Steaua Roşie, septembrie 1971 (Anul 22, nr. 208-233)
1971-09-01 / nr. 208
e . Caracterizat pe scurt, filmul lui Mihail Kalatozov poate fi definit ca fiind povestea celebrei expediţii arctice conduse de generalul italian Urriberto Nobile, care, în 1928, a reuşit să atingă Polul Nord. Dar această for■ş uidă, care anunţă de la bun început o peliculă plină de atracţiozitate şi suspens, este mult prea săracă pentru a cuprinde în ea toată bogăţia problematică a acestui film ■în care celebrul regizor sovietic reia temele sale preferate, „Cortul roşu“ înscriindu-se astfel pe aceeaşi linie de preocupări cu „Zboară cocorii" şi . „Scrisoare neexpediată". Lupta tenace, îndîr- Jf-i'îrtă a omului cu natura potrivnică, cu desperarea, lupta cu tine însuţi pentru a ţi păstra încrederea, moralul, condiţia de om, este una din temele cele mai frumoase şi mai măreţe ale filmului. „Omul poate fi distrus, dar nu poate fi învins” — pare a spune filmul, reluînd o veche aserţiune. Este apoi, strins legată de precedenta, tema aşteptării, a unei aşteptări lungi, nesfirşite, încordate, timp în care nu trebuie, nu ai voie să-ţi pierzi speranţa. Mai este tema eroismului şi abnegaţiei, a eroismului autentic, făcut fără paradă, simplu, firesc, dintr-o necesitate lăuntrică, din dragoste pentru om, din pasiune pentru descifrarea tainelor universului, a abnegaţiei cu care se jertfesc pentru semenii lor oameni care nu sunt scutiţi nici ei de omeneşti cusururi, de slăbiciuni, de mici vanităţi, dar care sînt, totuşi, oameni printre oameni, pentru care ideea solidarităţii umane nu este o vorbă goală, ci un crez, un principiu de viaţă. Şi avem, în sfîrşit, procesul de conştiinţă al lui Nobile. Se ştie că acesta, după ce împreună cu opt tovarăşi ai săi eşuase pe o banchiză în derivă şi după ce au aşteptat zadarnic sosirea echipelor de salvare, a permis unui grup de trei membri ai expediţiei să încerce singuri să se salveze. Se mai ştie că atunci cînd au fost descoperiţi de un avion suedez, care nu putea lua la bord decit o singură persoană, Nobile a acceptat să fie el primul salvat. Pentru aceste fapte, codul onoarei militare L-a găsit vinovat. Dar Nobile se simte nevinovat şi, după patruzeci de ani, pe care i-a trăit într-o permanentă frămîntare sufletească, el evocă figurile tuturor celor implicaţi într-un fel sau altul în tragedia expediţiei sale şi le cere să-l judece ei. Nu voi anticipa concluzia filmului, obiectivă şi plină de bun simţ după părerea mea, voi spune doar că profesorul sovietic Semionovici, cel care, cu vasul ,,Krassin", a reuşit să-i salveze pe supravieţuitori, avea perfectă dreptate cînd afirma că faptele oamenilor nu trebuiesc judecate in sine, ci prin prisma rezultatelor lor. Kalatozov este un excelent portretist şi, în acelaşi timp, un mare maestru în folosirea imaginii. Conduşi cu mină sigură, puşi în situaţii definitorii, filmaţi cu o mare inteligenţă a îmbinării primplanurilor cu planurile generale, actorii Peter Finch (Nobile), Claudia Cardinale (Valeria), Eduard Martevici (Malmgren), Mario Adorf (Biaggi), Sean Connery (Amundsen), Hardy Kruger (lundborg), ca şi toţi ceilalţi, realizează tipuri memorabile, de o mare diversitate şi autenticitate. Iar operatorul Leonid Kalaşnikov se întrece pe sine filmînd imensitatea de o albeaţă strălucitoare a gheţurilor cu o voluptate a mişcărilor de aparat şi cu un rafinament al cadrajelor care