Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)

1971-10-26 / nr. 6943

IN JUDEŢUL ILFOV S-AU ÎNCHEIAT ÎNSÂMÎNŢARILE DE TOAMNA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Biroul Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R., aplicînd în viaţă pre­ţioasele indicaţii pe care Dumneavoastră, stimate tovarăşe secretar general, le-aţi dat în scrisoarea adresată comitetelor judeţene de partid, organelor şi organizaţiilor de partid din agricultură, consiliilor populare, direcţiilor generale agricole, uniunilor judeţene ale C.A.P., tuturor lucrătorilor şi specialiştilor din unităţile agricole, ţăranilor co­operatori, raportează încheierea semănatului culturilor de toamnă pe cele 35.700 ha, la I.A.S. şi 144.000 ha, la cooperativele agricole de producţie. Pătrunşi de răspunderea sporită pe care o poartă pentru a asigura realizarea şi depăşirea producţiilor la culturile de păioase, mecaniza­torii, lucrătorii din I.A.S., membrii cooperatori şi specialiştii, sub în­drumarea directă a organelor şi organizaţiilor de partid, au acordat o atenţie deosebită calităţii lucrărilor de pregătire a terenului şi se­mănatului, creînd premizele obţinerii unei recolte bogate în anul viitor. In efectuarea unor lucrări de bună calitate, oamenii muncii de pe ogoarele judeţului nostru au fost şi sunt animaţi şi de stimulentele instituite de conducerea partidului şi statului prin acordarea de dis­tincţii şi premii unităţilor care vor obţine producţii medii de peste 4.500 kg. grîu la hectar. Asigurăm conducerea partidului, pe Dumneavoastră personal, sti­mate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că ne vom ocupa de efectuarea în continuare a celorlalte lucrări, acordînd o atenţie deosebită apli­cării îngrăşămintelor faziale, lucrărilor de întreţinere şi de combatere a dăunătorilor. In acelaşi timp, vă asigurăm că ne vom preocupa cu tot simţul răspunderii de mobilizarea comuniştilor şi celorlalţi oameni ai muncii pentru efectuarea tuturor lucrărilor agricole din această toamnă, cît şi pentru achitarea obligaţiilor contractuale. Sîntem hotărîţi ca perfecţionînd neconten­it stilul de muncă al or­­ganelor şi organizaţiilor de partid din judeţ în conducerea agricul­­turii, să contribuim cu toate forţele noastre la realizarea măreţelor sarcini stabilite de cel de al X-lea Congres al P.C.R. în vederea fău­ririi societăţii­­ socialiste multilateral dezvoltate în scumpa noastră patrie. Republica Socialistă România. BIROUL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. PROLETARI DIN TOATE TíR­IL­E, U­NITI­VA,.' ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII — Nr. 6943 Marţi 26 octombrie 1971 4 pagini 30 bani DESECĂRILE, O ACŢIUNE PATRIOTICĂ DE MARE IMPORTANŢĂ ECONOMICĂ Stadiu ava lucru la Marea mobilizare şi desfăşurare de forţe din lunile august şi sep­tembrie pe şantierul de desecări al cooperativelor agricole de produc­ţie din comuna Tunari a făcut po­sibil ca lucrările să se afle acum în stadiul finisărilor, după cum ne înştiinţa într-una din aceste zile inginerul Pavel Varga de la coope­rativa agricolă din Tunari. „Acţiunea iniţiată în acest an de către Comitetul judeţean de partid, — relata interlocutorul nostru — ne-a fost de un real ajutor în sen­sul că am reuşit, cu sprijinul efec­tiv al comitetului comunal de par­tid, al consiliului popular comunal şi al organului judeţean de resort, respectiv Oficiul de îmbunătăţiri funciare, să punem în aplicare şi să realizăm planul nostru de de­secări. Pînă în prezent au fost