Steagul Roşu, martie 1956 (Anul 3, nr. 597-623)

1956-03-01 / nr. 597

Pag. 2-a Să grăbim ritmul reparării utilajul­ui agricol! Mecanizatori harnici CALARASL (De la corespondentul nostru). — In acest an, S.M.T. Ciulni­­ţa din raionul Călăraşi va deservi 2 gos­podării colective, 3 întovărăşiri şi multe gospodării individuale ale ţărani­lor muncitori. In acest scop conduce­rea staţiunii a luat din timp toate mă­surile necesare bunei desfăşurări a lu­crărilor de revizuire şi reparare a în­tregului parc de maşini şi tractoare. Organizîndu-şi lucrul pe ansamble şi subansamble, muncitorii, mecanizatorii, îndrumaţi de tehnicienii staţiunii au obţinut bune rezultate în munca de re­parare a tractoarelor şi a utilajului a­­­gricol. Pînă la data de­ 20 februarie au fost reparate toate tractoarele, semănăto­­rile, plugurile, grapele şi celelalte unel­te agricole, necesare campaniei agri­cole de primăvară. Cu multă rîvnă au muncit mecanizatorii Ioniţă Ştefan, Ni­­colae Constantin, Stan Lungu şi alţii care zilnic au întrecut normele la repa­raţii cu 40—50 la sută, făcînd totodată lucrări de bună calitate. De remarcat este şi faptul că sub îndrumarea ingi­nerului agronom Gheorghe Grigoraş, agronomii de sectoare duc munca de lămurire în rîndul ţăranilor muncitori,­, pentru a desfiinţa haturile şi a forma tarlale mari în scopul de a-şi lucra mai uşor pămîntul cu maşinile S.M.T.­­ului. Repararea maşinilor şi uneltelor a­­gricole pentru campania agricolă de primăvară a fost problema care a preo­cupat mult pe mecanicii tractorişti şi pe toţi muncitorii de la gospodăr­a a­­gricolă de stat „I. L. Caragiale” din Săftica, raionul Snagov. Din timp au fost pregătite materialele necesare, iar secţia mecanică a gospodăriei a acţio­nat în bune condiţiuni pentru termi­narea înainte de termen a tuturor re­paraţiilor existente Prin valorificarea resurselor interne au fost confecţionat­e diferite piese ca segmenţi pentru trac­toare şi pistoane. De asemeni din ini­ţiativa tovarăşului Andrei Schneider, şeful atelierului mecanic s-a făcut mo­dificarea injectorului tractorului I.A.R. cu duze de KD 35, modi­care care per­mite mărirea productivităţii şi obţine­rea­ de importante economii de carbu­ranţi. Pentru reparaţiile necesare ate­­tajelor cu tracţiune animală s-a con­fecţionat un strung de tîmplărie iar­­ SLOBOZIA (de la corespondentul nostru). — S. M. T. „Griviţa1" din raionul Slobozia a avut posibili­tatea ca pînă în prezent să termine re­paraţiile tractoarelor, maşinilor şi uneltelor agricole necesare apropia­tei campanii agricole de primăvară. La început munca a fost organizată după metoda Bugacev pe ansamble şi sub­­ansamble. Tehnicienii şi în special con­ducerea staţiunii lipsind tractoriştii şi muncitorii de un sprijin şi o îndru­mare justă au făcut ca organizarea să rămînă doar pe hîrtie. Conduce­rea staţiunii (director M. Trifu) n-a creat condiţiile necesare pentru înde­plinirea cu succes a sarcinilor prevă­zute în perioada de reparaţii. Aşa se explică faptul că pînă la data de 23 februarie anul curent, din cele 31 de tractoare planificate de reparat în staţiune, nu se repa­raseră decit 24 tractoare, dintre care la 6 tractoare nu se făcuseră recepţia şi nici rodajul. In incinta staţiunii mai existau şa­­siuri de tractoare nereparate. Cit pri­veşte plugurile, semănătorile, cultiva­toarele, cisternele şi vagoanele-dormi­­tor nu erau reparate nici măcar în procent de 65 la sută. De asemeni din motoarele stabilite nu s-a reparat pînă la data mai sus amintită nici unul. Această situaţie nu tulbură TITU.