Sportul, mai 1970 (Anul 26, nr. 890-918)

1970-05-26 / nr. 913

^ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VAI PE MARELE FRONT AL APELOR, LUPTA CONTINUĂ CU ENERGIE ŞI CALM DE LA TRIMIŞII ŞI CORESPONDENŢII NOŞTRI CUMPLITĂ AŞTEPTARE, EFORT ÎNSUTIT, ACUM, LA GALAŢI Bate obsedant vintul in cimpia Dunării, încreţind oglinda apelor de pripas, ivite unde pînă mai ieri nu erau, unde ni­meni nu le-a dorit. De la Brăila la Galaţi, vasul „Fregata“ — unul din vasele care au luat locul vagoanelor de cale fe­rată — primeşte vitejeşte în carenă plesnetul zgomotos şi pu­ternic al valurilor turbate. Fondista Rafi­a Fiţa — care se întoarce la internat după concursul de atletism din Bucu­reşti — e doar faţă de la Dunăre, şi tot se albeşte la faţă de teamă. Urgia lichidă o duce cu gîndul la ai ei, din satul ITraian, aflat sub ape prin apropiere. Viaţa In portul dunărean pare liniştită la prima vedere, îngrijorarea e mai mult in­terioară. Cel de pe terasele superioare ale oraşului, din centru pînă în Ţiglina, dau curs normal activităţii lor. Pri­ma grijă e producţia sporită în sectoarele neameninţate, la adăpostul calmului, al spiri­tului de responsabilitate şi de solidaritate. Starea de alertă e mai preg­nantă în partea de jos a ora­şului, dinspre port înspre car­tierul Bădălan. De peste 20 de ani nu am mai păşit pe aleile şantierului naval din Galaţi, acolo unde — tinăr re­porter — urmăream frenetic şi însufleţit întrecerea — mai pasionantă decit una sportivă — dintre nituitorii localnici şi ambiţiosul Banu, din Tr. Se­verin. Unde or fi nituitorii de altădată Roşca şi Iordăchescu ? Cite nituri pe oră se mai bat astăzi In trupul uriaş al aces­tui cargou de 12 000 tone care Victor BANCIULESCU (Continuare In pag. a 2-a) Combinatul din Tirnăveni, una din staţiile-pilot ale industriei noastre chimice, a fost cumplit lovit de ape. Oamenii sunt însă hotărîți să-l refacă SIGHIŞOARA, ORE DE APOCALIPS... ! Tîrnava Mare şi-a întins din nou ghearele de caraca­tiţă peste Sighişoara. Şi ia­răşi, puhoaiele, învolburate, înalte şi negre ca un mon­stru, au năvălit — cum se întâmplase cu două săptămâni [ -H [1 B ^' 8ni*TiI * I ja I BRAZILIA D­espre Eduardo Gon­­calvez Andrade, un tinăr care abia a îm­plinit 23 de ani, dar care este cunoscut azi in lumea Întreagă sub numele de Tostao. Don Serafin, un preot catolic iremediabil Îndrăgostit de fotbal, că­ruia duminica după-amiaza 11 sacrifică sutana pentru a deveni crainic de radio, spunea : „Pete este geniul — el reuşeşte totul din instinct ! Tostao este ta­lentul — el reuşeşte totul graţie inteligenţei sale !“ Bine făcut (1,71 m Înăl­ţime, 72 kg greutate), Tos­tao a mai fost poreclit „Bebe Cadumi pentru fap­tul că are obrajii „roz“ şi puţin... rotunjori ! La 23 de ani, acest­­,prinţ moş­tenitor,­ al Iui Pele are la activul său cîteva perfor­manţe ieşite din comun. A fost selecţionat de 33 de ori, marcînd 27 da goluri pentru echipa naţională. Titlul lui de glorie este că a marcat golul victoriei braziliene asupra selec­ţionatei F.I.P.A. şi echipei Angliei. Este un excelent tehnician, conducînd ba­lonul, dilblind, şutind sau păşind fără să-l privească. Se spune că­­.simte* min­gea, ca nimeni altul, miş­­cindu-se In joc dezinvolt, rapid și eficient. A de­butat in echipa Braziliei In 1966, la „World Cup“, In meciul contra Ungariei F­etnd a sl Înscris unicul punct al brazilienilor. A intrat brusc in selecţiona­ta „carriocas“, pe postul lui Coutinho şi, cum spunea Don Serafin,­­cu talentul şi inteligenţa lui« a... ră­mas ! Joacă la echipa Cruzeiro din statul Minas Gerais, care l-a angajat la virata de 17 ani de la clubul A­­merica Mineiro. A termi­nat Institutul de studii e­­conomice si in prezent este proprietarul unui ma­gazin da articole de sport« pe care — fiind... celiba­tar — il dirijează, deocam­dată (!)