Steaua Roşie, octombrie 1971 (Anul 22, nr. 235-260)

1971-10-26 / nr. 255

PRODUCȚIA QIOBALA /A/DL/STR/ALA PROD­UCT/VI TA TEA MUHCII PE SAL AR/AT (N /ASUUSTR/E VtjfJMi», ______.. GORIBB nrjML/f Vi SALAR/ATÎN INDUSTRIE llilll VOLUMUL VENITORILOR REALE TOTALE ALE POPULAȚIE! 171-181 142 140-146 4970 1975 CINCINALUL 1971-1975 DEZVOLTARE Recentele lucrări ale sesiunii Marii Adunări Nationale au fost urmărite cu un interes deosebit de întreaga ţară, de toţi oamenii muncii care, alături de forul su­prem, au aprobat cu mîndrie in unanimitate planul cincinal de dezvoltare economico-socială pe perioada 1971—1975, măreţ pro­gram de făurire a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate. Actualele prevederi ale noului plan cincinal sunt în deplină con­cordanţă cu Directivele Congresu­lui al X-lea al partidului, în care se arată că „Obiectivul fundamen­tal al acestui program este lărgi­rea şi perfecţionarea continuă a bazei tehnico-materiale a ţării, fău­rirea societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate". Realizarea acestui ţel major de perspectivă al partidu­lui nostru urmăreşte, în primul rînd, creşterea intensă a forţelor de producţie, crearea unei economii avansate, a unei industrii şi agri­culturi moderne, în stare să satis­facă cerinţele mereu sporite ale societăţii. Sarcinile şi obiectivele fundamentale ale dezvoltării in­dustriei şi agriculturii, a întregii economii româneşti, orientările principale ale politicii economice a partidului izvorăsc din cerinţele noii etape de dezvoltare a socie­tăţii, răspund intereselor vitale ale poporului nostru, cauzei progresu­lui şi înfloririi patriei noastre so­cialiste Noul plan de dezvoltare economico-socială s-a elaborat sub directa îndrumare a Comisiei centrale de partid şi de stat, con­dusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a analizat şi dezbătut pe scară naţională de către nu­meroşi oameni ai muncii de toate profesiile, ceea ce constituie o nouă şi elocventă ilustrare a de­mocratismului societăţii noastre, asigurînd o fundamentare realistă, ştiinţifică planului, o mai intensă mobilizare a resurselor materiale şi umane în vederea accelerării progresului economic şi social. Astfel, s-au găsit noi posibilităţi prin care să se asigure ritmuri de creştere a producţiei materiale, a eficienţei economice şi de ridicare a nivelului de trai superioare celor stabilite de Directivele Congresului al X-lea al partidului. Conceput după cerinţele şi ţe­lurile fundamentale ale noii etape istorice de dezvoltare a ţării — făurirea societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate — sarcinile şi obiectivele noului plan cincinal au în vedere realizarea unui ritm sus­ţinut, dinamic al creşterii produc­ţiei de bunuri materiale, moderni­zarea structurii întregii economii prin accentuarea procesului calita­tiv al dezvoltării, sporirea eficienţei economice în toate domeniile — cale sigură de creştere rapidă a venitului naţional — izvor unic al progresului economic şi al ridicării nivelului de trai al poporului. Ple­­cînd de la aceste cerinţe majore ale noii etape, noul plan cincinal are ca ţel suprem o dezvoltare pu­ternică a forţelor de producţie în vederea obţinerii unei eficienţe economice maxime care să ducă nemijlocit la îmbunătăţirea conti­nuă a nivelului de viaţă al mase­lor. Iată de ce şi în perioada ac­tualului plan cincinal, industria cunoaşte o dezvoltare rapidă, prin­­tr-o industrializare susţinută, care de altfel este obiectivul major al politic­ii economice a partidului. In acest sens este edificator de sub­liniat faptul că în perioada anilor 1971—1975 producţia globală in­dustrială va spori într-un ritm me­diu anual de 11,0—12,0 la sută, ceea ce înseamnă că în anul 1975 ea va fi cu peste 71—81 la sută mai mare decit in 1970 şi aproxi­mativ de 3 ori mai mare decit în 1965. Aceste ritmuri se vor realiza printr-o creştere intensivă şi mo­dernizare a economiei naţionale, prin ridicarea eficienţei investiţiilor, mai buna folosire