­­De la corespondentul nostru, Zilele de iarnă sunt folosite cu multă pricepere de către colectivul de munci­tori şi tehnicieni al gospodăriei agri­cole de stat Costeşti Vale, care nu pier­de nici o clipă pentru a fi cit mai bine pregătit în campania agricolă de pri­măvară. Acest lucru este oglindit de grija acordată din timp de către condu­cere care a luat măsurile necesare pen­tru ca ritmul reparaţiilor la tractoare şi maşinile agricole să fie continuu. Pen­tru aceasta s-a făcut o bună aprovizio­nare cu piese de schimb, acordîndu-se în acelaşi timp o atenţie deosebită pen­tru extinderea şi aplicarea metodelor a­­vansate, de către toţi mecanizatorii uni­tăţii. Organizaţia de bază a iniţiat şi pentru prelucrarea in mai bune con­­diţiuni a materialelor feroase s-au confecţionat ventilatoare elect­ice pen­tru forjare. Au fost reparate şi sunt gata de a ieşi pe cîmii două tractoare. KD, 2 tractoare MTZ, 3 tractoare HTZ şi unul rutier, 11 pluguri tractor, 6 cultivatoa­re, 2 motoare stabile pentru irigaţie, 11 semănători, o secerătoare­ legătoare, 5 pompe carosabile pentru stropit vie şi 2 discuitoare. Au muncit cu mult elan mecanicii Balint Ştefan, Constantin Ion şi Miţă Pavel. Un ape­t deosebit au adus şi to­varăşii Rău Grigore , Ispas Nicolae, tractorişti, şi Popa Constantin, şef de brigadă. Lucrările de reparaţii term­i­­nindu-se cu două zile înainte de ter­men, în prezent tractoarele au şi ieşit pe cîmp pentru spargerea crustei de gheaţă care împiedică dezvoltarea nor­mală a culturilor de toamnă, însă autoliniştirea şi nepăsarea în care a căzut întregul colectiv de con­ducere al S.M.T. Griviţa inginerul mecanic şi şeful de ate­lier in loc să fie în mijlocul munci­torilor şi mecanizatorilor, să-i îndru­me şi să-i ajute cum trebuie să lu­creze pentru a efectua reparaţiile de nună calitate şi într-un termen scun, se preocupă de lucrări cu totul de altă natură, decit cele legate de producţie şi de buna desfăşurare a reparaţii­lor. Rămînerea în urmă cu reparaţiile se datoreşte şi comitetului de întreprin­dere care nu a educat muncitorii şi mecanizatorii în spiritul unei atitudini socialiste faţă de muncă. Desfăşura­rea în condiţii bune a cursurilor pro­fesionale, antrenarea muncitorilor şi tehnicienilor în Întreceri socialiste, ar fi putut grăbi ritmul reparaţiilor, însă de acestea nu se îngrijesc conducerea staţiunii, comitetul de întreprindere şi nici organizaţia de bază. Colectivul de conducere şi comitetul de întreprindere în frunte cu comu- t­oiştii au datoria de a lichida grabnic­i cu autoliniştirea de care au dat dova­dă pînă acum şi să mobilizeze toate forţele pentru ca timpul scurt rămas să fie folosit din plin şi cu cit mai mult spirit de răspundere la repararea întregului parc de maşini şi tractoare, dezvoltat întrecerea socialistă între oa­meni şi echipe, fapt care a dat un im­puls deosebit ritmului de reparaţii. Strădaniile tuturor muncitorilor de la G A.S. Costeşti Vale au fost încunu­nate de succes căci ei au reuşit să re­pare şi să revizuiască 12 tractoare din cele 14 pe care le are unitatea rămînînd ca la celelalte două să facă rodajul. O muncă plină de sîrguinţă a depus-o bri­­gada condusă de Nicolae Marin cît şi tractoriştii Ion Ştefănescu, Gheorghe Anghel care au primit o îndrumare per­manentă din partea şefului mecanic Gheorghe Moisescu. Merite deosebite revin tuturor muncitorilor pentru făp­tui că au realizat importante economii prin recondiţionarea a numeroase piese. Cu două zile înainte de termen Unda lipseşte simţul de răspundere în muncă Gata de­ a intra în brazdă STEAGUL ROŞU Viaţa culturală de acum din raioa­nele săteşti ale regiunii Bucureşti ilustrează pe deplin — în mod con­cludent — capacitatea creatoare a sfa­turilor populare, largile lor posibili­tăţi de ridicare a nivelului cultural al ţăranilor muncitori Pe meleagurile unde odinioară arareori găseai vreo instituţie cultu­rală, — acum în anii puterii­ popu­lare, datorită grijii sfaturilor populare s-a construit din fonduri centra­le sau prin autoim­punere o vas­tă reţea de cămine culturale­, case de cultură, biblioteci săteşti, unde oamenii muncii au posibilitatea să-şi îmbogăţească neîncetat cunoştinţele. Dacă în anul 1945, de întinsul re­giunii Bucureşti se aflau numai 