Sportul, mai 1970 (Anul 26, nr. 890-918)
1970-05-26 / nr. 913
^ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VAI PE MARELE FRONT AL APELOR, LUPTA CONTINUĂ CU ENERGIE ŞI CALM DE LA TRIMIŞII ŞI CORESPONDENŢII NOŞTRI CUMPLITĂ AŞTEPTARE, EFORT ÎNSUTIT, ACUM, LA GALAŢI Bate obsedant vintul in cimpia Dunării, încreţind oglinda apelor de pripas, ivite unde pînă mai ieri nu erau, unde nimeni nu le-a dorit. De la Brăila la Galaţi, vasul „Fregata“ — unul din vasele care au luat locul vagoanelor de cale ferată — primeşte vitejeşte în carenă plesnetul zgomotos şi puternic al valurilor turbate. Fondista Rafia Fiţa — care se întoarce la internat după concursul de atletism din Bucureşti — e doar faţă de la Dunăre, şi tot se albeşte la faţă de teamă. Urgia lichidă o duce cu gîndul la ai ei, din satul ITraian, aflat sub ape prin apropiere. Viaţa In portul dunărean pare liniştită la prima vedere, îngrijorarea e mai mult interioară. Cel de pe terasele superioare ale oraşului, din centru pînă în Ţiglina, dau curs normal activităţii lor. Prima grijă e producţia sporită în sectoarele neameninţate, la adăpostul calmului, al spiritului de responsabilitate şi de solidaritate. Starea de alertă e mai pregnantă în partea de jos a oraşului, dinspre port înspre cartierul Bădălan. De peste 20 de ani nu am mai păşit pe aleile şantierului naval din Galaţi, acolo unde — tinăr reporter — urmăream frenetic şi însufleţit întrecerea — mai pasionantă decit una sportivă — dintre nituitorii localnici şi ambiţiosul Banu, din Tr. Severin. Unde or fi nituitorii de altădată Roşca şi Iordăchescu ? Cite nituri pe oră se mai bat astăzi In trupul uriaş al acestui cargou de 12 000 tone care Victor BANCIULESCU (Continuare In pag. a 2-a) Combinatul din Tirnăveni, una din staţiile-pilot ale industriei noastre chimice, a fost cumplit lovit de ape. Oamenii sunt însă hotărîți să-l refacă SIGHIŞOARA, ORE DE APOCALIPS... ! Tîrnava Mare şi-a întins din nou ghearele de caracatiţă peste Sighişoara. Şi iarăşi, puhoaiele, învolburate, înalte şi negre ca un monstru, au năvălit — cum se întâmplase cu două săptămâni [ -H [1 B ^' 8ni*TiI * I ja I BRAZILIA Despre Eduardo Goncalvez Andrade, un tinăr care abia a împlinit 23 de ani, dar care este cunoscut azi in lumea Întreagă sub numele de Tostao. Don Serafin, un preot catolic iremediabil Îndrăgostit de fotbal, căruia duminica după-amiaza 11 sacrifică sutana pentru a deveni crainic de radio, spunea : „Pete este geniul — el reuşeşte totul din instinct ! Tostao este talentul — el reuşeşte totul graţie inteligenţei sale !“ Bine făcut (1,71 m Înălţime, 72 kg greutate), Tostao a mai fost poreclit „Bebe Cadumi pentru faptul că are obrajii „roz“ şi puţin... rotunjori ! La 23 de ani, acest,prinţ moştenitor, al Iui Pele are la activul său cîteva performanţe ieşite din comun. A fost selecţionat de 33 de ori, marcînd 27 da goluri pentru echipa naţională. Titlul lui de glorie este că a marcat golul victoriei braziliene asupra selecţionatei F.I.P.A. şi echipei Angliei. Este un excelent tehnician, conducînd balonul, dilblind, şutind sau păşind fără să-l privească. Se spune că.simte* mingea, ca nimeni altul, mişcindu-se In joc dezinvolt, rapid și eficient. A debutat in echipa Braziliei In 1966, la „World Cup“, In meciul contra Ungariei Fetnd a sl Înscris unicul punct al brazilienilor. A intrat brusc in selecţionata „carriocas“, pe postul lui Coutinho şi, cum spunea Don Serafin,cu talentul şi inteligenţa lui« a... rămas ! Joacă la echipa Cruzeiro din statul Minas Gerais, care l-a angajat la virata de 17 ani de la clubul America Mineiro. A terminat Institutul de studii economice si in prezent este proprietarul unui magazin da articole de sport« pe care — fiind... celibatar — il dirijează, deocamdată (!)