a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă, reducerea cheltuielilor materiale, îmbunătăţirea structurii producţiei în toate ramurile prin realizarea de produse de înaltă tehnicitate, valorificarea superioară a muncii naţionale în schimburile externe. Ca o expresie concludentă a acestui proces şi opţiuni, venitul naţional urmează să crească mai repede decît produsul social total. Conform prevederilor, în perioada 1971—1975 venitul naţional va spori într-un ritm mediu anual de 11—12 la sută. Creşterea venitului naţional într-un ritm susţinut a permis şi stabilirea unei cote a fondului de acumulare de 30—32 la sută, care creează posibilitatea sa învestim în acest cincinal din fondurile centralizate ale statului 470 de miliarde de lei. Cota înal­tă a acumulării este impusă — aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — ca singura premisă esenţială a progresului societăţii noastre, a ridicării cit mai rapide a României la nivelul ţărilor dez­voltate. Ca ramură de bază a producţiei materiale, care, împreună cu in­dustria, asigură programul şi echi­librul întregii economii, agricultura va parcurge în actualul cincinal o etapă de accelerare a procesului de dezvoltare intensivă şi moderni­zare, spre a valorifica mai bine marile resurse de care dispunem. Investiţiile făcute de stat —■ de 2 ori mai mari decît în cincinalul tre­cut — sunt destinate în principal lărgirii bazei de mecanizare şi chimizare, extinderii irigaţiilor şi hidroamelioraţiilor, dezvoltării zoo­tehniei etc. Avînd în vedere a­­cest fapt în actualul plan cincinal se prevede ca în perioada anilor 1971—1975 producţia agricolă să sporească cu 36—49 la sută faţă de media cincinalului trecut. Drept urmare va spori substanţial contri­buţia ei la dezvoltarea economiei şi satisfacerea mai bună a nevoi­lor de consum ale populaţiei. (Continuare in pag. a 3-a) — ! Aproape 16.000 de ţărani co­operatori, 11.000 de muncitori, elevi şi studenţi, 1.750 de trac­toare, 200 semănători, 700 auto­camioane — iată forţa umană şi mecanică ce a acţionat du­minică pe ogoarele judeţului nostru In altfel mînii această duminică, ca de ii în alte zile ale săptă­­......... oamenii muncii din agri­cultura judeţului, lucrătorii din I.A.S., mecanizatorii, cooperato­rii şi alături de ei numeroşi sa­lariaţi din întreprinderi şi insti­tuţii, elevi ai şcolilor de cultură generală şi profesionale, sub îndrumarea organelor şi organi­­zaţiilor de partid, au desfăşurat o activitate entuziastă, rodnică la strîngerea recoltei, eliberarea terenului, transport şi însămm­­ţări. Ca urmare a eforturi­lor depuse au fost recoltate 2.036 hectare cu porumb, 312 hectare cu sfeclă de zahăr, cantităţi însemnate de struguri şi alte produse. Folosirea cu eficienţă a mijloacelor mecani­ce, a atelajelor, a condus la strîngerea din cimp şi transpor­tarea unor cantităţi însemnate de produse de pe tarla. Astfel s-au transportat 4.813 tone sfe­clă de zahăr, 1.774 tone po­rumb, 411 tone furaje şi alte produse. Toate acestea au per­mis eliberarea unor terenuri in­­sumînd peste 1.200 ha. De ase­menea în această duminică s-au executat arături pentru în­­sămînţări pe o suprafaţă de 1.450 hectare, s-au pregătit pentru însămînţări 1.685 hecta­re şi s-au însămînţat cu grîu 1.765 ha. Pentru a veni în ajutorul ţă­ranilor cooperatori, mecanizato­rilor şi lucrătorilor din întreprin­derile de stat, mii de oameni ai muncii de la oraşe, elevi şi studenţi au luat parte duminică la strîngerea recoltei. Astfel, încă din primele ore ale dimi­neţii, aproape 3.000 de munci­tori, intelectuali şi elevi din mu­nicipiul Sighişoara s-au îndrep­tat cu ajutorul autobuzelor şi camioanelor spre locurile de re­coltare a porumbului în fermele I.A.S. Sighişoara şi in coopera­tivele agricole din apropiere. Peste 1.100 salariaţi şi 650 de elevi din oraşul Luduş au con­tribuit la recoltarea porumbului pe 237 ha în cadrul cooperati­velor agricole şi fermelor I.A.S. De asemenea, aproape 1.500 de salariaţi de la I.R.U.M., „Re­publica", I.P.M. Sport şi din