65 de cămine culturale astăzi se înalţă peste­ 848 de asemenea instituţii cul­turale, cele mai friulte construite după alegerea sfaturilor populare, prin priceperea lor gospodărească şi a ma­selor de cetăţeni pe care le-au an­trenat în această acţiune. Mai pretu­tindeni, căminele culturale au săli de spectacole înzestrate cu aparate de radio, biblioteci dotate cu un bogat fond de cărţi şi în unele locuri apa­rate de proiecţie cinematografică. O viaţă nouă culturală pulsează în cadrul căminelor culturale. Şi ce poate fi mai grăitor pentru nivelul cultural al ţărănimii muncitoare de­cit faptul că pe lingă căminele cultu­rale din regiunea noastră activează acum peste 250 echipe de teatru şi aproape 50 brigăzi artistice de agita­ţie, formate din elemente talentate, ridicate chiar din rîndul ţărănimii­ muncitoare. Multe din ele — ca bunăoară cele din comunele Frunzaru şi Peretu — au stîrnit admiraţia celor mai compe­tenţi oameni de artă din ţară cu pri­lejul concursului echipelor artistice de amatori din anul trecut, obţinind­­ premiul 1. In acelaşi timp, căminele culturale au devenit adevărate focare de cul­tură, unde un număr mereu cres­­cînd de ţărani muncitori vin cu în­credere să asculte conferinţe, şeză­tori. In colaborare cu diverse insti­­tuţi culturale, în ultimii ani prin grija secţiilor culturale ale sfaturilor populare raionale, la căminele cultu­rale din regiunea Bucureşti s-au ţi­nut mii şi mii de conferinţe şi seri culturale. O rodnică activitate cultural-artisti­­că de îndrumare a formaţiilor artis­tice din cuprinsul raioanelor desfă­şoară şi cele 6 case de cultură raio­nale, iar colectivele celor 177 colţuri roşii din gospodăriile agricole co­lective duc o muncă intensă pentru popularizarea fruntaşilor din agricul­tură şi pentru ridicarea productivită­ţii agricole. Cartea cu izvorul ei nesecat de cunoştinţe se află acum cu uşurinţă la îndemîna ţărănimii muncitoare. In anii puterii populare, In afară de bibliotecile existente în cadrul cămi­nelor culturale s-au înfiinţat biblio­teci raionale — cîte una în fiecare centru raional — precum şi 1406 de biblioteci săteşti, toate înzestrate cu bogate fonduri de cărţi; totodată cele 106 case de citit existente actual­mente în raioanele săteşti ale regiu­nii noastre desfăşoară şi ele o vie activitate pentru ridicarea nivelului cultural al ţăranilor muncitori. Opera de culturalizare a maselor se face şi prin cele 99 staţii de radio­­ficare, 22 centre de radioficare cu 22000 de difuzoare şi prin cele peste 112 de cinematografe, ce au fost crea­te în marea lor majoritate in ultimii ani în oraşele şi satele regiunii. In plus, 12 caravane cinematografice bine utilate se deplasează permanent în localităţile unde nu sunt cinema­tografe. O contribuţie preţioasă în acţiunea educativ-culturală o aduce şi colec­tivul teatrului de estradă al sfatului popular regional — înfiinţat tot în ultimii ani — care se deplasează pînă în cele mai îndepărtate sate şi comu­ne din regiune pentru a prezenta în faţa ţăranilor muncitori numeroase spectacole muzicale de satiră şi umor. O viaţă culturală nouă înfloreşte acum pe meleagurile regiunii noas­tre.­­ Sub conducerea organelor şi orga­­nizaţiilor de partid, sfaturile popu­­­lare, organe locale ale puterii de stat» traduc cu succes în viaţă sarcinile partidului pe drumul înfăptuirii revolu­luţiei culturale şi în satele şî comm­i­­nele regiunii Bucureşti. A. BUCUR Din realizările sfaturilor populare Lumina culturii pătrunde la sate Expoziţie cu desfacere în Capitală Zilele acestea s-a deschis în Capita­lă, în str. Matei Millo nr. 12, o expozi­ţie cu desfacere a produselor industriei locale din Bucureşti. Sunt expuse dife­rite articole textile şi de încălţăminte, articole de uz casnic, jucării, lucerie şi alte bunuri de larg consum. Industria locală din Bucureşti, a că­rei activitate este coordonată de Sfa­tul Popular al Capitalei, dispune