Steaua Roşie, octombrie 1971 (Anul 22, nr. 235-260)
1971-10-26 / nr. 255
PRODUCȚIA QIOBALA /A/DL/STR/ALA PRODUCT/VI TA TEA MUHCII PE SAL AR/AT (N /ASUUSTR/E VtjfJMi», ______.. GORIBB nrjML/f Vi SALAR/ATÎN INDUSTRIE llilll VOLUMUL VENITORILOR REALE TOTALE ALE POPULAȚIE! 171-181 142 140-146 4970 1975 CINCINALUL 1971-1975 DEZVOLTARE Recentele lucrări ale sesiunii Marii Adunări Nationale au fost urmărite cu un interes deosebit de întreaga ţară, de toţi oamenii muncii care, alături de forul suprem, au aprobat cu mîndrie in unanimitate planul cincinal de dezvoltare economico-socială pe perioada 1971—1975, măreţ program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Actualele prevederi ale noului plan cincinal sunt în deplină concordanţă cu Directivele Congresului al X-lea al partidului, în care se arată că „Obiectivul fundamental al acestui program este lărgirea şi perfecţionarea continuă a bazei tehnico-materiale a ţării, făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate". Realizarea acestui ţel major de perspectivă al partidului nostru urmăreşte, în primul rînd, creşterea intensă a forţelor de producţie, crearea unei economii avansate, a unei industrii şi agriculturi moderne, în stare să satisfacă cerinţele mereu sporite ale societăţii. Sarcinile şi obiectivele fundamentale ale dezvoltării industriei şi agriculturii, a întregii economii româneşti, orientările principale ale politicii economice a partidului izvorăsc din cerinţele noii etape de dezvoltare a societăţii, răspund intereselor vitale ale poporului nostru, cauzei progresului şi înfloririi patriei noastre socialiste Noul plan de dezvoltare economico-socială s-a elaborat sub directa îndrumare a Comisiei centrale de partid şi de stat, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a analizat şi dezbătut pe scară naţională de către numeroşi oameni ai muncii de toate profesiile, ceea ce constituie o nouă şi elocventă ilustrare a democratismului societăţii noastre, asigurînd o fundamentare realistă, ştiinţifică planului, o mai intensă mobilizare a resurselor materiale şi umane în vederea accelerării progresului economic şi social. Astfel, s-au găsit noi posibilităţi prin care să se asigure ritmuri de creştere a producţiei materiale, a eficienţei economice şi de ridicare a nivelului de trai superioare celor stabilite de Directivele Congresului al X-lea al partidului. Conceput după cerinţele şi ţelurile fundamentale ale noii etape istorice de dezvoltare a ţării — făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate — sarcinile şi obiectivele noului plan cincinal au în vedere realizarea unui ritm susţinut, dinamic al creşterii producţiei de bunuri materiale, modernizarea structurii întregii economii prin accentuarea procesului calitativ al dezvoltării, sporirea eficienţei economice în toate domeniile — cale sigură de creştere rapidă a venitului naţional — izvor unic al progresului economic şi al ridicării nivelului de trai al poporului. Plecînd de la aceste cerinţe majore ale noii etape, noul plan cincinal are ca ţel suprem o dezvoltare puternică a forţelor de producţie în vederea obţinerii unei eficienţe economice maxime care să ducă nemijlocit la îmbunătăţirea continuă a nivelului de viaţă al maselor. Iată de ce şi în perioada actualului plan cincinal, industria cunoaşte o dezvoltare rapidă, printr-o industrializare susţinută, care de altfel este obiectivul major al politicii economice a partidului. In acest sens este edificator de subliniat faptul că în perioada anilor 1971—1975 producţia globală industrială va spori într-un ritm mediu anual de 11,0—12,0 la sută, ceea ce înseamnă că în anul 1975 ea va fi cu peste 71—81 la sută mai mare decit in 1970 şi aproximativ de 3 ori mai mare decit în 1965. Aceste ritmuri se vor realiza printr-o creştere intensivă şi modernizare a economiei naţionale, prin ridicarea eficienţei investiţiilor, mai buna folosire