■ singur, în urmă — în miez de noap­te. Abia apucaseră oamenii acestui oraș, sîmbătă, să-și tragă suflarea, după multe zile de efort neîntrerupt, şi la ora 1 sinistra alarmă a fost din nou trasă : „Creşte Tîma­va, creşte Tîmava !“ Pînă dimineaţă — cota „fluviului“ urcase la 4 metri. Au trecut 10 ore şi alte 10, dar apele continuau să se înalţe. Luni, către ora prânzului — după aproape 36 de ore — Tîrnava începuse să sca­dă. Dar o jumătate din oraş, aceeaşi porţiune inundată de prima năvălire a puhoaielor, continuă să fie sub apă. Mă aflu în capul străzii Ştefan cel Mare, amplasată în par­tea de jos a oraşului. Pe plu­ta improvizată pe care m-am Ion GAVRILESCU (Continuare în pag. a 2-a) LA BRĂILA, DRAMATICĂ ÎNCLEŞTARE ÎNTRE OM ŞI APĂ Am plecat da acasă cind ora­şul nu-şi alungase Încă somnul de pe gene, la ora cind noap­tea se îmbină cu ziua, in zori. Putinii oamani, grăbiţi să intim­­pine Începutul de săptămina, au fost culeşi de autobuzul cu lumini primitoare. Lingă mine, două femei vârstnice, desigur muncitoare, discutau evenimen­tele care ne frămintă In aceste zile. Socoteau duminicile pe care le vor lucra voluntar pen­tru sinistraţi, zilele de muncă, transformate In bani, ce le vor dă­rui semenilor cărora năpasta le-a pricinuit grele răni. Am reţinut confesiunea celor două femei mame, căci şi despre fiii şi ne­poţii lor au adus vorba in­spre finele bilanţului, ca pe un sim­bol al ritmului bătăilor inimii ţârii in acest ceas de grea în­cercare. Nerăbdarea cu care e­­rau, pur şi simplu, smulse zia­rele de la chioşcuri, tăcerea pioasă in care era ascultat gla­sul tranzistoarelor, şi-apoi dis­cuţiile Înfrigurate, emoţia sau necazul cu care era primită fie­care ştire, toate acestea văzute sau auzite in autobuz, in gară, r­o.*'oarele sau d in comparti­mentul trenului ' ne-au dat ' şi Hristacha NAUM (Continuare in pag.­aia) Către CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT DIN ROMÂNIA Vă rugăm să primiţi sentimentele durerii noastre pentru cala­mitatea abătută asupra României. In aceste momente ne simţim şi mai mult uniţi frăţeşte cu poporul dumneavoastră, cu orga­nizaţiile sale sportive. Vă rugăm să exprimaţi aceste sentimente, precum şi solida­ritatea noastră cu populaţia lovită. Frăţeşte, Preşedinţia Naţională a UNIUNII ITALIENE A SPORTULUI POPULAR COMPLETĂRI LA CRONICA JOCULUI ROMÂNIA - ATLAS­ ­ Pina in min. 70: 0­0 fi, apoi, 4 goluri in 9 minute I GUADALAJARA, 25 (prin telefon, de la trimisul special al revistei „Fotbal“). După in­formaţiile sumare comunicate duminică noaptea iată cîteva completări la cronica jocului România — Atlas, încheiat, după cum se știe, cu un re­zultat nedecis : 2—2 (0—0). Mai Intîi despre evoluţia acestui 2—2. Scorul a fost deschis în min. 70 de mexicanul Guillen, care a şutat pe jos de la a­­proximativ 20 de metri. Ada­­mache, neatent, a fost nevo­it să scoată balonul din plasă. Cinci minute mai tîrziu, la o centrare a lui Tătaru II, Dumitrache a