astăzi de zeci de unităţi de producţie care a­­duc un important aport la buna apro­vizionare a populaţiei oraşului. De la an la an, datorită utilării întreprinde­rilor cu maşini moderne de mare ran­dament şi folosirii resurselor locale, producţia globală a industriei locale din Bucureşti a sporit, faţă de 1950 cu 382 la sută, iar productivitatea muncii cu 160,3 la sută. In cele 11 ramuri ale industriei lo­cale din Capitală se produc numeroase bunuri de larg consum care sunt puse la dispoziţia populaţiei Bucureştiului atît prin comerţul de stat, cît şi prin unitatea specială de desfacere a indus­triei locale din şoseaua Ştefan cel Mare nr. 250. Printre altele, se produc în cantităţi însemnate articole de îmbră­căminte şi încălţăminte, covoare cu motive naţionale, confecţii pentru copii, maşini de gătit de tuci şi de aragaz, piese de schimb auto, ceasornice deş­teptătoare, apometre, articole de maro­­chinărie, de cauciuc, de bachelită sau de celuloid, precum şi alte articole de uz casnic. (Agerpres) Cine e mai cîştigat? Cind am sosit dimineaţa in Nanov primul lucru de care m-am in­teresat a fost să-l găsesc pe tovarăşul Florea Drăgan, preşedinte­le întovărăşirii „Steagul roşu" de la care voiam să aflu citeva lucruri în legătură cu organizarea echipelor şi desfăşurarea muncii în întovărăşire. Dar tov. Drăgan era plecat la raion la Alexandria. Am întrebat atunci de tovarăşul Marin Caniu, secretarul­­casier al întovărăşirii, dar şi acesta plecase tot la Alexandria. Ajutat de tovarăşul Hariton Catiru, secretarul organizaţiei de bază din­­ comună, el însuşi întovărăşit, am luat legătură cu cîţiva din membrii înto­vărăşirii, care mi-au explicat limpede ce şi cum au lucrat ei în anul trecut. Şi m-au lămurit: Cu una cu alta timpul a trecut. Cind am plecat de la S.M.T. Nanov soarele scăpăta spre apus. Gerul parcă se mai domolise, aşa că am pornit-o pe jos spre Ale­xandria ca să-mi amintesc drumul a­­cela frumos pînă la oraş pe care nu-l mai văzusem de astă toamnă. Mergînd aşa ajung din urmă un bărbat înalt, bine făcut, cu scurta îm­blănită, descheiată in faţă. Ii dau ziua bună şi observ că se îndreaptă spre portiţa unde în aceeaşi dimineaţă po­posisem in căutarea tovarăşului Ca­niu, secretarul-casier al întovărăşirii. N-am stat mult pe ginduri şi-l în­treb : — Nu sî tute­ fi cumva, tovarăşul se­­cretar-casier al întovărăşirii? —, Nu tovarăşe, eu sînt preşedintele întovărăşirii „Steagul roşu". — îmi pare foarte bine, tocmai vo­iam să discut cite ceva cu dumnea­voastră. Și eu sînt tot de la ,,Steagul roşu“... de la ziar. Am rîs și ne-am prezentat. — Pînă la mine mai e o bucată de loc așa că dacă n-aveți nimic împo­trivă vă invit la tovarășul Caniu.­­ — Unde vreți, pentru mine e tot una. Am bătut in portiţă, tovarăşul Caniu ne-a deschis ospitalier şi am intrat. Din una, din alta, am aflat un lucru care mi s-a părut interesant şi pe care a­m ţinut să-l aştern pe hîrtie... DOI FRAŢI... DOUA CAI ! Tovarăşul Florea Drăgan, preşedin­tele întovărăşirii ,,Steagul roşu" din Nanov era acum 4 ani un ţăran mij­locaş cu 3,17 ha. pămînt, apreciat pen­tru hărnicia lui, stimat pentru tactul şi întelepciunea vorbelor sale. In 1952 cind a luat fiinţă întovărăşirea n-a in­trat în întovărăşire. A stat de-o parte să vadă cum merg ceilalţi intraţi. A stat, a văzut, s-a convins. In anul următor 1953 s-a înfăţişat şi el cu o cerere de înscriere şi bine­înţeles unui om ca Florea Drăgan i s-a aprobat Pe atunci tovarăşul Florea Drăgan împlinise 46 de ani. Dar tovarăşul Florea are un frate cu un an mai mare decit dânsul Do­­bre Drăgan. Şi el este mijlocaş şi om de ispravă. Intrat in întovărăşire, fratele mai mic s-a gindit şi la cel mare, aşa că intr-una din zile i-a căl­cat pragul casei şi a început să-i spu­nă despre întovărăşire, despre ajutorul S.M.T.