a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă, reducerea cheltuielilor materiale, îmbunătăţirea structurii producţiei în toate ramurile prin realizarea de produse de înaltă tehnicitate, valorificarea superioară a muncii naţionale în schimburile externe. Ca o expresie concludentă a acestui proces şi opţiuni, venitul naţional urmează să crească mai repede decît produsul social total. Conform prevederilor, în perioada 1971—1975 venitul naţional va spori într-un ritm mediu anual de 11—12 la sută. Creşterea venitului naţional într-un ritm susţinut a permis şi stabilirea unei cote a fondului de acumulare de 30—32 la sută, care creează posibilitatea sa învestim în acest cincinal din fondurile centralizate ale statului 470 de miliarde de lei. Cota înaltă a acumulării este impusă — aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — ca singura premisă esenţială a progresului societăţii noastre, a ridicării cit mai rapide a României la nivelul ţărilor dezvoltate. Ca ramură de bază a producţiei materiale, care, împreună cu industria, asigură programul şi echilibrul întregii economii, agricultura va parcurge în actualul cincinal o etapă de accelerare a procesului de dezvoltare intensivă şi modernizare, spre a valorifica mai bine marile resurse de care dispunem. Investiţiile făcute de stat —■ de 2 ori mai mari decît în cincinalul trecut — sunt destinate în principal lărgirii bazei de mecanizare şi chimizare, extinderii irigaţiilor şi hidroamelioraţiilor, dezvoltării zootehniei etc. Avînd în vedere acest fapt în actualul plan cincinal se prevede ca în perioada anilor 1971—1975 producţia agricolă să sporească cu 36—49 la sută faţă de media cincinalului trecut. Drept urmare va spori substanţial contribuţia ei la dezvoltarea economiei şi satisfacerea mai bună a nevoilor de consum ale populaţiei. (Continuare in pag. a 3-a) — ! Aproape 16.000 de ţărani cooperatori, 11.000 de muncitori, elevi şi studenţi, 1.750 de tractoare, 200 semănători, 700 autocamioane — iată forţa umană şi mecanică ce a acţionat duminică pe ogoarele judeţului nostru In altfel mînii această duminică, ca de ii în alte zile ale săptă......... oamenii muncii din agricultura judeţului, lucrătorii din I.A.S., mecanizatorii, cooperatorii şi alături de ei numeroşi salariaţi din întreprinderi şi instituţii, elevi ai şcolilor de cultură generală şi profesionale, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, au desfăşurat o activitate entuziastă, rodnică la strîngerea recoltei, eliberarea terenului, transport şi însămmţări. Ca urmare a eforturilor depuse au fost recoltate 2.036 hectare cu porumb, 312 hectare cu sfeclă de zahăr, cantităţi însemnate de struguri şi alte produse. Folosirea cu eficienţă a mijloacelor mecanice, a atelajelor, a condus la strîngerea din cimp şi transportarea unor cantităţi însemnate de produse de pe tarla. Astfel s-au transportat 4.813 tone sfeclă de zahăr, 1.774 tone porumb, 411 tone furaje şi alte produse. Toate acestea au permis eliberarea unor terenuri insumînd peste 1.200 ha. De asemenea în această duminică s-au executat arături pentru însămînţări pe o suprafaţă de 1.450 hectare, s-au pregătit pentru însămînţări 1.685 hectare şi s-au însămînţat cu grîu 1.765 ha. Pentru a veni în ajutorul ţăranilor cooperatori, mecanizatorilor şi lucrătorilor din întreprinderile de stat, mii de oameni ai muncii de la oraşe, elevi şi studenţi au luat parte duminică la strîngerea recoltei. Astfel, încă din primele ore ale dimineţii, aproape 3.000 de muncitori, intelectuali şi elevi din municipiul Sighişoara s-au îndreptat cu ajutorul autobuzelor şi camioanelor spre locurile de recoltare a porumbului în fermele I.A.S. Sighişoara şi in cooperativele agricole din apropiere. Peste 1.100 salariaţi şi 650 de elevi din oraşul Luduş au contribuit la recoltarea porumbului pe 237 ha în cadrul cooperativelor agricole şi fermelor I.A.S. De asemenea, aproape 1.500 de salariaţi de la I.R.U.M., „Republica", I.P.M. Sport