■ singur, în urmă — în miez de noapte. Abia apucaseră oamenii acestui oraș, sîmbătă, să-și tragă suflarea, după multe zile de efort neîntrerupt, şi la ora 1 sinistra alarmă a fost din nou trasă : „Creşte Tîmava, creşte Tîmava !“ Pînă dimineaţă — cota „fluviului“ urcase la 4 metri. Au trecut 10 ore şi alte 10, dar apele continuau să se înalţe. Luni, către ora prânzului — după aproape 36 de ore — Tîrnava începuse să scadă. Dar o jumătate din oraş, aceeaşi porţiune inundată de prima năvălire a puhoaielor, continuă să fie sub apă. Mă aflu în capul străzii Ştefan cel Mare, amplasată în partea de jos a oraşului. Pe pluta improvizată pe care m-am Ion GAVRILESCU (Continuare în pag. a 2-a) LA BRĂILA, DRAMATICĂ ÎNCLEŞTARE ÎNTRE OM ŞI APĂ Am plecat da acasă cind oraşul nu-şi alungase Încă somnul de pe gene, la ora cind noaptea se îmbină cu ziua, in zori. Putinii oamani, grăbiţi să intimpine Începutul de săptămina, au fost culeşi de autobuzul cu lumini primitoare. Lingă mine, două femei vârstnice, desigur muncitoare, discutau evenimentele care ne frămintă In aceste zile. Socoteau duminicile pe care le vor lucra voluntar pentru sinistraţi, zilele de muncă, transformate In bani, ce le vor dărui semenilor cărora năpasta le-a pricinuit grele răni. Am reţinut confesiunea celor două femei mame, căci şi despre fiii şi nepoţii lor au adus vorba inspre finele bilanţului, ca pe un simbol al ritmului bătăilor inimii ţârii in acest ceas de grea încercare. Nerăbdarea cu care erau, pur şi simplu, smulse ziarele de la chioşcuri, tăcerea pioasă in care era ascultat glasul tranzistoarelor, şi-apoi discuţiile Înfrigurate, emoţia sau necazul cu care era primită fiecare ştire, toate acestea văzute sau auzite in autobuz, in gară, ro.*'oarele sau d in compartimentul trenului ' ne-au dat ' şi Hristacha NAUM (Continuare in pag.aia) Către CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT DIN ROMÂNIA Vă rugăm să primiţi sentimentele durerii noastre pentru calamitatea abătută asupra României. In aceste momente ne simţim şi mai mult uniţi frăţeşte cu poporul dumneavoastră, cu organizaţiile sale sportive. Vă rugăm să exprimaţi aceste sentimente, precum şi solidaritatea noastră cu populaţia lovită. Frăţeşte, Preşedinţia Naţională a UNIUNII ITALIENE A SPORTULUI POPULAR COMPLETĂRI LA CRONICA JOCULUI ROMÂNIA - ATLAS Pina in min. 70: 00 fi, apoi, 4 goluri in 9 minute I GUADALAJARA, 25 (prin telefon, de la trimisul special al revistei „Fotbal“). După informaţiile sumare comunicate duminică noaptea iată cîteva completări la cronica jocului România — Atlas, încheiat, după cum se știe, cu un rezultat nedecis : 2—2 (0—0). Mai Intîi despre evoluţia acestui 2—2. Scorul a fost deschis în min. 70 de mexicanul Guillen, care a şutat pe jos de la aproximativ 20 de metri. Adamache, neatent, a fost nevoit să scoată balonul din plasă. Cinci minute mai tîrziu, la o centrare a lui Tătaru II, Dumitrache