dau imaginii o poezie de nedescris; dar, graţie atentei îndrumări a lui Kalatozov, nici un cadru nu e frumos în sine, fiecare performanţă tehnică slujeşte o idee, un gînd al regizorului. ZENO FODOR CORTUL ROŞL (Cinema „ARTA") 0 0•000 0 •00 000•0 0 0 00 0 00 0 0• 00 0 00 e t PAGINA 2 STEAUA ROȘIE TUR DE ORIZONT # TUR PE ORIZONT ♦ TUR DE ORIZONT e TUR DE ORIZONT •a 0 © * a © © »•00 0000 0 TUR DE ORIZONT• TUR PE ORIZONT P TUR DE ORIZONT 0 TUR DE ORIZONT Ideea metaforă a filmului ne e strigată, aruncată infaţă cu violenţă. Nimeni nu e lăsat să o ignore. Şi în acest patos vehement al demonstraţiei rezidă puterea de fascinaţie a realizării lui Sydney Pollack, cineast american aparţinind generaţiilor recent venite în cinema despă televiziune (a debutat în 1965) şi care a ştiut să unească vigoarea criticii sociale cu o deplină stăpînire a resurselor tehnico-profesionale. Maratonul dansului descris pe ecran e maratonul vieţii, al vieţii circumscrise la o ambianţă socială clar trasată. Spectacolul aspru şi brutal şi dureros şi scrişnit la care asistăm în „Şi caii se împuşcă, nu-i aşa?” reflectă — în cheia fabulei propuse de realizator — încleştarea dramatică a existenţei într-o societate întemeiată pe o concurenţă dezumanizantă, pe * ' goană perpetuă pentru un loc f- mai bun cucerit în dauna seme*■ fiului, considerat neapărat un * ' rival, intr-o asemenea cursă J(care e departe de a se limita ► '-strict la momentul istoric al criptei din anii ’30, ridicîndu-se la Jf' o amplă generalizare artistică) * nu există menajamente, nu există loc pentru înţelegere şi cooperare între competitori. Fiecare trebuie să dea din * coate — la propriu şi la figu* rat; să calce în picioare pe celălalt — la propriu şi la fi- I gurat ; să-şi învingă propria extenuare, propriile slăbiciuni, * pentru a nu se lăsa depășit de * alt concurent. Dacă un cuplu e desperecheat, fiindcă unul din- 5 tre parteneri a cedat doborit de J., oboseală, cel rămas trebuie I să-și găsească pe altcineva cu care să poată continua. Și pînă-1..1.destiî, cu priviri feroce și isco► clitoare pe sub pleoapele grele, cine e gata să se prăbuşească. Regula necruţătoare a jocului îi stăpîneşte pe toţi, îi desfigurează sufleteşte, golindu-i treptat de trăsături omeneşti. Sleiţi, dezabuzaţi, înfrînţi, participanţii la maratonul dansului sfîrşesc lamentabil, pentru că intr-o asemenea cursă nu poate fi decît un singur învingător — cîştigul scontat de organizatorul acestui „business" — şi nenumăraţi învinşi — cei care s-au lăsat ademeniţi de falsa tentaţie a succesului, a ipoteticei reuşite, a premiului oferit drept momeală. Filmul pulverizează mitul succesului şi al Şi caii se împuşcă, nu-i aşa ? (Cinema „SELECT") prosperităţii la care poate ajunge fiecare în ţara „tuturor posibilităţilor” şi arată reversul sloganurilor atrăgătoare şi al luminilor sclipind multicolor. Bunăoară, în cele zece minute infernale de derbi, anunţate ca un moment de vîrf al spectacolului, perechile se angajează într-o cumplită alergare, minate exclusiv de grija obsesivă de a nu rămîne pe ultimele trei locuri care atrag eliminarea. în momentele de pauză aparatul ne introduce în încăperile din dos ale localului, la duşuri şi toalete, la ieşirea de serviciu unde se adună gunoaiele, în locuri sordide şi dezolante. Contrastul între vorbele cu care prezentatorul animă asistenţa şi pe participanţi şi realitatea crîncenă