu departe de banda de asfalt care le traversează; case scunde cu acoperişuri în pan­tă repede, drumuri laterale, aşternute cu nisip roşu, pră­­fos, multă, multă verdeaţă. Vegetaţia luxuriantă a su­dului Indiei impresionează ochiul călătorului. Pilcuri, pilcuri, palmieri, eucalipţi, ta­­marinzi se oferă privirii în cele mai neaşteptate, mai in­solite combinaţii de forme şi culori. Pe marginea şoselei, grupuri de oameni, bărbaţi, femei şi copii, care aşteaptă trecerea coloanei oficiale, fac semne prieteneşti cu mina. Recu­noaştem in aceste spontane manifestaţii spiritul ospitalier al poporului indian, care cu inima larg deschisă îi primeş­te pe prieteni. Tovarăşul Nicola­e Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi români răspund cu (Continuare In par. a XTI-a) BANGALORE 17. — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Ion Puţinelu, transmit: Pre­şedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolaa Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, preşedintele Con­siliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer, şi persoanele oficiale ro­mâne care îi însoţesc au vizitat vineri dimineaţa localitatea My­sore şi împrejurimile sale. Străbătînd principalele artera ale oraşului, oaspeţii români au fost salutaţi cu căldură de mii de locuitori. Vestigiile trecutului se înfruntă astăzi în oraşul Mysore cu numeroase construcţii moderne — mărturii ale dinamismului cu care India înaintează pe drumul progresului. Astfel, alături de mo­numentalele palate Lalitha Mahal sau Lokaranjan Mahal, care răs­­frîng asupra oraşului o undă din strălucirea secolelor trecute, Myso­re se mîndreşte cu impunătoarele edificii ale Institutului de cerce­tări în domeniul industriei ali­mentare, spitalului Krishanarajen­­dra, pavilionului central de expo­ziţii şi cu multe alte realizări con­temporane. Oprindu-se in dreptul unui ma­gazin de artizanat, oaspeţii români au prilejul să admire îndemînarea meşterilor-artizani anonimi care, din lemn sau fildeş, din pai de orez sau frunze de palmier, realizează adevărate opere de artă. Varieta­tea şi ingeniozitatea obiectelor ex­puse în acest magazin atestă con­vingător talentul artistic al po­porului indian. Coloana maşinilor oficiale se în­dreaptă, apoi, spre colina Chamundi, dominată de templul Chamundes­­wari. De aici poate fi văzut între­gul oraş, care se întinde, la poalele colinei, pe o suprafaţă de 20 km pătraţi. In continuare, oaspeţii ro­mâni vizitează grădina zoologică din Mysore, considerată printre cele mai mari din India. Ea exce­lează în special un exemplare rare de reptile şi de animale sălbatice. Apoi, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheor­ghe Maurer, şi ceilalţi oaspeţi ro­mâni părăsesc localitatea Mysore, înapoindu-se la Bangalore. Şoseaua care leagă cele două lo­calităţi străbate un peisaj încîntă­­tor, fascinant. Natura Indiei se dez­văluie privirilor în toată gran­doarea ei. Vegetaţia luxuriantă al­ternează cu podişuri sterpe, pie­troase, lanurile geometrice de orez sunt întrerupte de păduri de pal­mieri. Orizontul este înlănţuit de masive muntoase golaşe, cu contu­ruri bizare. Prezenţa omului, efor­tul de a smulge naturii spaţii cît mai vaste sunt atestate nu numai de suprafaţa întinsă a terenurilor cultivate întîlnite în drum, ci şi de numeroasele instalaţii moderne de irigare care pot fi găsite foarte des pe aceste ogoare. De-a lungul şoselei, cocotieri uriaşi se clatină sub povara fructelor lor. La un moment dat, coloana maşini­lor oficiale se opreşte şi oaspeţii (Continuare In pag. a IlI-a) Oraşul Mysore a făcut o călduroasă primire oaspeţilor români . Pretutindeni, In toate localităţile vizitate din India, preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, i-a fost făcută o primire însufleţită Oaspeţii români sunt intîmpinaji cu prietenie fi Inalta prețuire Fiecare hectar destinat griului să fie însămînţat grabnic, fără rabat la calitate! Două lucruri condiţionează succe­sul campaniei de insăminţări : 1) terminarea grabnică a semănatului pe ultimele suprafeţe fi 2) efectuarea lucrărilor fără nici un rabat de ca­litate. Potrivit datelor centralizate la Consiliul Superior al Agriculturii, pînă In ziua de 16 octombrie. însă­­mînţarea griului s-a efectuat pe 92 la sută din suprafeţe In întreprinde­rile agricole de stat şi pe 91 la