-ului, despre cile altele. Dobre l-a privit o vreme aşteptind. Dar nea Florea nu i-a mai spus nimic. — Pentru ce-mi spui tu astea mie măi frate? — Uite-aşa ca să le ştii şi matale, nene, mai ştii Intr-o zi poate că te-oi gindi să vii alături de noi. — De gindit m-oi gindi, dar anul ăsta tot nu viu. Mai aştept să vă mai văd pe voi. — Bine nene, cum crezi dumneata, eu unul ţi-am spus aşa ca la un frate mai mare şi au bătut palma şi s-au despărţit. Cind s-au făcut la sfirşit de an soco­telile s-a văzut că întovărăşirea a ob­ţinut produse aproape de două ori de individualii din comună Totodată la alegerea noului consiliu de conducere, tovarăşul Florea Drăgan pentru hăr­nicia lui a fost ales în unanimitate ca preşedinte al întovărăşirii. De cum a fost ales preşedinte to­varăşul Drăgan s-a apucat serios de treabă şi întovărăşirea creştea şi spo­rea văzind cu ochii. Cu toate ocupa­ţiile obşteşti şi cele din gospodăria lui, din vreme in vreme tot se mai gîndea la frate-su’ mai mare. I se părea că nu şade bine unui preşedinte de întovărăşire să aibă un frate bun neîntovărăşit şi s-a gindit ce s-a gindit şi iar s-a­ hotărît să meargă să mai stea odată de vorbă cu el. De fapt mai încercase el aşa de cite ori îl în­­tilnise, dar anume pentru asta nu se mai dusese de mult la el. ÎNTRECEREA Intr-una din seri, tovarăşul Florea îşi luă scurta şi o porni prin burniţă la casa fratelui său mai mare. Dădu seara bună şi la un păhăruţ de vin iar aduse vorba de întovără­şire, de belşugul de la el de acasă şi de la ceilalţi întovărăşiţi. Nea Dobre, iar a prins a ride: — Tu tot n-ai uitat, măi băiete. — Ce să uit nene? — Că nu-s şi eu întovărăşit ca şi tine şi tu, dragă doamne, eşti acum cineva... preşedinte... — De uitat n-am uitat, nene, că pentru asta am şi venit. Matale tot nu te-ai convins că-i mai bine în întovără­şire decit aşa, de unul singur? Au trecut doi ani, ai văzut cu ochii ma­tale şi ai controlat toate, nu te-ai lă­murit? — La drept vorbind şi da şi nu. — Cum adică, nene ? — Uite aşa, bine. Că aţi obţinut voi mai mult, poate fi o simplă intimplare. — Cum asta? — Aşa, bine. Ce n-ai văzut întîm­­plări care se repetă? N-ai văzut să tragi un foc-două cu arma şi să nu impuşti iepurele, şi să tragă şi tova­răşul de lingă tine şi totuşi iepurele să scape de amindoi ? Aţi făcut mai multe bucate doi ani la rind. Bra­vo vouă! Nici eu n-am a mă plinge, am cit îmi trebuie. — Vezi, nene, aicea n-ai dreptate. Dumneata ai putea să scoţi de pe pă­mîntul matale mai mult, să ai mai multe produse de vinzare, să trăieşti şi mai bine. — Da, ce eu trăiesc rău? — Ba de loc, o duci bine, dar de ce nu vrei s-o duci şi mai bine? — De ce, de ne-ce, m-am deprins aşa şi-s mulţumit. Miine polmiine, mai ştiu eu, poate am să mă bat cu mina peste frunte că n-am intrat mai de­vreme, cu toate că tu ştii că mie nu-mi pare rău de nimic din cele făcute de mine. — Eu unul, nene, iţi spun să te mai sfătuieşti şi cu alţii, să te inte­resezi şi despre cei din colective şi din alte întovărăşiri, şi-ai să vezi tot adevărul. — Da ce, eu nu văd adevărul, nu citesc şi la gazetă ? Dar aşa zic eu că pentru că s-a lucrat in altfel pămîntul, cu maşinile, un an doi o să rodească mai bine, pe urmă revine la normal. — Adică la producţia celor indivi­duali? — Aşa. Şi-apoi eu nu am fost cu producţiile cam pe-aproape de voi a­nul ăsta ? — La unele da, la altele ba. — Să mai vedem, Florea şi anul ăsta. Hai să ne intrecem. Tu cu pă­mîntul tău în întovărăşire, eu de capu meu individual. Tu ai 3,17 ha. de pă­mînt cu 3,17 ha. Punem la fel şi să vedem cu ce te-alegi tu şi cu ce eu. — Bine, nene, bate palma ! ...DOUA REZULTATE Florea Drăgan a avut în 1955, 1,12 ha. cu porumb, 1,50 ha. cu griu, 0,12 ha. floarea soarelui, 0,12 ha. bum­bac, 0,7 ha. grădină şi restul furaje. Fratele său Dobre Drăgan a pus exact aceleaşi suprafeţe, numai bumbac a pus mai mult, adică 0,50 ha de pămînt şi mai puţine furaje. Nici unul nici altul n-au atelaje şi s-au intr-ajutorat­ unul in cadrul