sare in ochi, exclude orice echivoc. Dincolo de descripţia mediului făcută fără a lăsa să-i scape nici un amănunt revelator. Sidney Pollack ne invită la o meditaţie arivgră despre condiţia umană supusă unor presiuni social-istorice silnice. Punctul său de vedere, limitat ideologic, nu găsete ieşire din situaţia pe care o acuză Concluzia sa e sumbră, defetistă şi, fireşte, noi o amendăm, îi contrapunem o viziune tonică asupra soartei omului Aşa cum nu putem împărtăşi nici deznodămîntul jalnic al Gloriei, dusă la o funestă disperare de succesivele ei eşecuri. Ceea ce reţinem însă din acest film tulburător este critica aspră a unei mentalităţi şi a unor stări de lucruri condamnabile care generează această mentalitate. Pe acest fundal se conturează portretele în clar-obscur ale unor indivizi care nu încetează nici o clipă să-şi păstreze misterul intangibil al propriei lor persoane. Nu ştim de unde vin, nu ştim încotro se duc cînd ies din competiţie. Ei trec prin faţa noastră purtîndu-şi taina interioară şi oricît de jos ar coborî pe treptele mizeriei şi ale umilinţei, continuă să posede un licăr enigmatic, care-i face să rămînă fiinţe umane. E, fără îndoială, şi marele merit al unor interpreţi de primă clasă ca Jane Fonda (Gloria), Michael Sarrazin (Robert), Susannah York (Alice), Red Buttons (marinarul) şi in mod deosebit Gig Young (Rocky, organizatorul maratonului), care s-au contopit pînă la identificare cu personajele. Trăirea lor e totală, drama pe care o aduc pe ecran are pecetea autenticităţii sociale şi psihologice şi, totodată, se învăluie, graţie lor, în acel nimb misterios şi seducător. Adaptind dintr-o perspectivă contemporană cartea lui Horace McCoy scrisă în 1935, Sydney Pollack s-a plasat pe o poziţie lucid-detaşată, dar nu s-a arătat capabil să conchidă că, spre deosebire de cai — care se împuşcă, nu-i aşa?, atunci cînd, răniţi, nu mai pot continua să alerge — oamenii au dreptul la statutul înaltei lor demnităţi şi meniţi în lume. MIHAIL LUPU " Mica publicitate Vind apartament confort I, 4 camere in cartierul Tudor, str. Bacinului nr. 12, ap. 15, Tg.Mureş. Relaţii în zilele de lucru intre orele 17:20. Vind urgent blocuri beton pentru construcţie. Informaţii la Cristeşti nr. 688, str. Cimitirului închiriez cameră mobilată pentru studenţi sau elevi. Sîncrai, str. Scurtă nr. 1 . Schimb apartament 2 camere şi dependinţe din Roman cu similar în Tg.-Mureş. Informaţii la întreprinderea locală materiale de construcţii Tg.-Mureş, str Evreilor Martiri nr. 4. Schimb locuinţă (două camere din Turda) la Tg.-Mureş. Informaţii str. Moldovei 10 ap. 6, Tg.-Mureş, telefon: 306-70. Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, Direcţia Generală a Aviaţiei Civile anunţă un concurs pentru admiterea în ŞCOALA DE PILOŢI * » PROFESIONIŞTI DE AVIAŢIE înscrierile se primesc pînă la data de 14 septembrie 1971, la aeroporturile: Băneasa, serviciul personal TAROM, Arad, Bacău, Baia Mare, Craiova, Cluj Constanţa Deva, Iaşi, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Suceava Tg.