reluat :\\\\\\\\\\\\m din voie, imparabil, re­stabilind echilibrul pe ta­bela de marcaj. După două minute, A­­CELAȘI DUMITRACHE RIDICA SCORUL LA 2—1, ÎNSCRIIND SPEC­TACULOS, CU CAPUL, DIN PLONJON, LA O CENTRARE EFECTUATA DE MIRCEA LUCESCU, în min. 79, Brandilla, a executat un şut centrare, din­­tr-un unghi aproape imposibil­­de pe partea stingă a tere­nului­, dar Adamache, sur­prins afară din poartă, a pri­vit mingea cum se rostogo­leşte în plasă : 2—2. Aşadar, 4 goluri înscrise în numai 9 minute. Fotbaliştii români au a­­vut o uşoară superioritate în repriza I, cînd Neagu (min. 31) şi Dumitrache (min. 42) au trimis balonul in bară, iar echipa Atlas a controlat jocul in partea a doua a me­ciului perioadă în care a ra­tat şi ea două bune ocazii. In general, comportarea e­­chipei noastre a fost sub aș­teptări, elevii lui Angelo Ni­­culescu și 'm. Vagi jucind, lent, CU ABUZ DE PASE LA MIJLOCUL TERENULUI, CU O INSUFICIENTA FORJA OFENSIVA. Să scuze toate acestea su­focanta căldură pe care s-a jucat această Intilnire ? - ^ Radu URZICEANU CONSTRUCTORUL a invins pe T. J. GOTTWALDOV • In cadrul turneului de trei jocuri pe care-l efectuează In ţara noastră, echipa de rugby juniori T. J. Gottwaldov din Ce­hoslovacia a susţinut ieri pe sta­dionul Tineretului prima intilnire, in compania formaţiei similare a Constructorului Bucureşti. Me­ciul a fost plăcut, oaspeţii m­­presionlnd mai ales prin f­orta f".e Joc. Victoria a revenit în 'iele din urmă Constructorului cu 13—8 (3—0). Din formaţia gazdă s-a detaşat tinărul Tablă, care a şi iS mat- ii- »•)• ___ La Sofia SUCCESE PRESTIGIOASE­­ ALE TINERILOR GIMNASTI­­ ROMANI SOFIA, 85 (prin telefon, de la corespondentul nos­tru). In sala de sport de la stadionul „Vasli Levski“, din capitala Bulgariei, s-a desfăşurat întilnirea­­in­ternaţională de gimnastică dintre echipele de juniori (fete şi băieţi) ale Bulga­riei şi României. PREZEN­­TIND EXERCIŢII MAI VA­LOROASE ŞI executate CU ÎNALTA MĂIESTRIE, ECHIPELE OASPETE AU OBTINUT SUCCESE PE TOATA LINIA. La feminin gimnastele românce au cîştigat pe e­­chipe cu 184,95 p — 181,40 p. Ştefania Bacoş (Româ­nia) s-a clasat prima la individual compus cu 37,69 Au urmat-o : M. Blagoeva (B) 37,35, Mariana Moca­­nu (B) 37,15, Anca Grigo­­raş (B) 37,10, Mariana Gheciov (B) 36,65, M. Kir­eeva (B) 36,35. La băieţi, tinerii gimnaşti români au repurtat un succes net : România 276,75 — Bulgaria 270,15 p. La individual compus a ciştigat Nicolae Oprescu (România) 56,00 p, urmat de G. Ivanov (R) 55,85, Radu Branca (R) 55,70, Gh. Iusan (R) 54,95, Ad. Stoica (R) 54,90 și V. Stanev (R) 54,15 p. Toma HRISTOV Cu echipa secundă ROMÂNIA S-A MENŢINUT PE PRIMUL LOC ÎN BOXUL BALCANIC Dincolo de amărăciunea pe care ne-a produs-o fap­tul că 6 din cei 9 pugi­­lişti români calificaţi în finala cielei de a VIII-a ediţii a campionatelor bal­canice de box de la Vama au părăsit ringul învinşi, trebuie, totuşi, să conchi­dem că reprezentativa noas­tră s-a comportat bine, reuşind să menţină Româ­nia pe primul loc în Bal­cani, aşa cum a făcut-o la fiecare din ediţiile trecu­te. Ea a realizat acest lu­cru in condiţiile unei par­ticipări cu o garnitură din care lipseau Constantin 1. ROMANIA — 3 medalii de aur, 6 de argint, 2 de bronz ■­ 58 p. 2. Bulgaria — 4 me­­­dalii de aur, una de argint, 6 de bronz , 54 p. 3. Iugoslavia — 2 me­dalii de aur, 3 de Ciucă, Calistrat Cuţov, Victor