dislo­­caţi circa 20.000 m.c. de pămînt. Canalele au o lungime totală de 17 km. Sîntem In stadiul de fini­sare a canalelor, urmează să fa­cem legăturile dintre ele. Oamenii au apreciat faptul că scurgerea apelor s-a făcut în mod chibzuit, pe firul văilor, ceea ce a permis ca la această oră să putem recupera suprafeţele respective, ceea ce va contribui într-o mare măsură la creşterea veniturilor s-au făcut în proporţie de 90 la sută cu mijloace mecanizate (ma­şini grele, tractoare S.1500, excava­toare etc.). Dar a fost fără îndoială, o muncă destul de grea, dacă ne gîndim că nu-i vorba numai de o simplă dirijare a maşinilor. S-a lu­crat cu un număr impresionant de oameni, peste 3.000, din care 700 numai din comuna noastră. Asis­tenţa tehnică permanentă la aceste lucrări a specialiştilor din partea Oficiului de îmbunătăţiri funciare, reprezentat chiar prin tovarăşul director Constantin Ionescu şi in­ginerul Ion Vineş a avut drept re­zultat executarea de lucrări cu e­­fect imediat asupra planului anual de producţie al cooperativei ,în sen­sul că s-a trecut fără întîrziere la recuperarea terenurilor. In curînd, vom termina lucrările agricole din această campanie şi vom trece de urgenţă la efectuarea legăturilor dintre canale. întregul sistem de desecări va trebui să fie întreţinut cu multă grijă şi de aceea noi preconizăm să înfiinţăm două posturi de cantonier de între­ţinere a canalelor. Cantonierii se vor ocupa de verificarea continuă şi remedierea unor deficienţe“. G BOGDAN După recoltarea porumbului, mecanizatorii adună şi transportă cocenii destinaţi însilozării DUMINICĂ PE OGOARE Peste 36000 de participanţi la acţiunile organizate • Porumbul s-a recoltat pe o suprafaţă de aproape 2 500 ha • Pe şantierele hidroameliorative realizările puteau fi mai bune încheind însămînţârile la păioase, oamenii muncii de pe ogoarele judeţului îşi concen­trează eforturile la celelalte acţiuni de sezon. Faptul a fost ilustrat şi în cursul zilei de duminică printr-o amplă des­făşurare de forţe umane, de mijloace de mecanizare, în la­nurile de porumb, în grădini, pe şantierele hidroameliorative. La aceste acţiuni au partici­pat peste 36.000 de lucrători din I.A.S. şi S.M.A., ţărani co­operatori, salariaţi din diferite întreprinderi şi instituţii din judeţ, elevi şi tineri din brigă­zile de muncă patriotică. Duminică, la suprafaţa de porumb recoltată pînă în ajun, s-au adăugat încă 2.489 ha. Paralel cu recoltarea, a continuat transportul produc­ţiei de pe cîmp în magazii şi bazele de recepţie, atît la po­rumb cît şi la celelalte produse precum şi eliberarea terenului de produse secundare. Din 2.180 ha. eliberate de coceni, aproape 2.000 ha. s-au şi arat. In bilanţul realizărilor­­ de duminică se cuvin evidenţiate şi lucrările din fermele legu­micole, soldate cu 295 tone de produse trimise pe piaţă. Re­colta de orez s-a strîns de pe 85 ha, iar în depozitele de furaje s-au completat cantităţi­le de siloz cu peste 1.000 tone. O acţiune de mare însem­nătate economică o constituie desecările. Ritmul de execuţie la aceste lucrări a fost afec­tat într-o măsură deloc negli­jabilă de celelalte activităţi de pe ogoare. Avînd în vedere disponibilităţile de braţe şi mij­loace mecanice­­şi de transport create pe măsură ce se înche­ie lucrările din campania­­a­­gricolă precum şi timpul înain­tat, perspectiva unor condiţii meteorologice nefavorabile, se impun măsuri energice, de ma­ximă eficienţă, pe­ şantierele de desecări. Realizările de du­minică sunt, pe judeţ, destul de