-Mureş, Timişoara, Tulcea, precum şi la staţiile AVIASAN din localităţile Braşov Galaţi, Piteşti şi Ploieşti.andidaţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii : să fie absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat, să aibă vîrsta între 18—23 ani împliniţi pînă la 31 decembrie 1971, să cunoască o limbă străină de preferinţă engleza. Detalii privind actele necesare înscrierii, disciplinele de examen, locul şi data examenului precum şi durata de şcolarizare se dau la aeroporturile şi staţiile AVIASAN unde se primesc înscrierile. agendă Cinema MIERCURI, 1 SEPTEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: Cortul roşu (ambele serii — orele: 10 — 16 — 18 şi 21). Grădina de vară: Cortul roşu (ambele serii — ora 19,30). Select: Şi caii se împuşcă, nu-i aşa? Progresul: Cum am declanşat al doilea război mondial (ambele serii). Tineretului: Gool! Unirea: Paşi spre lună. Flacăra: Subteranul. SIGHIŞOARA — Lumina: Greşeala regelui. LUDUŞ — Flacăra: Străzile au amintiri. IERNUT — Lumina: Iconostas. SÂRMAŞU — Popular: Haiducii lui Şaptecai. REGHIN — Patria: Renegata. Victoria: Numai statuile tac. TIRNĂVENI — Melodia: Un surîs în plină vară. SOVATA — Doina: Preţul puterii. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Medicul de asigurări. FÎNTlNELE— Patria: Printre colinele verzi. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Moartea unui birocrat. Televiziune MIERCURI, 1 SEPTEMBRIE 16:30 — FOTBAL: Echipa naţională a României, in ultimul meci de verificare înaintea partidelor din Campionatul european, contra redutabilei formaţii iugoslave C.F.R. Beograd. Transmisiune directă de la stadionul Republicii: 18,20 — Universal şotron; 18,45 — Mult e dulce şi frumoasă; 19,00 — Melodii populare interpretate de Maria Pietraru şi Radu Gheorghe. Acompaniază formaţia Sile Ungureanu; 19,10 — Tragerea Pronoexpres; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Reportaj la 470 de atmosfere; 20,15 — Melodiile serii; 20,30 — Tele-cinemateca: „Bun venit d-le Marschall"; 21,55 — Avanpremieră; 22,00 — Teleglob: R.D. Vietnam. La nord de paralela 17; 22,25 — Telejurnalul de noapte; 22,35 — FOTBAL: Selecţiuni înregistrate din meciul Ungaria — Iugoslavia. Transmisiune de la Budapesta. JOI, 2 SEPTEMBRIE 17,30 — Emisiune In limba maghiară; 18,30 — La volan; 18,50 — Timp şi anotimp în agricultură; 19,10 — Pentru sănătatea dv.; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,10 - Ţară, ţărişoara mea! Spectacol susţinut de Ansamblul ,,Brăduleţul" al sindicatelor Uzinelor de autocamioane Braşov; 20,30 — Aventuri în epoca de piatră — film de desen animat; 21,00 — Interpretul săptămînii: Ilona Moţica; 21,20 — Cadran internaţional; 22,10 — Arabescuri pe un album — Chopin. Interpretează un grup de balerini ai Operei Române. Radio Tg.-Mureş JOI, 2 SEPTEMBRIE In lumba română. 6,30—7: Emisiune pentru crescătorii de animale. Realizarea efectivelor prevăzute în planurile de producţie. Muzică populară la cerere. 16,30—18: Cronica actualităţii. Arii din opere. Orizont economic: Reducerea consumului de metal la I.R.U.M. Reghin. Cîntă taraful condus de Farcaş Ştefi. Lecturi literare: Mircea Bradu „Noapte albă”. Program de cîntece. In limba maghiară: 6—6,30; intîlnire matinală. Muzică: 18— 19,30; Cronica actualităţii. Vals din opereta „Voievodul ţiganilor” de J. Strauss. Jurnal artistic. Cintece populare. Pe undele tinereţii. Ştafeta generaţiilor. Jurnal de vacanţă. Muzică. ■ JUUTUIUI MUREŞ DIRECŢIA JUDEŢEANĂ VINDE DIN STOCUL PESTE NECESAR DIFERITE PIESE, MATERIALE ŞI ACCESORII AUTO. Denumirea pieselor Reper U/M Cantit. Preţ unit. 1. 2. 3. 4. 5. Rulmenţi 1 206 buc.3 23,47 M 1 305 ii6 25,90 NI 1 506n 2 41,50 II 2218 1f8 221,12 NI 2 309a 6 76,23 1» 3 6465 340.