Silberman, Ion Co­vaci, Ion Manea, Ion A­­lexe şi alţii, cucerind trei 6 de bronz ” argint, 50 p. 4. Turcia — 2 meda­lii de aur, una de ar­gint, 8 de bronz = puNCTAJ : 7 p. pen­tru medalie de aur, 5 p. pentru argint, 3,5 p. pentru bronz, medalii de aur, 8 de argint și două de bronz. (Continuare In pag. a 4-a) CLASAMENT PE NAȚIUNI Citiţi în pag. a IlI-a JURNAL MEXICAN • ENGLEZII DIN NOU VICTORIOŞI • ITALIENII NU CONVING • BRAZI­LIA CIŞTIGA CU 3—0 • ALTE ŞTIRI IN LEGĂ­TURĂ CU C.M. Belgienii lasă o bună im­presie in meciurile amicale din Mexic, lată-l pe Lambert (in picioare) care, profitind de o busculadă, va Înscrie al doi­lea gol In poarta echipei A­­merica. GIMNASTELE ROMÂNCE LA „TURNEUL SOLIDARITĂŢII“ DE LA SKOPLJE Joi va pleca la Skoplje (Iugoslavia) un grup de gimnaste, care vor lua parte la „Tur­neul Solidarităţii“. Este vorba de un concurs de gimnastică modernă, care se va bucura de participarea unor spor­tive renumite din mai multe ţări. România va fi reprezentată la a­­ceste întreceri de spor­tivele : Carmen Buca­ciuc, Ileana Nicolae și Niculina Voinea. Ca an­­trenoare va face depla­sarea Mihaela Solomo­­nov, iar ca arbitră Gi­neta Stoenescu. În „Cupa Davis", România-Grecia 5-0 ȘI ULTIMELE DOUĂ PARTIDE AU REVENIT TENISMANILOR NOȘTRI Amînate din cauza timpului nefavorabil de duminică, ultimele două meciuri de simplu din întîlnirea România — Grecia contînd pentru turul doi al „Cupei Da­vis“, au continuat ieri. Prima partidă a avut loc între Viorel Marcu (care l-a înlocuit în ul­timul moment pe P. Mărmureanu, plecat şi el la Paris cu Ţi­­riac şi Năstase) și E. Arghirion. T . MACARSCHI (Continuare In pag. a 4-a) BOXERII DE LA OLIMPIA AU PLECAT IN BULGARIA Echipa de box (juniori) a clubului sportiv Olimpia Bucureşti a plecat in Bulgaria. Prima evoluţie a sportivilor români va avea loc în oraşul Plovdiv. Următoarea Intilnire se va disputa într-o localitate ce nu a fost încă stabilită. În cele trei confruntări cu echipa R. F. a Germaniei Naţionala României de lupte pro-romane şi-a onorat cartea de vizită INTERVIUL NOSTRU CU ANTRENORUL FEDERAL ION CORNEANU Zilele trecute, echipa de lup­te greco-rom­ane a ţării noastre a susţinut trei intilniri cu re­prezentativa similară a R.F. a Germaniei, formaţie bine co­tată in arena internaţională. Cum agenţiile de presă ne-au furnizat doar rezultatele teh­nice, pe care de altfel le-am şi publicat, i-am solicitat an­trenorului federal Ion Cor­­neanu mai multe amănunte. mr* po»- 9 tai. ECHIPA ROMÂNIEI DE POLO (juniori) ÎN U. R. S. S. Ehipa de polo (juniori) a României a plecat la Lvov, in U.R.S.S., unde in zilele de 28, 29 şi 30 mai, va lua parte la un turneu de polo, alături de forma­ţiile reprezentative similare ale Uniunii Sovietice, Un­gariei şi R. D. Germane. ’ A FOST ] SUFICIENT...! S­ criam nu de mult ca I publicul stadioanelor­­ noastre O realizat ln I vremea din urmă o I bună metamorfoză, de­­venind îndeobşte mai I civilizat, mai cumpănit, mai drept. Deşi I actele de violenţă consumata in In- . bune deveniseră atunci de-a dreptul I singulare, purificate fiind, prin reacţie I colectivă, în chiar perimetrul lor in- „ tim de manifestare, încercam la vre- I mea aceea unele îndrituite temeri In • faţa epitetelor, exprimate de mulţi din- n tre spectatorii bucureşteni. _ I Luînd condeiul în mină şi aşternînd bune cuvinte, calde şi zîmbitoare, ne ■ răsuna în urechi o mare