întovărăşirii la preţu­rile stabilite de adunarea generală, celălalt cu individualii la preţurile o­­bişnuite in sat. In toamna anului 1955 Florea Do­bre împreună cu ceilalţi întovărăşiţi a achitat­ cotele, plăţile pentru mun­cile S.M.T., pentru muncile prestate pe pămîntul lui de intovărăşiţii cu atelaje. După toate acestea a descăr­cat acasă la el 180 de coşuri de ştiu­­leţi de porumb (circa o dublă şi ju­mătate boabe), 16 duble de floarea soarelui, 96 duble de griu, a avut le­gume şi zarzavaturi din destul pen­tru casă în timpul verii şi pentru iar­nă, plus circa 300 lei pentru bumbac. Tovarăşul Dobre Drăgan a avut două braţe de muncă şi după ce s-a achitat de colte şi de datoriile faţă de cei cu care şi-a lucrat pămîntul a mai rămas cu 45 de coşuri de ştiulefi de porumb, 25 duble de griu, 9,5 duble de floarea soarelui, n-a reuşit să scoa­tă producţia cu care a fost planificat la bumbac şi a trebuit să mai împru­mute de la fratele său roşu­ astă vară şi toamna pentru bulion... Fie Şi unul şi altul au muncit cu rivnă. Dar rezultatele au fost cele arătate. Acum cind tovarășul Dobre a pierdut întrecerea stă mai altfel de vorbă cu fratele său mai mic, Florea. — Măi, cred că tu ai avut dreptate. — Nu-i așa, nene? — Așa este. Mă bate gîndul să in­tru și eu, dar mai am s-o conving pe pumnată-ta. Ea e tot așa ca mine acu‘ doi ani. Nu vrea să vadă şi pace. Imi spune intimplarea cu iepurele. Poftim de-o lămureşte... " ■ Aşa-s femeile astea din Mavrosin, nu-s ca ale noastre din Nanov. N-o vezi pe Ioana. Sam­ de la voi din în­tovărăşire. Printre primele înscrise şi harnică în toate cele. Nu-i vorbă că pînă la primăvară mai e o ţiră şi om mai vedea noi. Mai ştii, poate o urnesc din loc. Tovarăşul Florea Drăgan ne-a strîns mina, zicindu-ne • Pină la primăvară nu mai e mult, e drept, dar eu îl aştept pe fratele meu in întovărăşire, înainte de venirea primăverei... I. PATRAŞCU Desen de F. GRONSKY „TINARUL NATURALIST” Ciţiva tineri din comuna Andrăşeşti, raionul Slobozia, au luat iniţiativa în­fiinţării unui cerc al „Tinarului natu­ralist" în cadrul căminului cultural. Avind sprijinul comitetului raional U.T.M. Slobozia, organizaţia U.T.M. din Andrăşeşti a deschis acest cerc în luna noiembrie 1955. La cercul „Tâ­­nărul naturalist" s-au înscris 7 ute­­mişti şi 8 ţărani muncitori din gospo­dăria agricolă colectivă şi din sectorul individual. Dar la lecţia de deschidere au participat peste 40 de ţărani mun­citori. In cadrul ultimei lecţii, un tovarăş inginer de la punctul agricol a îmbinat materialul teoretic pe care l-a prezentat cu exemple practice şi a pus problema înfiinţării unei întovărăşiri a­­gricole, care a fost îndelung dezbătută. Cu această ocazie s-a ales comitetul de iniţiativă pe comună pentru înfiinţa­rea unei întovărășiri agricole. Astfel, roadele cercului „Tînărul na­turalist" au și început să se arate. In numeroase scrisori, corespondenţii voluntari ne vorbesc despre interesul stîrnit In rindul ţăranilor muncitori de scrisoarea colectiviştilor din comu­na Bucu. Discuţiile purtate In jurul problemelor ridicate de această scrisoa­ fim alungat so­­iala Indemnul colectiviştilor din comuna Bucu şi-a făcut loc şi în inimile multor ţărani muncitori din raionul Vida. In raionul nostru au fost inaugurate recent 4 întovărăşiri agricole. Unindu-şi cele 114 ha. de pămînt încă 88 familii de ţărani muncitori au alungat şovăiala şi au pornit cu­ hotărire pe calea bunei­­stări. Noile întovărăşiri s-au constituit in comuna Babele, în comuna Flamin­­da — două — şi in satul Cartojanca. In ziua inaugurării întovărăşirii din comuna Babele încă 7 familii au cerut să fie primite in întovărăşire. Acelaşi lucru s-a intîmplat şi In comuna Flă­­mînda unde ţăranii muncitori Nicolae Pistol şi Moraru Nicolae, care mai stă­teau la îndoială au făcut pe loc ce­rere de înscriere în întovărăşire. ANDREI GH. încă 8 întovărăşiri agricole Citind