in­stituţiile oraşului Reghin au ple­cat duminică la lucru în coope­rativele din apropierea oraşului şi la fermele I.A.S. din locali­tate, aducîndu-şi contribuţia la grăbirea terminării recoltatului. IOAN RÎCEANU : Nu în toate cooperativele agri­cole deservite de S.M.A. Sărmaşu s-au luat măsuri operative ca pa­ralel cu recoltarea sfeclei de za­hăr şi a porumbului să se elibe­reze şi terenul pentru a crea con­diţii optime mecanizatorilor să lu­creze la pregătirea terenului şi în­­sămînţarea griului. Din această cauză cele 6 coo­perative agricole se prezintă cu realizări sub media judeţului. C.A.P. din Sărmaşu, Balda, Răzoare, Miheş şi Sînpetru, mai au fiecare de însămînţat griul pe suprafeţe cuprinse între 150—180 ha! Din lipsa terenului liber, la C.A.P. Ră­zoare, (preşedinte Boitoş Graţian), pentru a se evita staţionarea trac­toarelor, conducerea S.M.A. Săr­maşu a fost nevoită să dirijeze 4 tractoare la cooperativa agri­colă vecină din Sînpetru. Lipsa de teren eliberat la C.A.P. Răzoare este determinată mai ales de fon­tul că tăiatul cocenilor de porumb nu se face pe tarlale mari, ci pe parcele dispersate. Din cauza rit­mului încetinit cu care se mun­cește porumbul mai trebuie cules de pe 240 ha, sfecla de zahăr de pe alte 33 ha. Deci însămînţarea griului în această unitate ridică încă probleme serioase. La cooperativa agricolă din Săr­maşu la transportul sfeclei şi po­rumbului sunt antrenate 15 mijloa­ce auto şi 64 atelaje. Randamentul acestora este destul de scăzut. Astfel, la 21 octombrie, o parte din autocamioanele Autobazei din Luduş, în loc să transporte sfecla la punctele de recepţie din apro­piere, şoferii au cărat-o direct la Fabrica de zahăr. La cooperativa agricolă din Miheş, unde de alt­fel însămînţarea griului se des­făşoară cel mai lent, nu toate mij­loacele de transport sunt asigurate cu braţe de muncă pentru a fi încărcate operativ, mai ales cu sfeclă de zahăr. In alte cazuri nu se manifestă suficientă atenţie ca tot ce s-a cules să fie cîntărit o­­perativ şi depozitat cu grijă, fără risipă. La 22 octombrie, de exem­plu, la orele amiezii, conducătorul de atelaje, Farkas Alexandru, a fost nevoit să aştepte la cîntar cu căruţa încărcată cu porumb, pe magazinerul Demeter Pantelimon, care era plecat să servească ma­sa acasă. Tot aici se observă o lip­să de control asupra felului cum se transportă ştiuleţii. De la cîntar pî­­nă la pătule prin curte sînt risipiţi ştiuleţi şi boabe ce sînt striviţi de roţile căruţelor. La fel, superficial se munceşte şi la pregătirea se­minţei. Tratarea griului de exem­plu, se face după ochi, la apre­cierea cooperatorului ce suprave­ghează perzolatorul. Probabil că indicaţia inginerului C.A.P., Vasile Roşu, este alta, dar faptele con­firmă contrariul. REMUS CÂMPEAN­ U Obstacole greu de trecut 11 La C.A.P. Tăureni se tăvălugeşte semănătura de toamnă PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA J­UDA SOSE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ’ ’ 1 ’ Anul XXIII. Nr. 233 (4.228) Mărfi, 26 octombrie 1971 4 pagini, 30 de bani Deschiderea cursurilor Academiei „ŞTEFAN GHEORGHIU“ Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului Nicolae Ceauşescu Păşind într-un nou an de învăţămint, comuniştii de la Academia „Ştefan Gheorghiu", studenţi şi ca­dre didactice, întregul nostru colectiv ne îndreptăm cu fierbinte recunoştinţă gindurile spre conducerea partidului, spre dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru întreaga dumneavoastră activitate pe care o desfăşuraţi în slujba partidului şi patriei, pentru înalta contribuţie pe care o adu­ceţi la îmbogăţirea gindirii teoretice marxist-leni­­niste, la rezolvarea creatoare a problemelor practice ce le impune dezvoltarea multilaterală a societăţii socialiste în ţara noastră. Măsurile stabilite de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., ampla dumneavoastră expunere, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la şedinţa de lucru cu activul din domeniul ideologiei reprezintă o nouă şi strălucită