Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)
1971-10-26 / nr. 6943
IN JUDEŢUL ILFOV S-AU ÎNCHEIAT ÎNSÂMÎNŢARILE DE TOAMNA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Biroul Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R., aplicînd în viaţă preţioasele indicaţii pe care Dumneavoastră, stimate tovarăşe secretar general, le-aţi dat în scrisoarea adresată comitetelor judeţene de partid, organelor şi organizaţiilor de partid din agricultură, consiliilor populare, direcţiilor generale agricole, uniunilor judeţene ale C.A.P., tuturor lucrătorilor şi specialiştilor din unităţile agricole, ţăranilor cooperatori, raportează încheierea semănatului culturilor de toamnă pe cele 35.700 ha, la I.A.S. şi 144.000 ha, la cooperativele agricole de producţie. Pătrunşi de răspunderea sporită pe care o poartă pentru a asigura realizarea şi depăşirea producţiilor la culturile de păioase, mecanizatorii, lucrătorii din I.A.S., membrii cooperatori şi specialiştii, sub îndrumarea directă a organelor şi organizaţiilor de partid, au acordat o atenţie deosebită calităţii lucrărilor de pregătire a terenului şi semănatului, creînd premizele obţinerii unei recolte bogate în anul viitor. In efectuarea unor lucrări de bună calitate, oamenii muncii de pe ogoarele judeţului nostru au fost şi sunt animaţi şi de stimulentele instituite de conducerea partidului şi statului prin acordarea de distincţii şi premii unităţilor care vor obţine producţii medii de peste 4.500 kg. grîu la hectar. Asigurăm conducerea partidului, pe Dumneavoastră personal, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că ne vom ocupa de efectuarea în continuare a celorlalte lucrări, acordînd o atenţie deosebită aplicării îngrăşămintelor faziale, lucrărilor de întreţinere şi de combatere a dăunătorilor. In acelaşi timp, vă asigurăm că ne vom preocupa cu tot simţul răspunderii de mobilizarea comuniştilor şi celorlalţi oameni ai muncii pentru efectuarea tuturor lucrărilor agricole din această toamnă, cît şi pentru achitarea obligaţiilor contractuale. Sîntem hotărîţi ca perfecţionînd necontenit stilul de muncă al organelor şi organizaţiilor de partid din judeţ în conducerea agriculturii, să contribuim cu toate forţele noastre la realizarea măreţelor sarcini stabilite de cel de al X-lea Congres al P.C.R. în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în scumpa noastră patrie. Republica Socialistă România. BIROUL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. PROLETARI DIN TOATE TÃRILE, UNITIVA,.' ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII — Nr. 6943 Marţi 26 octombrie 1971 4 pagini 30 bani DESECĂRILE, O ACŢIUNE PATRIOTICĂ DE MARE IMPORTANŢĂ ECONOMICĂ Stadiu ava lucru la Marea mobilizare şi desfăşurare de forţe din lunile august şi septembrie pe şantierul de desecări al cooperativelor agricole de producţie din comuna Tunari a făcut posibil ca lucrările să se afle acum în stadiul finisărilor, după cum ne înştiinţa într-una din aceste zile inginerul Pavel Varga de la cooperativa agricolă din Tunari. „Acţiunea iniţiată în acest an de către Comitetul judeţean de partid, — relata interlocutorul nostru — ne-a fost de un real ajutor în sensul că am reuşit, cu sprijinul efectiv al comitetului comunal de partid, al consiliului popular comunal şi al organului judeţean de resort, respectiv Oficiul de îmbunătăţiri funciare, să punem în aplicare şi să realizăm planul nostru de desecări. Pînă în prezent au fost dislocaţi circa 