a reluat :\\\\\\\\\\\\m din voie, imparabil, restabilind echilibrul pe tabela de marcaj. După două minute, ACELAȘI DUMITRACHE RIDICA SCORUL LA 2—1, ÎNSCRIIND SPECTACULOS, CU CAPUL, DIN PLONJON, LA O CENTRARE EFECTUATA DE MIRCEA LUCESCU, în min. 79, Brandilla, a executat un şut centrare, dintr-un unghi aproape imposibilde pe partea stingă a terenului, dar Adamache, surprins afară din poartă, a privit mingea cum se rostogoleşte în plasă : 2—2. Aşadar, 4 goluri înscrise în numai 9 minute. Fotbaliştii români au avut o uşoară superioritate în repriza I, cînd Neagu (min. 31) şi Dumitrache (min. 42) au trimis balonul in bară, iar echipa Atlas a controlat jocul in partea a doua a meciului perioadă în care a ratat şi ea două bune ocazii. In general, comportarea echipei noastre a fost sub așteptări, elevii lui Angelo Niculescu și 'm. Vagi jucind, lent, CU ABUZ DE PASE LA MIJLOCUL TERENULUI, CU O INSUFICIENTA FORJA OFENSIVA. Să scuze toate acestea sufocanta căldură pe care s-a jucat această Intilnire ? - ^ Radu URZICEANU CONSTRUCTORUL a invins pe T. J. GOTTWALDOV • In cadrul turneului de trei jocuri pe care-l efectuează In ţara noastră, echipa de rugby juniori T. J. Gottwaldov din Cehoslovacia a susţinut ieri pe stadionul Tineretului prima intilnire, in compania formaţiei similare a Constructorului Bucureşti. Meciul a fost plăcut, oaspeţii mpresionlnd mai ales prin forta f".e Joc. Victoria a revenit în 'iele din urmă Constructorului cu 13—8 (3—0). Din formaţia gazdă s-a detaşat tinărul Tablă, care a şi iS mat- ii- »•)• ___ La Sofia SUCCESE PRESTIGIOASE ALE TINERILOR GIMNASTI ROMANI SOFIA, 85 (prin telefon, de la corespondentul nostru). In sala de sport de la stadionul „Vasli Levski“, din capitala Bulgariei, s-a desfăşurat întilnireainternaţională de gimnastică dintre echipele de juniori (fete şi băieţi) ale Bulgariei şi României. PREZENTIND EXERCIŢII MAI VALOROASE ŞI executate CU ÎNALTA MĂIESTRIE, ECHIPELE OASPETE AU OBTINUT SUCCESE PE TOATA LINIA. La feminin gimnastele românce au cîştigat pe echipe cu 184,95 p — 181,40 p. Ştefania Bacoş (România) s-a clasat prima la individual compus cu 37,69 Au urmat-o : M. Blagoeva (B) 37,35, Mariana Mocanu (B) 37,15, Anca Grigoraş (B) 37,10, Mariana Gheciov (B) 36,65, M. Kireeva (B) 36,35. La băieţi, tinerii gimnaşti români au repurtat un succes net : România 276,75 — Bulgaria 270,15 p. La individual compus a ciştigat Nicolae Oprescu (România) 56,00 p, urmat de G. Ivanov (R) 55,85, Radu Branca (R) 55,70, Gh. Iusan (R) 54,95, Ad. Stoica (R) 54,90 și V. Stanev (R) 54,15 p. Toma HRISTOV Cu echipa secundă ROMÂNIA S-A MENŢINUT PE PRIMUL LOC ÎN BOXUL BALCANIC Dincolo de amărăciunea pe care ne-a produs-o faptul că 6 din cei 9 pugilişti români calificaţi în finala cielei de a VIII-a ediţii a campionatelor balcanice de box de la Vama au părăsit ringul învinşi, trebuie, totuşi, să conchidem că reprezentativa noastră s-a comportat bine, reuşind să menţină România pe primul loc în Balcani, aşa cum a făcut-o la fiecare din ediţiile trecute. Ea a realizat acest lucru in condiţiile unei participări cu o garnitură din care lipseau Constantin 1. ROMANIA — 3 medalii de aur, 6 de argint, 2 de bronz ■ 58 p. 2. Bulgaria — 4 medalii de aur, una de argint, 6 de bronz , 54 p. 3. Iugoslavia — 2 medalii de aur, 3 de Ciucă, Calistrat Cuţov, Victor Silberman, Ion