tristeţe — şi, I implicit, o mare nemulţumire — con­fesată cîndva de responsabilul naţio­­a­nalei de juniori, profesorul Ola, care I ne mărturisea că nu doreşte,_ cu nici un preţ, ca vreunul din meciurile de ■ verificare ale echipei sale să fie găz- | duit de Capitală... Mirării noastre — la urma-urmei,­­ gîndeam, care antrenor nu-şi visează d­in spate tribunele arhipline, ţinîndu-i pumnii şi încurajîndu-i elevii — pro- I fesorul Ola îi răspundea cu o amără- r eiune mai degrabă resemnată : _ „La­­ Bucureşti, dacă nu joci bine cinci mi- I nute, lumea începe să fluiere, dezechi­librând și mai mult echipa, comple- • xînd-o, insultînd-o chiar... Și totul în­­ virtutea argumentului că cel care a plătit are dreptul să și înjure !" I Mult timp am bănuit că vorbele de­­ mai sus, ultimele, cochetează — nevi­novat şi indirect — cu exagerarea, şi­­ că rezervele antrenorului naţionalei de J­­uniori n-au decît o prea palidă şi aproximativă justificare, gîndind chiar­­ — nostra culpa — că o eventuală în- I frângere asistată de mai puţini spec­­a tatori, la Rm. Vîlcea sau aiurea, în­­tr-un stadion mai puţin încăpător, po- • sedă o reverberaţie îndeobşte săracă, I păstrând pe undeva mai curată onoa­rea celor biruiţi... , , I Am bănuit, zicem, şi remarcaţi tim- | pul trecut al verbului, pentru ca ulti­mele verificări — la care am fost mar- | tori nelipsiţi — ale reprezentativei de | tineret, ne-au convins, cu tărie de sen­tinţă, că adevărul se afla în apropie- ■ rea cuvintelor citate, şi că publicul | bucureştean — paradoxal, tocmai acel compartiment al lui care pare mai fi- | del fotbalului, mai abandonat^ jocurilor | lipsite de strălucire — este încă cer­tat, într-o considerabilă și penibilă | parte, cu urbanismul, cu bunele ma- | niere. La „amicalul* cu Akademik Sofia— | ca sa luam ultimul exemplu — nimeni | n-a aplaudat în tribună, nimeni n-a aruncat spre gazon un cuvînt bărbă- | tesc, o cît de sfioasă încurajare, nimeni | n-a suferit pentru jocul prost al echi­pei antrenată de Cernăianu și Tătaru... I A fost, însă, suficient ca un jucător­­ român să greșească o minge, simplă ca oricare alta, pentru ca o ploaie de I injurii sa coboare spre teren, menite, I neîndoios, să mutileze universul psihic al jucătorilor. I E drept, evoluţia echipei nu strălu- I cea, dar de aici şi pînă la a îmbrăca sportivii pe care ai venit să-i susţii I într-o grea haină de insuite e un drum * lung, drumul acela care nu trece, desi­ „ gur, nici prin şcoală, nici prin grădini, I nici pe asfalt... _ * Nu mai vorbim de reacţia aceea , ostracizantă, de expurgare a turbuler- I filor — reacţie care lipsea cu priso- * sinfă — dar ne întrebăm aşa, pe ne- ■ ştiute, la întîmplare, dacă e cinstit, şi I dacă e bine, şi dacă e POSIBIL cu * spectatorul care plăteşte un bilet de a 5 lei să înjure cît şi cum vrea ? ! ! Şi cineva se mira, stingher şi neaju­­torat, că jucătorii noştri sînt uneori­­ atît de trişti... ! Ovidiu IOANIJOAIA 1 O NOUĂ FORMULĂ DE DISPUTARE A FINALELOR J.O. ŞI C.E.? Propunerea F.R.B. la Conferinţa diriguitorilor baschetului euro­­pean şi din bazinul mediteraneean De mîine se desfăşoară, în galoanele hotelului „Inter­naţional“ din Mamaia, lucră­rile celei de-a XV-a sesiuni a Conferinţei permanente a ce­le de baschet din Europa şi din Bazinul Mediteraneean, eveniment de mare impor­tanţă pent­ru activitatea aces­tui sport. (psailmmM ) )

Next