20.000 m.c. de pămînt. Canalele au o lungime totală de 17 km. Sîntem In stadiul de finisare a canalelor, urmează să facem legăturile dintre ele. Oamenii au apreciat faptul că scurgerea apelor s-a făcut în mod chibzuit, pe firul văilor, ceea ce a permis ca la această oră să putem recupera suprafeţele respective, ceea ce va contribui într-o mare măsură la creşterea veniturilor s-au făcut în proporţie de 90 la sută cu mijloace mecanizate (maşini grele, tractoare S.1500, excavatoare etc.). Dar a fost fără îndoială, o muncă destul de grea, dacă ne gîndim că nu-i vorba numai de o simplă dirijare a maşinilor. S-a lucrat cu un număr impresionant de oameni, peste 3.000, din care 700 numai din comuna noastră. Asistenţa tehnică permanentă la aceste lucrări a specialiştilor din partea Oficiului de îmbunătăţiri funciare, reprezentat chiar prin tovarăşul director Constantin Ionescu şi inginerul Ion Vineş a avut drept rezultat executarea de lucrări cu efect imediat asupra planului anual de producţie al cooperativei ,în sensul că s-a trecut fără întîrziere la recuperarea terenurilor. In curînd, vom termina lucrările agricole din această campanie şi vom trece de urgenţă la efectuarea legăturilor dintre canale. întregul sistem de desecări va trebui să fie întreţinut cu multă grijă şi de aceea noi preconizăm să înfiinţăm două posturi de cantonier de întreţinere a canalelor. Cantonierii se vor ocupa de verificarea continuă şi remedierea unor deficienţe“. G BOGDAN După recoltarea porumbului, mecanizatorii adună şi transportă cocenii destinaţi însilozării DUMINICĂ PE OGOARE Peste 36000 de participanţi la acţiunile organizate • Porumbul s-a recoltat pe o suprafaţă de aproape 2 500 ha • Pe şantierele hidroameliorative realizările puteau fi mai bune încheind însămînţârile la păioase, oamenii muncii de pe ogoarele judeţului îşi concentrează eforturile la celelalte acţiuni de sezon. Faptul a fost ilustrat şi în cursul zilei de duminică printr-o amplă desfăşurare de forţe umane, de mijloace de mecanizare, în lanurile de porumb, în grădini, pe şantierele hidroameliorative. La aceste acţiuni au participat peste 36.000 de lucrători din I.A.S. şi S.M.A., ţărani cooperatori, salariaţi din diferite întreprinderi şi instituţii din judeţ, elevi şi tineri din brigăzile de muncă patriotică. Duminică, la suprafaţa de porumb recoltată pînă în ajun, s-au adăugat încă 2.489 ha. Paralel cu recoltarea, a continuat transportul producţiei de pe cîmp în magazii şi bazele de recepţie, atît la porumb cît şi la celelalte produse precum şi eliberarea terenului de produse secundare. Din 2.180 ha. eliberate de coceni, aproape 2.000 ha. s-au şi arat. In bilanţul realizărilor de duminică se cuvin evidenţiate şi lucrările din fermele legumicole, soldate cu 295 tone de produse trimise pe piaţă. Recolta de orez s-a strîns de pe 85 ha, iar în depozitele de furaje s-au completat cantităţile de siloz cu peste 1.000 tone. O acţiune de mare însemnătate economică o constituie desecările. Ritmul de execuţie la aceste lucrări a fost afectat într-o măsură deloc neglijabilă de celelalte activităţi de pe ogoare. Avînd în vedere disponibilităţile de braţe şi mijloace mecaniceşi de transport create pe măsură ce se încheie lucrările din campaniaagricolă precum şi timpul înaintat, perspectiva unor condiţii meteorologice nefavorabile, se impun măsuri energice, de maximă eficienţă, pe şantierele de desecări. Realizările de duminică sunt, pe judeţ, destul de modeste : 