scrisoarea colectiviştilor din comuna Bucu, numeroşi ţărani mun­citori din raionul Răcari au văzut că cele cuprinse în scrisoare se potrivesc foarte bine şi la ei în comună căci şi la ei recoltele obţinute de colectivişti şi întovărăşiţi au fost cu mult mai mari decât ale lor. Doar şi ei lucrau pămân­tul cu tragere de inimă, cum se pricepeau mai bine şi totuşi nu puteau să scoată de la pământ recolte atît de bogate. Acest lucru le-a dat de gîndi­t şi şi-au dat seama că dacă vor să obţi­nă recolte bogate trebuie să pornească pe calea lucrării în comun a pămîr­­­tului cu maşinile statului. In urma acestui fapt şi datorită mun­cii de lămurire desfăşurate de comu­nişti, de curînd au fost inaugurate în raionul Răcari 8 întovărăşiri agricole In comunele Lunguleţu, Bildana, Să­­băreni, Slobozia-Moară şi în satele Băr­­buceanu, Poiana de Sus, Dîrza şi Gă­­măneşti. In aceste întovărăşiri s-au în­scris 137 familii. De asemenea şi în întovărăşirile e­­xiistente în raion s-au înscris încă 71 familii de ţărani muncitori. Se fac ca tot mai mulţi ţărani munci­tori să se convingă de avantajele lu­crării pămîntului în comun­ şi să pă­şească pe drumul belşugului. Redăm mai jos citeva din corespondenţele so­site la redacţie. Se dezvoltă sectorul socialist în comuna Bărcăneşti Citind scrisoarea „Vă chemăm alături de noi“, colectiviştii din comuna Băr­­căneşti, raionul Urziceni, în frunte cu comuniştii, au pornit şi ei o susţinută muncă de lămurire în rindul ţărani­lor muncitori pentru a-i convinge să treacă la lucrarea pământului în comun. Roadele muncii de lămurire s-au vă­zut zilele trecute când încă 23 ţărani muncitori au fost primiţi în gospodăria colectivă „A. S. Puşkin“. Printre aceş­­tia se află Costea Gh., Toader Ion, Buzoianu Leonida şi alţii. In aceeaşi zi, urmînnd îndemnul co­lectiviştilor, 85 ţărani muncitori din comuna Bărcăneşti şi-au unit păm­în-­ turile formând întovărăşirea agricolă .Steagul roşu“. Primii care s-au în­scris în această întovărăşire au fost ţăranii muncitori Gheorghe Aurică, Vi­­şan Ştefan, etc. De asemenea şi întovărăşirea „23 August“ înfiinţată în toamna anului trecut cu 46 membri, a primit în sinul său numeroşi ţărani muncitori astfel că în prezent nutrm­ 102 membri. FURTUNA ANGHEL Exemplul secretarului Prin luna decembrie a anului tre­cut, s-a ţinut una din adunările gene­rale ale organizaţiei de bază P.M.R. din satul Chiriacu, înainte de a se închide şedinţa tov. Mihai Beizdadea secreta­rul organizaţiei de bază a luat cuvîn­­tul şi a propus celor prezenţi să in­ten­sifice munca politică pentru constitui■a­rea unei noi întovărăşiri agricole. — Eu sunt p­rimul care voi face cere­rerea de înscriere in întovărăşire, îrt­­cheie secretarul. De atunci munca de lămurire dusă de la om la om, printre ţăranii muncitori din satul Chiriacu a fost intensificată. In comitetul de iniţia­tivă format cu acest prilej au fost propuşi comuniştii Mihai Beizdadea, Stanciu Dumitru şi alţii. In scurt timp pe lingă primele cereri s-au mai adău­gat şi altele şi astfel un număr de 18 familii de ţărani muncitori au constituit întovărăşirea agricolă „6 Martie 1945" cu o suprafaţă de 18 ha. teren ara­­bil.­­ NICOLAE TEODORESCU ­ ANTON ȘERBAN Scrisoare către redacţie Mai mult sprijin inovatorilor de la uzinele „Vasile Roaită“ Cabinetul tehnic al uzinelor „Vasile Roaită" a înregistrat în anul 1953 un număr însemnat de inovaţii venite din partea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor care aplicate în producţie au contribuit în mod simţitor la realizarea sarcinilor de plan, la creşterea productivităţii muncii şi la redu­­­cerea preţului de cost. Cabinetul tehnic nu a studiat insă în mod amănunţit toate propunerile de inovaţii, iar altele care s-au dovedit a fi bune nu au fost aplicate in producţie. Printre inovatorii din uzină se numără şi strungarul Marin S. Voicu care a făcut în anul trecut două propuneri de inovaţii