Covaci, Ion Manea, Ion Alexe şi alţii, cucerind trei 6 de bronz ” argint, 50 p. 4. Turcia — 2 medalii de aur, una de argint, 8 de bronz = puNCTAJ : 7 p. pentru medalie de aur, 5 p. pentru argint, 3,5 p. pentru bronz, medalii de aur, 8 de argint și două de bronz. (Continuare In pag. a 4-a) CLASAMENT PE NAȚIUNI Citiţi în pag. a IlI-a JURNAL MEXICAN • ENGLEZII DIN NOU VICTORIOŞI • ITALIENII NU CONVING • BRAZILIA CIŞTIGA CU 3—0 • ALTE ŞTIRI IN LEGĂTURĂ CU C.M. Belgienii lasă o bună impresie in meciurile amicale din Mexic, lată-l pe Lambert (in picioare) care, profitind de o busculadă, va Înscrie al doilea gol In poarta echipei America. GIMNASTELE ROMÂNCE LA „TURNEUL SOLIDARITĂŢII“ DE LA SKOPLJE Joi va pleca la Skoplje (Iugoslavia) un grup de gimnaste, care vor lua parte la „Turneul Solidarităţii“. Este vorba de un concurs de gimnastică modernă, care se va bucura de participarea unor sportive renumite din mai multe ţări. România va fi reprezentată la aceste întreceri de sportivele : Carmen Bucaciuc, Ileana Nicolae și Niculina Voinea. Ca antrenoare va face deplasarea Mihaela Solomonov, iar ca arbitră Gineta Stoenescu. În „Cupa Davis", România-Grecia 5-0 ȘI ULTIMELE DOUĂ PARTIDE AU REVENIT TENISMANILOR NOȘTRI Amînate din cauza timpului nefavorabil de duminică, ultimele două meciuri de simplu din întîlnirea România — Grecia contînd pentru turul doi al „Cupei Davis“, au continuat ieri. Prima partidă a avut loc între Viorel Marcu (care l-a înlocuit în ultimul moment pe P. Mărmureanu, plecat şi el la Paris cu Ţiriac şi Năstase) și E. Arghirion. T . MACARSCHI (Continuare In pag. a 4-a) BOXERII DE LA OLIMPIA AU PLECAT IN BULGARIA Echipa de box (juniori) a clubului sportiv Olimpia Bucureşti a plecat in Bulgaria. Prima evoluţie a sportivilor români va avea loc în oraşul Plovdiv. Următoarea Intilnire se va disputa într-o localitate ce nu a fost încă stabilită. În cele trei confruntări cu echipa R. F. a Germaniei Naţionala României de lupte pro-romane şi-a onorat cartea de vizită INTERVIUL NOSTRU CU ANTRENORUL FEDERAL ION CORNEANU Zilele trecute, echipa de lupte greco-romane a ţării noastre a susţinut trei intilniri cu reprezentativa similară a R.F. a Germaniei, formaţie bine cotată in arena internaţională. Cum agenţiile de presă ne-au furnizat doar rezultatele tehnice, pe care de altfel le-am şi publicat, i-am solicitat antrenorului federal Ion Corneanu mai multe amănunte. mr* po»- 9 tai. ECHIPA ROMÂNIEI DE POLO (juniori) ÎN U. R. S. S. Ehipa de polo (juniori) a României a plecat la Lvov, in U.R.S.S., unde in zilele de 28, 29 şi 30 mai, va lua parte la un turneu de polo, alături de formaţiile reprezentative similare ale Uniunii Sovietice, Ungariei şi R. D. Germane. ’ A FOST ] SUFICIENT...! S criam nu de mult ca I publicul stadioanelor noastre O realizat ln I vremea din urmă o I bună metamorfoză, devenind îndeobşte mai I civilizat, mai cumpănit, mai drept. Deşi I actele de violenţă consumata in In- . bune deveniseră atunci de-a dreptul I singulare, purificate fiind, prin reacţie I colectivă, în chiar perimetrul lor in- „ tim de manifestare, încercam la vre- I mea aceea unele îndrituite temeri In • faţa epitetelor, exprimate de mulţi din- n tre spectatorii bucureşteni. _ I Luînd condeiul în mină şi aşternînd bune cuvinte, calde şi zîmbitoare, ne ■ răsuna în urechi o mare