expresie a grijii pe care o manifestaţi pen­tru destinele naţiunii noastre socialiste, a neobositei activităţi pe care o dedicaţi soluţionării marilor pro­bleme ce stau in faţa partidului şi poporului. Gran­diosul program privind îmbunătăţirea muncii poli­­tico-ideologice şi cultural-educative, elaborat in lu­mina istoricelor hotărîri ale Congresului al X-lea, care poartă pecetea înaltei responsabilităţi faţă de interesele majore ale poporului şi ale socialismului, reprezintă pentru toţi comuniştii din Academie un îndreptar de mare preţ în ridicarea la un nivel înalt a întregii noastre activităţi. Recenta hotărire a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la organizarea Academiei pune în faţa noastră sarcini de înaltă răspundere poli­tică. Ea porneşte de la principiul care guvernează întreaga activitate din ţara noastră, că forţa politică conducătoare a societăţii româneşti este Partidul Comunist Român şi pentru exercitarea acestui rol este necesar să se asigure pregătirea superioară unitară a cadrelor de conducere, cadre care să aplice în viaţă cu fermitate revoluţionară linia poli­tică a partidului, să contribuie la dezvoltarea crea­toare a teoriei şi practicii construirii societăţii socia­liste în România. In lumina acestor sarcini vom asigura ca planu­rile şi programul de învăţămînt, toate formele de activitate didactică, ştiinţifică şi educativă să cores­pundă pe deplin obiectivelor puse în faţa Acade­miei „Ştefan Gheorghiu”, cu toate sectoarele sale, de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. La baza întregii noastre activităţi va sta studie­rea documentelor şi hotărîrilor Partidului Comunist Român, a problemelor făuririi unei Românii moderne şi prospere, a proceselor revoluţionare din lumea contemporană, în spiritul concepţiei materialist-dia­­lectice despre lume şi viaţă in munca noastră vom lega strîns procesul de învăţămînt cu activitatea de cercetare ştiinţifică, cu practica. Vom participa activ la studierea formelor şi metodelor concrete de acti­vitate ale organelor şi organizaţiilor de partid, de masă, de stat şi economice, la generalizarea expe­rienţei înaintate, însufleţiţi de dorinţa şi de hotărirea fermă, revo­luţionară de a ridica întreaga noastră muncă pe trepte tot mai înalte, de remarcabilul exemplu pe care ni-l daţi în permanenţă, de activitatea neobo­sită pe care o desfăşuraţi în slujba cauzei socialis­mului, vă asigurăm, iubite tovarăşe secretar general, că ne vom spori eforturile şi contribuţia la activita­tea ştiinţifică, ideologică şi de educare, în spiritul ideologiei marxist-leniniste, a omului noii orînduiri devotat cu trup şi suflet societăţii noastre socialiste. Ne exprimăm hotărirea să aducem o contribu­ţie sporită în propagarea ideologiei marxist-leniniste, în combaterea cu intransigenţă revoluţionară a men­talităţilor înapoiate, a influenţelor ideologiei bur­gheze sub orice formă s-ar manifesta ele. Studenţii, cursanţii, cadrele didactice, toţi comu­niştii din Academie ne considerăm angajaţi total în munca de edificare a societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate, de promovare a liniei politice înţe­lepte interne şi externe a partidului şi statului nos­tru, de dezvoltare a relaţiilor de strînsă prietenie şi colaborare cu toate ţările socialiste, de asigurare a unităţii mişcării comuniste internaţionale, de întărire a forţelor largului front antiimperialist. Vom milita neabătut prin toate formele muncii noastre pentru înfăptuirea politicii realiste, clarvăză­toare a partidului, care corespunde în gradul cel mai înalt intereselor clasei noastre muncitoare, ale întregului popor, ridicării patriei noastre pe noi culmi ale progresului şi civilizaţiei. ■■■■■■■11111111111 ■■■■■ A încheierea Conferinţei Naţionale a Organizaţiei Pionierilor Duminică, la Palatul Marii Adu­nări Naţionale, s-au încheiat lu­crările celei de-a II-a Conferinţe Naţionale a Organizaţiei Pionieri­lor. La lucrări au participat Mihai Gere, membru supleant al