şi din instituţiile oraşului Reghin au plecat duminică la lucru în cooperativele din apropierea oraşului şi la fermele I.A.S. din localitate, aducîndu-şi contribuţia la grăbirea terminării recoltatului. IOAN RÎCEANU : Nu în toate cooperativele agricole deservite de S.M.A. Sărmaşu s-au luat măsuri operative ca paralel cu recoltarea sfeclei de zahăr şi a porumbului să se elibereze şi terenul pentru a crea condiţii optime mecanizatorilor să lucreze la pregătirea terenului şi însămînţarea griului. Din această cauză cele 6 cooperative agricole se prezintă cu realizări sub media judeţului. C.A.P. din Sărmaşu, Balda, Răzoare, Miheş şi Sînpetru, mai au fiecare de însămînţat griul pe suprafeţe cuprinse între 150—180 ha! Din lipsa terenului liber, la C.A.P. Răzoare, (preşedinte Boitoş Graţian), pentru a se evita staţionarea tractoarelor, conducerea S.M.A. Sărmaşu a fost nevoită să dirijeze 4 tractoare la cooperativa agricolă vecină din Sînpetru. Lipsa de teren eliberat la C.A.P. Răzoare este determinată mai ales de fontul că tăiatul cocenilor de porumb nu se face pe tarlale mari, ci pe parcele dispersate. Din cauza ritmului încetinit cu care se muncește porumbul mai trebuie cules de pe 240 ha, sfecla de zahăr de pe alte 33 ha. Deci însămînţarea griului în această unitate ridică încă probleme serioase. La cooperativa agricolă din Sărmaşu la transportul sfeclei şi porumbului sunt antrenate 15 mijloace auto şi 64 atelaje. Randamentul acestora este destul de scăzut. Astfel, la 21 octombrie, o parte din autocamioanele Autobazei din Luduş, în loc să transporte sfecla la punctele de recepţie din apropiere, şoferii au cărat-o direct la Fabrica de zahăr. La cooperativa agricolă din Miheş, unde de altfel însămînţarea griului se desfăşoară cel mai lent, nu toate mijloacele de transport sunt asigurate cu braţe de muncă pentru a fi încărcate operativ, mai ales cu sfeclă de zahăr. In alte cazuri nu se manifestă suficientă atenţie ca tot ce s-a cules să fie cîntărit operativ şi depozitat cu grijă, fără risipă. La 22 octombrie, de exemplu, la orele amiezii, conducătorul de atelaje, Farkas Alexandru, a fost nevoit să aştepte la cîntar cu căruţa încărcată cu porumb, pe magazinerul Demeter Pantelimon, care era plecat să servească masa acasă. Tot aici se observă o lipsă de control asupra felului cum se transportă ştiuleţii. De la cîntar pînă la pătule prin curte sînt risipiţi ştiuleţi şi boabe ce sînt striviţi de roţile căruţelor. La fel, superficial se munceşte şi la pregătirea seminţei. Tratarea griului de exemplu, se face după ochi, la aprecierea cooperatorului ce supraveghează perzolatorul. Probabil că indicaţia inginerului C.A.P., Vasile Roşu, este alta, dar faptele confirmă contrariul. REMUS CÂMPEAN U Obstacole greu de trecut 11 La C.A.P. Tăureni se tăvălugeşte semănătura de toamnă PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA JUDA SOSE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ’ ’ 1 ’ Anul XXIII. Nr. 233 (4.228) Mărfi, 26 octombrie 1971 4 pagini, 30 de bani Deschiderea cursurilor Academiei „ŞTEFAN GHEORGHIU“ Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului Nicolae Ceauşescu Păşind într-un nou an de învăţămint, comuniştii de la Academia „Ştefan Gheorghiu", studenţi şi cadre didactice, întregul nostru colectiv ne îndreptăm cu fierbinte recunoştinţă gindurile spre conducerea partidului, spre dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru întreaga dumneavoastră activitate pe care o desfăşuraţi în slujba partidului şi patriei, pentru înalta contribuţie pe care o aduceţi la îmbogăţirea gindirii teoretice marxist-leniniste, la rezolvarea creatoare a problemelor practice ce le impune dezvoltarea multilaterală a societăţii socialiste în ţara noastră. Măsurile stabilite de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., ampla dumneavoastră expunere, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la şedinţa de