— N 4 209 ••1 29 — II 4 305 •f a 2 40,90 II 6 0043 15.— » 6012 if2 41,98 li 6 020 •f 10 81,14 II 611? ii8 48,18 II 6 210 ii 10 33.— fi 6 212n 8 50.— r 6 224a 1 320.— a 6 405a 3 32.— a 6 212 fi2 130.— a 7 611a 2 96.— li 7 615a 8 205,50 • 1 7618 • 92 390.— II 7 709 li2 57.— li 7 809 II2 53,60 li 8 201 fl ii 2 17 — • 1 8 2092 36.— t» 22 220 li1 388,— li 26 226 II2 120.— ,, 30 311 li2 70— II 30 312 li4 85— • 1 30 314 ,,1 118— ti 32 216 II1 101 — II 32 217 II4 112,50 il 32 315 il1 210— II 36 308 II2 50— li 42 211 II3 55,27 li 51 224 It3 250— II 292 2186 100— ii 804 705 li4 26,63 I, 852 705 II6 129,06 li 907 909 it2 35— II 51 209 ii2 36— II 7 315 II3 148,87 ,, 3 209 II2 70— li 30 316 •92 252— II 6315 It1 115— II 7215 •r2 136— 7 211 30 211a 2 46— •1 127 509a 8 19.75 Informații: Str. Sudului nr. 38 (lingă Mureșeni). Telefon: 1-19-31. Fabrica de conserve " " ” ■** COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR AL JUDEȚULUI MUREȘ COMUNICĂ PREȚURILE DE CONTRACTARE ȘI CU AMĂNUNTUL PLAFON LA UNELE LEGUME ȘI FRUCTE, STABILITE PRIN DECIZIA NR. 431/1971, ASTFEL: Denumirea produsului U/M Calitatea Extrat II Ardei graşi amănuntul kg 1,70 1,35 1,10 Cartofi de vară Fasole verde alte amănuntul kg— 1,20 0,90 soiuri amănuntul kg— 2,25 Vinete amănuntul kg 1,80 1,40 1,10 Varză albă amănuntul kg 1 — 0,80 0,65 Usturoi uscat amănuntul kg— 10— 8,20 Morcovi rădăcini amănuntul kg 1,35 1,10 0,85 Pătrunjel rădăcini amănuntul kg— 2,10 1,85 Păstirnac rădăcini amănuntul kg— 1,70 1,40 Țelină rădăcini amănuntul kg— 2,70 2,10 contract kg— 0,20 0,15 Dovlecei mijlocii amănuntul kg— 0,40 0,30 Dovlecei mari contract kg— 0,15 ___ amănuntul kg— 0,35— Gogoșari verzi contract kg 1,30 1,10 0,80 amănuntul kg 2,20 1,90 1,40 Pere grupa A amănuntul kg 4,10 3,20 2,40 Pere grupa B Pere grupa C soiuri superioare amănuntul kg 3,05 2,40 1,80 (de vară) Pere grupa C rest amănuntul kg— 2,55 1,95 soiuri (de vară) amănuntul kg— 2— 1,55 Pepeni verzi contract kg— 0,70 0,40 amănuntul kg 1,40 0,95 amănuntul kg 7— 5,70 4,30 Preţurile de contractare intră în vigoare la 2 septembrie 1971 ora zero, iar cele cu amănuntul plafon la 4 septembrie 1971 ora zero. Struguri de masă grupa E S mutaţii Struguri de masă grupa M mutaţii Struguri de masă amănuntul kg 6,20 4,90 3,80 grupa O mutaţii amănuntul kg 5,70 4,50 3,50 MINIER BĂLAN CU SEDIUL IN ORAŞUL BĂLAN, JUDEŢUL HARGHITA, STAŢIA C.F.R. IZVORUL OLT, angajeaza muncitori pentru subteran in meseria de miner Se asigură cea mai înaltă reţea de salarizare din industria minieră încadrările tarifare fiind, începînd cu luna a doua de la angajare, între 1.708—2.907 lei pe lună, in funcţie de calificare şi stagiu în meserie. La încadrările tarifare se adaugă următoarele sporuri: — de la 8—16 la sută pentru realizarea planului peste 100,5. — 9 la sută la încadrarea tarifară pentru cei ce locuiesc in cămin. — 15 la sută pentru munca de noapte. — 4—6 la sută pentru conducerea formaţiilor de lucru. — Echipament de protecţie. — Cazare gratuită în blocuri de nefamilişti (cămine), cu instalaţii moderne şi încălzire centrală — Servirea mesei la cantină, trei mese 12,50 lei. — Posibilităţi de calificare. Cei interesaţi şi cu vîrsta între 18—45 ani, vor prezenta la angajare buletinul de identitate, actul privind situaţia militară şi carnetul de muncă. Părinţi! Nu aşteptaţi ultimul moment! CUMPĂRAŢI UNIFORME ŞCOLARE DIN MAGAZINELE COMERŢULUI DE STAT.