modeste : 2.149 m.c. pă­mînt dislocat, construindu-se 2.740 m.l. şanţuri şi canale. Cauzele sunt numeroase şi va­riate. La BALOTEŞTI, spre e­­xemplu, nu s-a putut lucra din cauza soluţiei de execuţie ero­nate , s-a prevăzut începerea lucrărilor din amonte or, după cum se ştie, apa se scurge în aval. In alte părţi numărul de braţe a fost atît de mic încît, practic, era imposibilă acoperi­rea tuturor locurilor de muncă. „Recorduri" în acest sens s-au semnalat la CIOROGÎRLA (65 braţe), ŞOLDANU (80 de braţe) şi în alte unităţi cooperatiste. Este necesar ca în zilele ime­diat următoare să se ia pretu­tindeni măsurile organizatorice cuvenite pentru impulsionarea ritmului de lucru pe şantierele hidroameliorative spre a se re­duce restanţele acumulate acum, cînd timpul este încă prielnic. Pregătirea stocului de furaje la C.A.P. Vedea Un cadru legislativ eficient producerii şi folosirii seminţelor A şaptea sesiune a Marii Adu­nări Naţionale — ale cărei lucrări au fost puternic marcate de dez­baterea şi adoptarea Legii planului cincinal de dezvoltare economico­­socială a Republicii Socialiste Ro­mânia pe perioada 1971—1975 — a luat de asemenea în discuţie şi a aprobat Legea privind producerea, folosirea şi controlul calităţii se­minţelor şi materialului săditor pentru producţia agricolă vegetală. Necesitatea şi actualitatea aces­tui important act normativ rezultă din însuşi stadiul de dezvoltare a agriculturii, a întregii economii na­ţionale, din cerinţele majore ale etapei prezente şi ale perspective­lor în domeniul creşterii progresi­ve şi sistematice a recoltelor. In procesul autodesăvîrşirii pe calea dezvoltării multilaterale, sistemul economic socialist din ţara noastră a înmulţit legăturile de dependenţă şi condiţionare reciprocă între agri­cultură pe de o parte şi celelalte ramuri ale producţiei materiale pe de altă parte, înzestrată din punct de vedere tehnico-material la un nivel superior, datorită eforturilor industriei, agricultura are obligaţia să-şi îndeplinească tot mai bine sar­cina de furnizor de materii prime, să creeze mai mari disponibilităţi pentru export, ţinînd seama că do­tarea ei impune eforturi şi pe li­nia importului. Totodată, permanen­ta creştere a nivelului de viaţă al oamenilor muncii ridică în faţa a­­griculturii exigenţe sporite în ce priveşte belşugul de produse agro­­alimentare pus la dispoziţia popu­laţiei prin intermediul pieţei. Experienţa îndelungată a unită­ţilor agricole de stat şi cooperatis­te demonstrează că în lupta pentru realizarea de producţii vegetale spo­rite sămînţa şi materialul de plan­tat joacă un rol hotărîtor. Este în afara oricărei îndoieli faptul că, dacă în acest an în ţara noastră, inclusiv în judeţul Ilfov, s-au ob­ţinut recolte mai bune decît în anii anteriori, acest lucru are la origine şi folosirea, pe scoală mai largă decît pînă acum, a seminţelor de bună calitate, din soiuri superioa­re. Totuşi, posibilităţile pămîntului, ale bazei tehnico-materiale sînt mult mai mari­ decît o arată nivelul actual al recoltelor, iar în viitor ele vor spori şi mai mult. Condiţiile moderne de producţie create agriculturii pot fi valorifi­cate la maximum numai prin folo­sirea în cultură a seminţelor din soiuri valoroase, curate, cu o mare putere productivă. Pentru produ­cerea şi folosirea acestora s-au fă­cut deja eforturi, încununate cu u­­nele rezultate satisfăcătoare. Totuşi, după cum în repetate rînduri con­ducerea partidului, personal tova­răşul Nicolae Ceauşescu au atras atenţia, in acest domeniu