predindu-le cabinetului tehnic în cursul lunilor mai şi iunie 1955. Prima inovaţie constă dintr-un dispozitiv de ascuţit spirale. Deşi această inovaţie a fost dată spre rezolvare tovarăşului inginer şef Ion Solomon cît şi atelierului turnătorie care a primit comanda de executare a acesteia la data de 21 iunie 1955, nici pină astăzi nu a fost pusă in aplicare. A doua inovaţie, a tovarăşului Marin S. Voicu propusă cabinetului tehnic in luna iunie 1955 constă dintr-un alt dispozitiv pentru strung care poate înlătura vibraţiile. Deşi inovaţia a fost aprobată de colectivul de inovaţii acest dispozitiv nu a fost încă pus in aplicare. La intervenţia făcută de curînd de autorul inovaţiei, tovarăşul inginer Mihai Zupa, noul şef al cabinetului tehnic, a constatat că această inovaţie este preţioasă dindu-i curs pentru a fi executată şi aplicată în producţie. Din cele arătate pînă ad­ reese clar că în activitatea lor inovatorii de la Întreprinderea „Vasile Roaită" mai intimpină încă unele greutăţi in ceea ce priveşte rezolvarea şi punerea în aplicare a unor inovaţii. Atitudinea condamnabilă a unor tovarăşi din cadrul colectivului cabinetului tehnic a dus intr-o oarecare măsură la frînarea dezvoltării mişcării inovatorilor. De aceea studierea profundă a fiecărui loc de muncă şi lansarea pe această bază a noi teme de inovaţii şi raţionalizări, antrenarea şi sprijinirea efectivă a muncitorilor, inginerilor şi tehnicieni­lor pentru rezolvarea cît mai operativă a acestor teme şi în general a tuturor inovaţiilor care duc la perfecţionarea tehnicii şi la sporirea randamentului maşinilor, trebuie să călăuzească co­lectivul cabinetului tehnic al întreprin­derii noastre, conducerea administra­tivă şi comitetul de întreprindere, ION MINCU ­o-Scurte ştiri culturale , ROŞIORI. Colectivul brigăzii artisti­ce de la şcoala medie de zece ani din ora­şul Roşiori s-a deplasat zilele trecute la căminul cultural din comuna Drăcşani, unde a prezentat un frumos program ar­tistic. Programul brigăzii, care a cuprins o scenetă satirică, cor şi dansuri populare, a fost apreciat cu multă căldură de nu­meroşii spectatori. In programul de acti­vitate al brigăzii e prevăzut ca asemenea schimburi de experienţă cu echipele cul­turale din comunele vecine să fie intensi­ficate. Artiştii amatori Eli­sa­be­ta Necşu­­lescu, Cornelia Popescu şi alţii, au in pre­gătire scenetele satirice „Five o’clock", „Diplomaţie" şi „Justiţie", precum şi dan­suri sovietice şi româneşt­i şi numeroase cîntece populare ce vor fi prezentate pe scena cinematografului „Carpaţi" din lo­calitate şi pe scenele căminelor culturale din comunele şi satele raionului. CĂLIN BUICA ■ ZIMNICEA. In comuna Suhaia, din raionul Zimnicea, a fost înfiinţată de cu­­rînd o brigadă artistică de agitaţie. In colectivul acestei brigăzi activează ca­drele didactice şi numeroşi utemişti din comună. Printre tinerii artişti amatori se numără Cornel Ghiţescu, Ion Panteu, Mihai Panţeu, Elena Drăgan, Florica Păun şi alţii care şi-au dovedit talentul şi măies­tria în Interpretarea rolurilor. La pro­gramul artistic prezentat zilele trecute pe scena căminului cultural, au participat peste 700 de ţărani muncitori, dovedind astfel interesul crescînd al maselor faţă de diversele aspecte ale muncii culturale de masă. MARIN BODIRLAU , DOMNEŞTI. Nu există comună sau sat din raionul Domneşti unde să nu fi pătruns caravana cinematografică nr. 8 a întreprinderii regionale cinematografice. Numai în luni­le decembrie 1955 și ia­nuarie a.c. această caravană a prezentat la căminele culturale din cuprinsul ra­ionului numeroase filme printre care re­marcăm „Tînăra gardă", „Mitrea Cocor", „In sat la noi" etc. filme ce au fost vizio­nate de peste 10.000 spectatori. Cu mult interes au urmărit cei aproape 40­ spectatori filmele : „Marea Cocor" și „Tînăra gardă" ce au rulat în sala cămi­nului cultural din Cornetu. ION POPESCU

Next