2.149 m.c. pămînt dislocat, construindu-se 2.740 m.l. şanţuri şi canale. Cauzele sunt numeroase şi variate. La BALOTEŞTI, spre exemplu, nu s-a putut lucra din cauza soluţiei de execuţie eronate , s-a prevăzut începerea lucrărilor din amonte or, după cum se ştie, apa se scurge în aval. In alte părţi numărul de braţe a fost atît de mic încît, practic, era imposibilă acoperirea tuturor locurilor de muncă. „Recorduri" în acest sens s-au semnalat la CIOROGÎRLA (65 braţe), ŞOLDANU (80 de braţe) şi în alte unităţi cooperatiste. Este necesar ca în zilele imediat următoare să se ia pretutindeni măsurile organizatorice cuvenite pentru impulsionarea ritmului de lucru pe şantierele hidroameliorative spre a se reduce restanţele acumulate acum, cînd timpul este încă prielnic. Pregătirea stocului de furaje la C.A.P. Vedea Un cadru legislativ eficient producerii şi folosirii seminţelor A şaptea sesiune a Marii Adunări Naţionale — ale cărei lucrări au fost puternic marcate de dezbaterea şi adoptarea Legii planului cincinal de dezvoltare economicosocială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975 — a luat de asemenea în discuţie şi a aprobat Legea privind producerea, folosirea şi controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor pentru producţia agricolă vegetală. Necesitatea şi actualitatea acestui important act normativ rezultă din însuşi stadiul de dezvoltare a agriculturii, a întregii economii naţionale, din cerinţele majore ale etapei prezente şi ale perspectivelor în domeniul creşterii progresive şi sistematice a recoltelor. In procesul autodesăvîrşirii pe calea dezvoltării multilaterale, sistemul economic socialist din ţara noastră a înmulţit legăturile de dependenţă şi condiţionare reciprocă între agricultură pe de o parte şi celelalte ramuri ale producţiei materiale pe de altă parte, înzestrată din punct de vedere tehnico-material la un nivel superior, datorită eforturilor industriei, agricultura are obligaţia să-şi îndeplinească tot mai bine sarcina de furnizor de materii prime, să creeze mai mari disponibilităţi pentru export, ţinînd seama că dotarea ei impune eforturi şi pe linia importului. Totodată, permanenta creştere a nivelului de viaţă al oamenilor muncii ridică în faţa agriculturii exigenţe sporite în ce priveşte belşugul de produse agroalimentare pus la dispoziţia populaţiei prin intermediul pieţei. Experienţa îndelungată a unităţilor agricole de stat şi cooperatiste demonstrează că în lupta pentru realizarea de producţii vegetale sporite sămînţa şi materialul de plantat joacă un rol hotărîtor. Este în afara oricărei îndoieli faptul că, dacă în acest an în ţara noastră, inclusiv în judeţul Ilfov, s-au obţinut recolte mai bune decît în anii anteriori, acest lucru are la origine şi folosirea, pe scoală mai largă decît pînă acum, a seminţelor de bună calitate, din soiuri superioare. Totuşi, posibilităţile pămîntului, ale bazei tehnico-materiale sînt mult mai mari decît o arată nivelul actual al recoltelor, iar în viitor ele vor spori şi mai mult. Condiţiile moderne de producţie create agriculturii pot fi valorificate la maximum numai prin folosirea în cultură a seminţelor din soiuri valoroase, curate, cu o mare putere productivă. Pentru producerea şi folosirea acestora s-au făcut deja eforturi, încununate cu unele rezultate satisfăcătoare. Totuşi, după cum în repetate rînduri conducerea partidului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu au atras atenţia, in