continuă să se menţină lipsuri şi carenţe in­tolerabile, care duc în ultimă in­(Continuare în pag. a 2-a) Rolul curativ profilactic al opiniei publice Asistăm, în sala mică a clubu­lui din Olteniţa, la o şedinţă de lucru a cadrelor medicale. Sunt prezenţi medici de la spitalul uni­ficat şi policlinică, din întreprin­deri, din circumscripţiile sanitare orăşeneşti şi rurale. Oameni mai tineri sau mai în vîrstă, pe care ce­tăţenii îi stimează nu numai în funcţie de numărul anilor, ci şi de modul în care îşi îndeplinesc no­bila lor profesiune de apărători ai sănătăţii publice. Lipsesc halatele şi bonetele albe, stetoscoapele. Dar chiar şi aşa, în haine obişnuite de toate zilele, medicii au o prestanţă deosebită, izvorîtă din prestigiul pe care şi l-au cîştigat în marea lor majoritate prin competenţa şi înalta răspundere cu care îngrijesc bolnavii. Căci nu halatul alb con­feră medicului autoritate, ci con­duita lui profesională şi cetăţe­nească, priceperea şi conştiinţa cu care îşi îndeplineşte misiunea, dă­ruirea şi omenia investite în mun­ca sa atît de dificilă şi, totodată, atît de frumoasă. Cităm cîteva nume pe care locuitorii din Olte­niţa şi din satele vecine le rostesc cu dragoste şi respect * dr. Valeriu Dumitrescu, dr. Costea Eugen, dr. Daniel Giuglea, dr. Adriana Po­­pescu, dr. Teodora Nicolau, dr. Pe­tre Ionescu, dr. Nicolae Mitoiu. Sunt în această sală de şedinţe cei care ocrotesc sănătatea a peste 90.000 de cetăţeni. Prin activitatea lor au făcut ca indicii de sănătate să se îmbunătăţească de la un an la altul. Această realitate îmbucu­rătoare le dă forţa necesară pen­tru a fi exigenţi cu ei înşişi, in­transigenţi faţă de abaterile să­­vîrşite de la o vreme de către un coleg de-al lor, doctorul Dumitru Păcuraru. Medicul nu trăieşte închis în­­tr-un turn de fildeş. El este şi ce­tăţean, are responsabilităţi sociale. Ca membru al societăţii socialiste el, este receptiv la tot ceea ce se petrece în jurul său. Nu poate ră­­mîne indiferent la greşelile altora,­­cu atît mai mult atunci cînd este vorba de un coleg de breaslă. Iată de ce medicii din Olteniţa nu ră­­mîn pasivi, se simt datori să ia atitudine faţă de devierile regre­tabile de la etica profesională şi cetăţenească de care s-a făcut vi­novat doctorul Dumitru Păcuraru. In ce constă cazul doctorului Păcuraru ? Faptele prezentate în şedinţă sunt clare ca lumina zilei şi condamnabile. Uitînd că un ha­lat alb se poate uşor păta, chiar dacă este al unui medic, el a pre­tins unor pacienţi diferite atenţii, potrivit înjositorului obicei „să dea bolnavul ceva pentru a nu fi de pomană şi să-i fie de leac“, sau — spus mai elevat — honora medicum propter necessitatem, că ţăranul, chiar dacă nu ştie lati­neşte, pică el cu ceva. La această practică a adăugat alta tot atît de nedemnă, concretizată într-o ati­tudine incorectă faţă de paciente. Şi cum un nărav nu prinde nicio­dată chiar singur, doctorul Pă­curaru şi-a mai încărcat pă­catele cu încă unul­t super­ficialitatea. Organele superioare au primit sesizări din par­tea unor­ cetăţeni care şi-au ex­primat indignarea pentru modul necorespunzător în care medicul Păcuraru îşi face datoria. El a procedat superficial în legătură cu examenul radiologie al unor pacienţi, a eliberat incorect adeverinţe de sănătate, nu s-a preocupat de in­ternarea la timp a unui bolnav care prezenta leziuni pulmonare deschise. Superficialitatea este dăunătoare în orice sector de ac­tivitate, dar în domeniul ocrotirii sănătăţii este deadreptul pericu­loasă. Pentru