lucru cu activul din domeniul ideologiei reprezintă o nouă şi strălucită expresie a grijii pe care o manifestaţi pentru destinele naţiunii noastre socialiste, a neobositei activităţi pe care o dedicaţi soluţionării marilor probleme ce stau in faţa partidului şi poporului. Grandiosul program privind îmbunătăţirea muncii politico-ideologice şi cultural-educative, elaborat in lumina istoricelor hotărîri ale Congresului al X-lea, care poartă pecetea înaltei responsabilităţi faţă de interesele majore ale poporului şi ale socialismului, reprezintă pentru toţi comuniştii din Academie un îndreptar de mare preţ în ridicarea la un nivel înalt a întregii noastre activităţi. Recenta hotărire a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la organizarea Academiei pune în faţa noastră sarcini de înaltă răspundere politică. Ea porneşte de la principiul care guvernează întreaga activitate din ţara noastră, că forţa politică conducătoare a societăţii româneşti este Partidul Comunist Român şi pentru exercitarea acestui rol este necesar să se asigure pregătirea superioară unitară a cadrelor de conducere, cadre care să aplice în viaţă cu fermitate revoluţionară linia politică a partidului, să contribuie la dezvoltarea creatoare a teoriei şi practicii construirii societăţii socialiste în România. In lumina acestor sarcini vom asigura ca planurile şi programul de învăţămînt, toate formele de activitate didactică, ştiinţifică şi educativă să corespundă pe deplin obiectivelor puse în faţa Academiei „Ştefan Gheorghiu”, cu toate sectoarele sale, de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. La baza întregii noastre activităţi va sta studierea documentelor şi hotărîrilor Partidului Comunist Român, a problemelor făuririi unei Românii moderne şi prospere, a proceselor revoluţionare din lumea contemporană, în spiritul concepţiei materialist-dialectice despre lume şi viaţă in munca noastră vom lega strîns procesul de învăţămînt cu activitatea de cercetare ştiinţifică, cu practica. Vom participa activ la studierea formelor şi metodelor concrete de activitate ale organelor şi organizaţiilor de partid, de masă, de stat şi economice, la generalizarea experienţei înaintate, însufleţiţi de dorinţa şi de hotărirea fermă, revoluţionară de a ridica întreaga noastră muncă pe trepte tot mai înalte, de remarcabilul exemplu pe care ni-l daţi în permanenţă, de activitatea neobosită pe care o desfăşuraţi în slujba cauzei socialismului, vă asigurăm, iubite tovarăşe secretar general, că ne vom spori eforturile şi contribuţia la activitatea ştiinţifică, ideologică şi de educare, în spiritul ideologiei marxist-leniniste, a omului noii orînduiri devotat cu trup şi suflet societăţii noastre socialiste. Ne exprimăm hotărirea să aducem o contribuţie sporită în propagarea ideologiei marxist-leniniste, în combaterea cu intransigenţă revoluţionară a mentalităţilor înapoiate, a influenţelor ideologiei burgheze sub orice formă s-ar manifesta ele. Studenţii, cursanţii, cadrele didactice, toţi comuniştii din Academie ne considerăm angajaţi total în munca de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de promovare a liniei politice înţelepte interne şi externe a partidului şi statului nostru, de dezvoltare a relaţiilor de strînsă prietenie şi colaborare cu toate ţările socialiste, de asigurare a unităţii mişcării comuniste internaţionale, de întărire a forţelor largului front antiimperialist. Vom milita neabătut prin toate formele muncii noastre pentru înfăptuirea politicii realiste, clarvăzătoare a partidului, care corespunde în gradul cel mai înalt intereselor clasei noastre muncitoare, ale întregului popor, ridicării patriei noastre pe noi culmi ale progresului şi civilizaţiei. ■■■■■■■11111111111 ■■■■■ A încheierea Conferinţei Naţionale a Organizaţiei Pionierilor Duminică, la Palatul Marii Adunări Naţionale, s-au încheiat lucrările celei de-a II-a Conferinţe Naţionale a Organizaţiei