tristeţe — şi, I implicit, o mare nemulţumire — confesată cîndva de responsabilul naţioanalei de juniori, profesorul Ola, care I ne mărturisea că nu doreşte,_ cu nici un preţ, ca vreunul din meciurile de ■ verificare ale echipei sale să fie găz- | duit de Capitală... Mirării noastre — la urma-urmei, gîndeam, care antrenor nu-şi visează din spate tribunele arhipline, ţinîndu-i pumnii şi încurajîndu-i elevii — pro- I fesorul Ola îi răspundea cu o amără- r eiune mai degrabă resemnată : _ „La Bucureşti, dacă nu joci bine cinci mi- I nute, lumea începe să fluiere, dezechilibrând și mai mult echipa, comple- • xînd-o, insultînd-o chiar... Și totul în virtutea argumentului că cel care a plătit are dreptul să și înjure !" I Mult timp am bănuit că vorbele de mai sus, ultimele, cochetează — nevinovat şi indirect — cu exagerarea, şi că rezervele antrenorului naţionalei de Juniori n-au decît o prea palidă şi aproximativă justificare, gîndind chiar — nostra culpa — că o eventuală în- I frângere asistată de mai puţini speca tatori, la Rm. Vîlcea sau aiurea, într-un stadion mai puţin încăpător, po- • sedă o reverberaţie îndeobşte săracă, I păstrând pe undeva mai curată onoarea celor biruiţi... , , I Am bănuit, zicem, şi remarcaţi tim- | pul trecut al verbului, pentru ca ultimele verificări — la care am fost mar- | tori nelipsiţi — ale reprezentativei de | tineret, ne-au convins, cu tărie de sentinţă, că adevărul se afla în apropie- ■ rea cuvintelor citate, şi că publicul | bucureştean — paradoxal, tocmai acel compartiment al lui care pare mai fi- | del fotbalului, mai abandonat^ jocurilor | lipsite de strălucire — este încă certat, într-o considerabilă și penibilă | parte, cu urbanismul, cu bunele ma- | niere. La „amicalul* cu Akademik Sofia— | ca sa luam ultimul exemplu — nimeni | n-a aplaudat în tribună, nimeni n-a aruncat spre gazon un cuvînt bărbă- | tesc, o cît de sfioasă încurajare, nimeni | n-a suferit pentru jocul prost al echipei antrenată de Cernăianu și Tătaru... I A fost, însă, suficient ca un jucător român să greșească o minge, simplă ca oricare alta, pentru ca o ploaie de I injurii sa coboare spre teren, menite, I neîndoios, să mutileze universul psihic al jucătorilor. I E drept, evoluţia echipei nu strălu- I cea, dar de aici şi pînă la a îmbrăca sportivii pe care ai venit să-i susţii I într-o grea haină de insuite e un drum * lung, drumul acela care nu trece, desi „ gur, nici prin şcoală, nici prin grădini, I nici pe asfalt... _ * Nu mai vorbim de reacţia aceea , ostracizantă, de expurgare a turbuler- I filor — reacţie care lipsea cu priso- * sinfă — dar ne întrebăm aşa, pe ne- ■ ştiute, la întîmplare, dacă e cinstit, şi I dacă e bine, şi dacă e POSIBIL cu * spectatorul care plăteşte un bilet de a 5 lei să înjure cît şi cum vrea ? ! ! Şi cineva se mira, stingher şi neajutorat, că jucătorii noştri sînt uneori atît de trişti... ! Ovidiu IOANIJOAIA 1 O NOUĂ FORMULĂ DE DISPUTARE A FINALELOR J.O. ŞI C.E.? Propunerea F.R.B. la Conferinţa diriguitorilor baschetului european şi din bazinul mediteraneean De mîine se desfăşoară, în galoanele hotelului „Internaţional“ din Mamaia, lucrările celei de-a XV-a sesiuni a Conferinţei permanente a cele de baschet din Europa şi din Bazinul Mediteraneean, eveniment de mare importanţă pentru activitatea acestui sport. (psailmmM ) )