Comite­tului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., miniştri, conducători ai u­­nor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid, de stat şi ai U.T.C., muncitori, repre­zentanţi ai vieţii noastre ştiinţi­fice, culturale şi artistice. După dezbateri s-a trecut la ale­gerea Consiliului Naţional al Or­ganizaţiei Pionierilor. Conferinţa a aprobat în unanimitate componen­ţa consiliului, din care fac parte 215 tovarăşi. In prima sa şedinţă plenară, Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor a ales Comitetul Exe­cutiv, format din 39 de tovarăşi, şi Biroul Consiliului Naţional, alcă­tuit din 11 tovarăşi. In funcţia de preşedinte al Con­siliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor a fost ales tovarăşul Radulian Vi­rgiliu, iar ca vicepre­şedinţi tovarăşii: Andrei Nicolae, Furo Iuliu, Mie Silvia, Mutschler Elfride, Patiţa Silvestru, Poparad Elena.­­ (Agerpres) Luni dimineaţa a avut loc deschiderea cursurilor Acade­miei „Ştefan Gheorghiu" pen­tru pregătirea cadrelor de con­ducere a activităţii de partid, social-politice, economice şi ad­ministraţiei de stat. Au participat tovarăşii Gheor­­ghe Pană, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., Miron Constantinescu şi Miu Dobrescu, membri supleanţi ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., cadre cu munci de conducere in aparatul central de partid şi de stat, membri ai Consiliului de conducere al A­­cademiei, reprezentanţi ai Mi­nisterului invăţămîntului, oameni de ştiinţă şi cultură, cadre di­dactice, studenţi. Tovarăşul Miron Constanti­nescu, preşedintele Consiliului, rector al Academiei, a declarat deschise cursurile. Au luat apoi cuvîntul Ion Ciol­­tea şi Constantin Rogobete, stu­denţi ai Institutului pentru pre­gătirea cadrelor în problemele conducerii social-politice, Ioan Mureşan, cursant la Şcoala cen­trală de pregătire a cadrelor sindicale, Gheorghe Mălin, cursant la Centrul de pregătire a cadrelor de specialitate în pro­blemele de conducere şi orga­­nizatorice şi Viorica Chioreanu, de la Cursul de perfecţionare a cadrelor U.T.C. In numele cadrelor didactice a vorbit prof. univ. Marin Po­­pescu. In încheiere, într-o atmosferă de puternic entuziasm, partici­panţii au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu. (Agerpres) Cu prilejul Zilei Forţelor Armate Depuneri de coroane de flori la monumentele şi cimitirele eroilor români Cu prilejul celei de-a XXVII-a aniversări a Zilei Forţelor Ar­mate ale Republicii Socialiste România in judeţul nostru au avut loc solemnităţi pentru de­punerea coroanelor de flori la monumentele şi cimitirele eroi­lor români care cu 27 ani in urmă şi-au dat viaţa pentru eli­berarea patriei de sub jugul fascist. La solemnităţile ce au avut loc la Monumentul eroilor ro­mâni de la Oarba de Mureş, la Tg.-Mureş la Monumentul ostaşilor români căzuţi în lupta pentru eliberarea patriei şi la Cimitirul eroilor români din Tg.­­Mureş au participat membri ai biroului Comitetului judeţean de partid şi ai Comitetului execu­tiv al Consiliului popular jude­ţean, ofiţeri superiori din garni­zoană, conducători ai organi­zaţiilor de masă, obşteşti şi e­­conomice, membri ai gărzilor patriotice, pionieri şi şcolari, oa­meni ai muncii din întreprinderi şi instituţii. In memoria ostaşilor români care şi-au jertfit viaţa pentru eliberarea patriei, parti­cipanţii la solemnităţi au păs­trat momente de reculegere. Apoi, în acordurile solemne ale Imnului eroilor, au fost depuse coroane de flori din partea or­ganelor locale de partid şi de stat, din partea organizaţiilor de masă şi obşteşti, a unităţilor militare, precum şi din partea marilor Întreprinderi şi instituţii. Tot ieri au avut loc solemni­tăţi pentru depunerea de co­roane şi jerbe de flori la monu­mentele şi cimitirele eroilor ro­mâni aflate in alte localităţi ale judeţului, la care au participat reprezentanţi ai organelor lo­cale de partid şi de stat, ai or­ganizaţiilor de masă, întreprin­derilor şi instituţiilor din locali­tăţile respective. >,»»"■» "■! ! ■

Next