acest domeniu continuă să se menţină lipsuri şi carenţe intolerabile, care duc în ultimă in(Continuare în pag. a 2-a) Rolul curativ profilactic al opiniei publice Asistăm, în sala mică a clubului din Olteniţa, la o şedinţă de lucru a cadrelor medicale. Sunt prezenţi medici de la spitalul unificat şi policlinică, din întreprinderi, din circumscripţiile sanitare orăşeneşti şi rurale. Oameni mai tineri sau mai în vîrstă, pe care cetăţenii îi stimează nu numai în funcţie de numărul anilor, ci şi de modul în care îşi îndeplinesc nobila lor profesiune de apărători ai sănătăţii publice. Lipsesc halatele şi bonetele albe, stetoscoapele. Dar chiar şi aşa, în haine obişnuite de toate zilele, medicii au o prestanţă deosebită, izvorîtă din prestigiul pe care şi l-au cîştigat în marea lor majoritate prin competenţa şi înalta răspundere cu care îngrijesc bolnavii. Căci nu halatul alb conferă medicului autoritate, ci conduita lui profesională şi cetăţenească, priceperea şi conştiinţa cu care îşi îndeplineşte misiunea, dăruirea şi omenia investite în munca sa atît de dificilă şi, totodată, atît de frumoasă. Cităm cîteva nume pe care locuitorii din Olteniţa şi din satele vecine le rostesc cu dragoste şi respect * dr. Valeriu Dumitrescu, dr. Costea Eugen, dr. Daniel Giuglea, dr. Adriana Popescu, dr. Teodora Nicolau, dr. Petre Ionescu, dr. Nicolae Mitoiu. Sunt în această sală de şedinţe cei care ocrotesc sănătatea a peste 90.000 de cetăţeni. Prin activitatea lor au făcut ca indicii de sănătate să se îmbunătăţească de la un an la altul. Această realitate îmbucurătoare le dă forţa necesară pentru a fi exigenţi cu ei înşişi, intransigenţi faţă de abaterile săvîrşite de la o vreme de către un coleg de-al lor, doctorul Dumitru Păcuraru. Medicul nu trăieşte închis într-un turn de fildeş. El este şi cetăţean, are responsabilităţi sociale. Ca membru al societăţii socialiste el, este receptiv la tot ceea ce se petrece în jurul său. Nu poate rămîne indiferent la greşelile altora,cu atît mai mult atunci cînd este vorba de un coleg de breaslă. Iată de ce medicii din Olteniţa nu rămîn pasivi, se simt datori să ia atitudine faţă de devierile regretabile de la etica profesională şi cetăţenească de care s-a făcut vinovat doctorul Dumitru Păcuraru. In ce constă cazul doctorului Păcuraru ? Faptele prezentate în şedinţă sunt clare ca lumina zilei şi condamnabile. Uitînd că un halat alb se poate uşor păta, chiar dacă este al unui medic, el a pretins unor pacienţi diferite atenţii, potrivit înjositorului obicei „să dea bolnavul ceva pentru a nu fi de pomană şi să-i fie de leac“, sau — spus mai elevat — honora medicum propter necessitatem, că ţăranul, chiar dacă nu ştie latineşte, pică el cu ceva. La această practică a adăugat alta tot atît de nedemnă, concretizată într-o atitudine incorectă faţă de paciente. Şi cum un nărav nu prinde niciodată chiar singur, doctorul Păcuraru şi-a mai încărcat păcatele cu încă unult superficialitatea. Organele superioare au primit sesizări din partea unor cetăţeni care şi-au exprimat indignarea pentru modul necorespunzător în care medicul Păcuraru îşi face datoria. El a procedat superficial în legătură cu examenul radiologie al unor pacienţi, a eliberat incorect adeverinţe de sănătate, nu s-a preocupat de internarea la timp a unui bolnav care prezenta leziuni pulmonare deschise. Superficialitatea este dăunătoare în orice sector de activitate, dar în domeniul ocrotirii sănătăţii este deadreptul periculoasă. Pentru