sută în cooperativele agricole. Această importantă lucrare a fost încheiată în mai multe judeţe, aşa cum se poate vedea din harta alăturată. Cele 9 procente rămase se localizează, în­deosebi, în zone unde epoca optimă a fost deja depăşită. Este cazul coo­perativelor din judeţul Sibiu, care au însămînţat numai fii la sută din suprafeţele prevăzute cu griu, al celor din judeţul Cluj unde s-a rea­lizat 64 la sută din plan, Covasna — 65 la sută, Mehedinţi şi Sălaj­­— 76 la sută. Şi în alte judeţe există coo­perative agricole care mai au de în­­sămînţat suprafeţe însemnate cu grîu. Pentru terminarea grabnică a lucrărilor se impune ca organele a­­gricole să detaşeze parte din trac­toare şi maşini din unităţile care au terminat lucrările să ajute coo­perativele rămase în urmă, să orga­nizeze temeinic munca pentru elibe­rarea terenurilor. Datorită umidităţii insuficiente din sol, este nevoie să se acorde o aten­ţie sporită calităţii lucrărilor, pre­gătirii patului germinativ, astfel ca de pe fiecare hectar să se obţină o producţie cit mai mare în anul vii­tor. In acest scop este indispensabi­lă prezenţa specialiştilor pe teren pentru a controla calitatea lucrări­lor, pentru soluţionarea pe loc şi pre­venirea oricăror defecţiuni. Paralel cu semănatul, trebuie in­tensificate lucrările de recoltare la porumb, sfeclă de zahăr, legume, fructe, struguri, să se organizeze transportul operativ al produselor contractate cu statul la bazele de recepţie. Cifrele de pe hartă redau situaţia însămînțării griului şi secarei pri­n operativele agricole de producţie pînă la data de 16 octombrie PAGINA A IV-A PORUMBUL, LEGUMELE, FRUC­TELE, ROADELE UNUI AN DE MUNCĂ, SĂ FIE STRÂNSE CÎT MAI REPEDE ȘI FĂRĂ PIERDERI! INVENŢII ALE GINDIRII BIROCRATICE BREVETATE IN MOD TACIT Intr-unul din articolele precedente („Este învestit omul de la ghişeu cu „puteri discreţionare“ ?) puneam în evidenţă consecinţele comportării funcţionarului public asupra activi­tăţii instituţiei şi interesului cetă­ţeanului. Continuindu-ne investigaţiile, ne-a reţinut atenţia un alt aspect al a­­cestei probleme : aproape ori de cite ori se află în culpă, funcţionarul în­cearcă — şi adesea reuşeşte — să se disculpe prevalîndu-se de tot felul de dispoziţii şi reglementări cărora trebuie să li se conformeze, care îl împiedică, chipurile, să acţioneze cu promptitudinea dorită de cetăţean, care-i frînează orice iniţiativă şi-l obligă să procedeze chiar intr-un sens contrar logicii celei mai ele­mentare ş.a.m.d. Cu alte cuvinte, el vrea să demonstreze că atitudinea pe care o adoptă faţă de cetăţean nu d­vnde cîtuşi de puţin de voinţa lui, ci de factorul „obiectiv“ al unei proceduri birocratice complicate. A­­ceasta să fie oare realitatea ? îna­intea oricărei concluzii, să ne adre­săm faptelor Maistrul miner Iulian Pîrvănescu de la întreprinderea minieră Anina ne scrie că are nevoie de o adeve­rinţă din care să rezulte că este locuitor al acestui oraş. O adeverinţă dintre cele mai banale, dar fără de care fiului său, student la Facultatea de filologie din Timişoara, nu i se poate acorda bursă. „M-am adresat serviciului administrativ din cadrul consiliului popular orăşenesc, dar mi s-a răspuns că ei nu sunt în măsură să-mi elibereze o asemenea adeve­rinţă. Mi-am îndreptat atunci paşii spre miliţia oraşului, care mi-a fă­cut schimbarea domiciliului în a­­ceastă localitate, dar am primit a­­celaşi răspuns. M-am dus apoi la secţia de gospodărie comunală (lo­cuiesc doar intr-unul din blocurile administrate de ea). Aici mi s-a spus şi mai clar : această situaţie nu se poate rezolva, decit dacă mă duc personal să mă legitimez la facultate cu buletinul de identitate din care rezultă unde domiciliez. Am întrebat şi eu cum este posibil ca, pentru o nimica toată, să pierzi atita vreme, să-ţi consumi atîţia nervi şi să faci D. TIRCOB Gh. PIRVAN (Continuare In pag. a n-a) Telegramă Excelenţei Sale ŞEIC MUKHTAR MOHAMED HUSSEIN Preşedintele ad-interim al Republicii Somalia MOGADISCIO In numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, transmit Excelenţei Voastre, poporului somalez şi familiei îndoliate, pro­funde condoleanţe şi întreaga noastră compasiune pentru încetarea din viaţă a preşedintelui Republicii Somalia, dr. Abdirashid Ali Shermarke. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next