unele din aceste aba­teri Direcţia sanitară judeţeană a aplicat sancţiunile cuvenite. Doctorul Păcuraru nu a tras însă învăţămintele necesare. Mai mulţi locuitori s-au plîns şi de compor­tarea lui extraprofesională. Faţă de aceştia a avut ieşiri nesănă­toase care trădau carenţele sale de ordin moral şi cetăţenesc. Ca şi cum toate aceste metehne nu i-ar fi aparţinut, el obişnuia să se tîn­­guiască lamentabil că „visele lui nu s-au realizat“. Cu alte cuvinte, că a ajuns un ratat. Vezi, doamne, la Olteniţa un medic nu-şi poate afirma personalitatea, calităţile sale umane şi profesionale. El nu a înţeles că, dacă există ceva ce poate duce la ratare, acest ceva se compune tocmai din năravuri, din slăbiciuni, din lipsa de răspun­­ D. TURTUREANU [Continuare în pag. a 2-a) • Cazul doctorului Dumitru Păcuraru din Olteniţa 9 Super­ficialitate sau sfidare a eticii profesionale şi cetăţeneşti ? • Cînd uiţi pe ce lume trăieşti, colectivitatea te trezeşte la realitate N CINCINALUL 1971-1975 Vast program al muncii creatoare, al înfloririi patriei socialiste in cincinalul 1971-1975 Recent aprobată de către Marea Adunare Naţio­nală, LEGEA PRIVIND PLANUL CINCINAL PE ANII 1971—1975 cuprinde prevederi deosebit de impor­tante pentru dezvoltarea economico-socială a ţării noastre. Coordonatele majore ale cincinalului ur­măresc dezvoltarea rapidă a forţelor de producţie, obţinerea de efecte economice maxime şi îmbună­tăţirea traiului tuturor cetăţenilor. CARACTERISTIC PENTRU ACEASTĂ PERIOADĂ ESTE VOLUMUL MARE DE INVESTIŢII, ceea ce de­monstrează posibilităţile ţârii noastre de a mobiliza resurse materiale din ce în ce mai mari în vederea ridicării economiei, ştiinţei şi culturii pe trepte tot mai înalte, pe măsura cerinţelor făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, obiectiv major sta­bilit de Congresul al X-lea al partidului. Aşa cum s-a arătat în documentele partidului, vo­lumul ridicat de investiţii va asigura progresul rapid al României, situarea patriei noastre la nivelul ta­rilor avansate, îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de viaţă ale poporului. Rata înaltă a acumulării nu constituie — nu poate să constituie — un scop în sine. Politica ştiinţifică, realistă a partidului nostru prevede menţinerea unui astfel de ritm în domeniul investiţiilor, deoa­rece numai pe această cale se asigură realizarea unei reproducţii lărgite de mare amploare, capa­bilă să dezvolte baza materială a producţiei, să de­termine o creştere armonioasă a întregii economii, creînd astfel o bază puternică, trainică pentru ridi­carea nivelului de viaţă al tuturor celor ce muncesc. După cum se ştie, VOLUMUL TOTAL AL INVESTI­ȚIILOR DIN ACTUALUL CINCINAL SE RIDICA LA 470 MILIARDE LEI. DIN ACESTEA, 281,2 MILIARDE LEI VOR FI ALOCATE PENTRU DEZVOLTAREA IN­DUSTRIEI. Aceasta va permite ca PRODUCŢIA GLOBALĂ A INDUSTRIEI SOCIALISTE SA SPOREASCĂ INTR-UN RITM MEDIU ANUAL DE 11—12 LA SUTĂ. Ritmuri înalte de creştere vor cunoaşte în continuare ra­murile de bază ale industriei moderne, INDUSTRIA ENERGETICA, INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI, INDUSTRIA CHIMICA ŞI ALTELE. De ase­menea, se va asigura dezvoltarea susţinută şi a in­dustriei uşoare şi alimentare. Oamenii muncii au primit cu satisfacţie obiecti­vele noului cincinal care slujesc prosperităţii Româ­niei Socialiste, ridicării nivelului de trai al întregu­lui popor. Caracterul mobilizator al acestor obiec­tive este subliniat şi de rezultatele obţinute pînă acum în cadrul primului an