unele din aceste abateri Direcţia sanitară judeţeană a aplicat sancţiunile cuvenite. Doctorul Păcuraru nu a tras însă învăţămintele necesare. Mai mulţi locuitori s-au plîns şi de comportarea lui extraprofesională. Faţă de aceştia a avut ieşiri nesănătoase care trădau carenţele sale de ordin moral şi cetăţenesc. Ca şi cum toate aceste metehne nu i-ar fi aparţinut, el obişnuia să se tînguiască lamentabil că „visele lui nu s-au realizat“. Cu alte cuvinte, că a ajuns un ratat. Vezi, doamne, la Olteniţa un medic nu-şi poate afirma personalitatea, calităţile sale umane şi profesionale. El nu a înţeles că, dacă există ceva ce poate duce la ratare, acest ceva se compune tocmai din năravuri, din slăbiciuni, din lipsa de răspun D. TURTUREANU [Continuare în pag. a 2-a) • Cazul doctorului Dumitru Păcuraru din Olteniţa 9 Superficialitate sau sfidare a eticii profesionale şi cetăţeneşti ? • Cînd uiţi pe ce lume trăieşti, colectivitatea te trezeşte la realitate N CINCINALUL 1971-1975 Vast program al muncii creatoare, al înfloririi patriei socialiste in cincinalul 1971-1975 Recent aprobată de către Marea Adunare Naţională, LEGEA PRIVIND PLANUL CINCINAL PE ANII 1971—1975 cuprinde prevederi deosebit de importante pentru dezvoltarea economico-socială a ţării noastre. Coordonatele majore ale cincinalului urmăresc dezvoltarea rapidă a forţelor de producţie, obţinerea de efecte economice maxime şi îmbunătăţirea traiului tuturor cetăţenilor. CARACTERISTIC PENTRU ACEASTĂ PERIOADĂ ESTE VOLUMUL MARE DE INVESTIŢII, ceea ce demonstrează posibilităţile ţârii noastre de a mobiliza resurse materiale din ce în ce mai mari în vederea ridicării economiei, ştiinţei şi culturii pe trepte tot mai înalte, pe măsura cerinţelor făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, obiectiv major stabilit de Congresul al X-lea al partidului. Aşa cum s-a arătat în documentele partidului, volumul ridicat de investiţii va asigura progresul rapid al României, situarea patriei noastre la nivelul tarilor avansate, îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de viaţă ale poporului. Rata înaltă a acumulării nu constituie — nu poate să constituie — un scop în sine. Politica ştiinţifică, realistă a partidului nostru prevede menţinerea unui astfel de ritm în domeniul investiţiilor, deoarece numai pe această cale se asigură realizarea unei reproducţii lărgite de mare amploare, capabilă să dezvolte baza materială a producţiei, să determine o creştere armonioasă a întregii economii, creînd astfel o bază puternică, trainică pentru ridicarea nivelului de viaţă al tuturor celor ce muncesc. După cum se ştie, VOLUMUL TOTAL AL INVESTIȚIILOR DIN ACTUALUL CINCINAL SE RIDICA LA 470 MILIARDE LEI. DIN ACESTEA, 281,2 MILIARDE LEI VOR FI ALOCATE PENTRU DEZVOLTAREA INDUSTRIEI. Aceasta va permite ca PRODUCŢIA GLOBALĂ A INDUSTRIEI SOCIALISTE SA SPOREASCĂ INTR-UN RITM MEDIU ANUAL DE 11—12 LA SUTĂ. Ritmuri înalte de creştere vor cunoaşte în continuare ramurile de bază ale industriei moderne, INDUSTRIA ENERGETICA, INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI, INDUSTRIA CHIMICA ŞI ALTELE. De asemenea, se va asigura dezvoltarea susţinută şi a industriei uşoare şi alimentare. Oamenii muncii au primit cu satisfacţie obiectivele noului cincinal care slujesc prosperităţii României Socialiste, ridicării nivelului de trai al întregului popor. Caracterul mobilizator al acestor obiective este subliniat şi de rezultatele obţinute pînă acum în cadrul