Pionierilor. La lucrări au participat Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., miniştri, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid, de stat şi ai U.T.C., muncitori, reprezentanţi ai vieţii noastre ştiinţifice, culturale şi artistice. După dezbateri s-a trecut la alegerea Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor. Conferinţa a aprobat în unanimitate componenţa consiliului, din care fac parte 215 tovarăşi. In prima sa şedinţă plenară, Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor a ales Comitetul Executiv, format din 39 de tovarăşi, şi Biroul Consiliului Naţional, alcătuit din 11 tovarăşi. In funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor a fost ales tovarăşul Radulian Virgiliu, iar ca vicepreşedinţi tovarăşii: Andrei Nicolae, Furo Iuliu, Mie Silvia, Mutschler Elfride, Patiţa Silvestru, Poparad Elena. (Agerpres) Luni dimineaţa a avut loc deschiderea cursurilor Academiei „Ştefan Gheorghiu" pentru pregătirea cadrelor de conducere a activităţii de partid, social-politice, economice şi administraţiei de stat. Au participat tovarăşii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Miron Constantinescu şi Miu Dobrescu, membri supleanţi ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., cadre cu munci de conducere in aparatul central de partid şi de stat, membri ai Consiliului de conducere al Academiei, reprezentanţi ai Ministerului invăţămîntului, oameni de ştiinţă şi cultură, cadre didactice, studenţi. Tovarăşul Miron Constantinescu, preşedintele Consiliului, rector al Academiei, a declarat deschise cursurile. Au luat apoi cuvîntul Ion Cioltea şi Constantin Rogobete, studenţi ai Institutului pentru pregătirea cadrelor în problemele conducerii social-politice, Ioan Mureşan, cursant la Şcoala centrală de pregătire a cadrelor sindicale, Gheorghe Mălin, cursant la Centrul de pregătire a cadrelor de specialitate în problemele de conducere şi organizatorice şi Viorica Chioreanu, de la Cursul de perfecţionare a cadrelor U.T.C. In numele cadrelor didactice a vorbit prof. univ. Marin Popescu. In încheiere, într-o atmosferă de puternic entuziasm, participanţii au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. (Agerpres) Cu prilejul Zilei Forţelor Armate Depuneri de coroane de flori la monumentele şi cimitirele eroilor români Cu prilejul celei de-a XXVII-a aniversări a Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România in judeţul nostru au avut loc solemnităţi pentru depunerea coroanelor de flori la monumentele şi cimitirele eroilor români care cu 27 ani in urmă şi-au dat viaţa pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist. La solemnităţile ce au avut loc la Monumentul eroilor români de la Oarba de Mureş, la Tg.-Mureş la Monumentul ostaşilor români căzuţi în lupta pentru eliberarea patriei şi la Cimitirul eroilor români din Tg.Mureş au participat membri ai biroului Comitetului judeţean de partid şi ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, ofiţeri superiori din garnizoană, conducători ai organizaţiilor de masă, obşteşti şi economice, membri ai gărzilor patriotice, pionieri şi şcolari, oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii. In memoria ostaşilor români care şi-au jertfit viaţa pentru eliberarea patriei, participanţii la solemnităţi au păstrat momente de reculegere. Apoi, în acordurile solemne ale Imnului eroilor, au fost depuse coroane de flori din partea organelor locale de partid şi de stat, din partea organizaţiilor de masă şi obşteşti, a unităţilor militare, precum şi din partea marilor Întreprinderi şi instituţii. Tot ieri au avut loc solemnităţi pentru depunerea de coroane şi jerbe de flori la monumentele şi cimitirele eroilor români aflate in alte localităţi ale judeţului, la care au participat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă, întreprinderilor şi instituţiilor din localităţile respective. >,»»"■» "■! ! ■