al noului cincinal. SUB CONDUCEREA ORGANIZAŢIILOR DE PARTID, MUN­CITORII, INGINERII SI TEHNICIENII DIN INDUS­TRIA JUDEŢULUI ILFOV SUNT HOTARITI SA OBŢI­NĂ SUCCESE SI MAI MARI, SA ÎNFĂPTUIASCĂ EXEMPLAR SARCINILE CE LE REVIN DIN PLANUL CINCINAL 1971-1975. se vor investi in LA I.I.L. „STEAGUL ROŞU“-GIURGIU Preocupare stăruitoare pentru obţinerea unor noi succese Timp de cîteva ore l-am însoţit pe tovarăşul Dumitru Micu, direc­tor adjunct al întreprinderii de in­dustrie locală „Steagul roşu" din Giurgiu prin numeroasele secţii ale întreprinderii. Folosind acest prilej l-am rugat să ne facă şi cîteva re­latări cu privire la unele măsuri prezente şi de perspectivă. — V-am ruga să ne furnizaţi cî­teva detalii bilanţiere. — Deşi nu dispunem încă de ci­fre absolute puteţi totuşi reţine că am realizat circa zece milioane lei la producţia globală, 9 milioane lei la producţia marfă, aproximativ 8.700.000 lei la producţia marfă vîn­­dută şi încasată. De asemenea ne realizăm planul la export cu o va­loare de 2.300.000 lei valută. — In ce stadiu se prezintă con­tractările care se desfăşoară de cî­teva zile ? — Ne aflăm în plină acţiune de contractări pentru anul 1972. Ca un amănunt important, am con­tractat in întregime producţia de mobilă pentru fondul pieţei în va­loare de peste 14 milioane lei. In acest sector sîntem preocupaţi pen­tru introducerea în producţie pe anul 1972, a noului sortiment de mobilă „Mugur” solicitat de bene­ficiari. Am mai contractat în între­gime materiale de protecţie desti­nate unităţilor industriale la o va­loare de peste 14 milioane lei. — Care sunt perspectivele pentru export ? — Au fost recent definitivate tra­tativele cu întreprinderea exporta­toare de resort „ILEXIM” din Ca­pitală în vederea livrării unei can­tităţi de 13.000 metri pătraţi covoa­re orientale de mînă. — Şi aveţi condiţii de realizare a acestui angajament . — Hărnicia lucrătoarelor noastre şi mai cu seamă extinderea şi mo­dernizarea aşa numitei secţii de covoare care de multă vreme poate să poarte titlul de „fabrică“, asi­gură livrarea acestor cantităţi con­tractate, în anul viitor vor lucra în acest sector aproape 1.000 de mun­citoare ceea ce va asigura şi o creştere a planului de producţie faţă de 1971 cu 2.000 metri pătraţi covoare. De altfel, creăm şi extin­dem ateliere de lucru pentru co­voare destinate exportului, în satul Malu, comuna Arsache, comuna Găujani. ,­­ Asemenea angajamente enu­merate de întreprinderea de indus­trie locală presupune şi existenţă unor spaţii de lucru corespunză­toare. Presupunem că au fost luate — în acest sezon — şi unele mă­suri. — Ne preocupă intens crearea pe deoparte de noi spaţii de produc­ţie pe de altă parte — ca un co­rolar — modernizarea şi autoutila­­rea secţiilor noastre cu utilaje mo­derne, corespunzătoare sarcinilor de producţie mereu sporite. Trebuie să menţionăm că sarcinile de plan pe anul 1972 sunt mai mari faţă de anul curent cu circa 10 milioane lei şi acest volum de muncă solicită o mai bună organizare a spaţiilor existente, o reevaluare a posibili­tăţilor de folosire a tuturor spa­ţiilor şi, desigur, în măsura posibi­lităţilor crearea unor noi spaţii de producţie. Voi exemplifica. Atelie­rul nostru va căpăta în plus o su­prafaţă de 250 metri pătraţi, la sec­ţia de covoare „6 Martie" extindem spaţiul, deocamdată cu circa 100 metri pătraţi. De la data de 15 oc­tombrie a.c. secţia noastră pentru produse din lemn a fost dotată cu o nouă hală de lucru în care sunt L. FRIMU (Continuare in pag. a 2 a)

Next