primului an al noului cincinal. SUB CONDUCEREA ORGANIZAŢIILOR DE PARTID, MUNCITORII, INGINERII SI TEHNICIENII DIN INDUSTRIA JUDEŢULUI ILFOV SUNT HOTARITI SA OBŢINĂ SUCCESE SI MAI MARI, SA ÎNFĂPTUIASCĂ EXEMPLAR SARCINILE CE LE REVIN DIN PLANUL CINCINAL 1971-1975. se vor investi in LA I.I.L. „STEAGUL ROŞU“-GIURGIU Preocupare stăruitoare pentru obţinerea unor noi succese Timp de cîteva ore l-am însoţit pe tovarăşul Dumitru Micu, director adjunct al întreprinderii de industrie locală „Steagul roşu" din Giurgiu prin numeroasele secţii ale întreprinderii. Folosind acest prilej l-am rugat să ne facă şi cîteva relatări cu privire la unele măsuri prezente şi de perspectivă. — V-am ruga să ne furnizaţi cîteva detalii bilanţiere. — Deşi nu dispunem încă de cifre absolute puteţi totuşi reţine că am realizat circa zece milioane lei la producţia globală, 9 milioane lei la producţia marfă, aproximativ 8.700.000 lei la producţia marfă vîndută şi încasată. De asemenea ne realizăm planul la export cu o valoare de 2.300.000 lei valută. — In ce stadiu se prezintă contractările care se desfăşoară de cîteva zile ? — Ne aflăm în plină acţiune de contractări pentru anul 1972. Ca un amănunt important, am contractat in întregime producţia de mobilă pentru fondul pieţei în valoare de peste 14 milioane lei. In acest sector sîntem preocupaţi pentru introducerea în producţie pe anul 1972, a noului sortiment de mobilă „Mugur” solicitat de beneficiari. Am mai contractat în întregime materiale de protecţie destinate unităţilor industriale la o valoare de peste 14 milioane lei. — Care sunt perspectivele pentru export ? — Au fost recent definitivate tratativele cu întreprinderea exportatoare de resort „ILEXIM” din Capitală în vederea livrării unei cantităţi de 13.000 metri pătraţi covoare orientale de mînă. — Şi aveţi condiţii de realizare a acestui angajament . — Hărnicia lucrătoarelor noastre şi mai cu seamă extinderea şi modernizarea aşa numitei secţii de covoare care de multă vreme poate să poarte titlul de „fabrică“, asigură livrarea acestor cantităţi contractate, în anul viitor vor lucra în acest sector aproape 1.000 de muncitoare ceea ce va asigura şi o creştere a planului de producţie faţă de 1971 cu 2.000 metri pătraţi covoare. De altfel, creăm şi extindem ateliere de lucru pentru covoare destinate exportului, în satul Malu, comuna Arsache, comuna Găujani. , Asemenea angajamente enumerate de întreprinderea de industrie locală presupune şi existenţă unor spaţii de lucru corespunzătoare. Presupunem că au fost luate — în acest sezon — şi unele măsuri. — Ne preocupă intens crearea pe deoparte de noi spaţii de producţie pe de altă parte — ca un corolar — modernizarea şi autoutilarea secţiilor noastre cu utilaje moderne, corespunzătoare sarcinilor de producţie mereu sporite. Trebuie să menţionăm că sarcinile de plan pe anul 1972 sunt mai mari faţă de anul curent cu circa 10 milioane lei şi acest volum de muncă solicită o mai bună organizare a spaţiilor existente, o reevaluare a posibilităţilor de folosire a tuturor spaţiilor şi, desigur, în măsura posibilităţilor crearea unor noi spaţii de producţie. Voi exemplifica. Atelierul nostru va căpăta în plus o suprafaţă de 250 metri pătraţi, la secţia de covoare „6 Martie" extindem spaţiul, deocamdată cu circa 100 metri pătraţi. De la data de 15 octombrie a.c. secţia noastră pentru produse din lemn a fost dotată cu o nouă hală de lucru în care sunt L. FRIMU (Continuare in pag. a 2 a)