Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)
1871-01-24 / nr. 7
Telegraful« ese de doue ori pre septe ,mana, Dumince’a ]i Joia. — Prenume- I rațiunea «o face in Sabiia la espeditur’a foiei pre afara la c. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate cfttra / espeditura. Pretium prenumeratiunei pentru Sabiia este pre anul fl. v. a. care pre o jumetata de anu 3 fl. 50. Pen < Sahtin. in 24 Ianuarie (5 Febr.) 1871. tru celelalte parti ale Transilvanie si pentau provinciele din Monarchia pro rum anu 8 fi. I iera pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru I princ. si fieri Streine pre anu 1*2 */3 anu C* fi- Inseratele se platescu pentru intrui*a 1 ora cu 7 cr. si rulu, pentru a dou’a ore cu 5 1/2 cr‘ *i pentru a trei’a repețire cu 3 '/«, ser. v. a. ATM 7. ANL'LLI L. PROGRAM A. esamineloru pentru semestru I. alu anului scolaria 167%, teologicii. Luni in 25 Ianuarie Morii in 26 Ianuarie Miercuri in 27 Ianuarie Joi, 28 Ian. Vineri, 29. in institutulu archidiecesanu pedagogic opupa amedii dela 3 ore. Introducerea in st. scriptura clericii a. I. Esegelic’a clericii a. II. Retoric’a bisericesca cler. a. III. st ped. an. II. Pedagogi’a cler. a. III. st pedag. a. II. Gramatic’a pedagogii anului I si II. înainte de a medi dela 8 ore. Pastoral a clericii a. III. si Computelu pedagogii anului I. si II. Moral’a cler. a. II. si Geografia pepedagogii a. I. si II. Dreptulu canonicu cler. a. II. Catidismulu mare si Istori’a bis. ped. I. si II. Dogmatic’a cler. anului I. Istori’a bisericésca clev. anului I. Eveneminte politice. Eri a fostu diu’a cându avea sa se încheie sessiunea delegatiuniloru. Preste vre-o diecedile se va deschide iéra si senaturu imperiale, trece din evenementu de mare insemnalale se peacum in Franci’a. Evenementulu acest’a este: negotiarea intre francegi pentru capitularea Parisului, pentru unu armistitiu si in fine déca se póte ajunge pârlite vomu încheia si pace. Conditiunile care s’au luatu de base la negotiare le amu amintitu si in numerosu trecntu. Pentru ca sa mai intregimm anele dale preste cari vomu fi trecutu cu vederea io numerulu trecutu, facemu sa urmeze aici conditiunile după cum se presupune ca griju depuse in unu documente subscrisa de Bismark si Favre sî adeca . Armistitiu de trei septemâni pre basea preliminarieloru de pace , cederea Elsosului si Lotaringiei cu Metiulu; cederea a 20 nai de resbelu ; esolvirea a 4 miliarde spese de resbelu; recunoscerea reciproca a straformauriloru politice interne ; convocarea consuimantei in 14 zile. Despre cursulu negotierilorn scimu după soirile câte le amu pututu află din diferite pârti urmatórele : La 25 Ianuarin n. a scrisu din Versailles cor. dela „Nat. Zig. din Berlinu : C’est la paix ’si diceau Iocuitorii de aici (din Versailles) după ce au aflatu ca Jules Favre se afla in carteluri generale. Interesulo principalii este indreptaru asupr’a acestoru negocieri. Jules Favre a venitu in 23 sera la 7 ore acompaniatii de ginere sen din Pansa si a trecutu printre anteposturi la Serres, si fara de a merge in otele a trasu la contele Bismarck, cu care a conferit cinci ore întregi până cetva medianopte. Dupa aceea s’a dusu Favre in locuinta reservata pentru densulu Boulevard du Roi nr. 1, unde împreuna cu ginereseu lucrara pana la 0 ore dimineti’a. Intr’aceea in noptea dela 23 spre 24 s’a trecutu unu consiliu de rtsbelu sub presiedinti a regelui ; propunerile lui Favre, după cum amu auditu a fostu obiecuiu unei discussiuni mai îndelungate. Empre la li óre înainte de a média reintorsu Bismark visit’a dlui Favre sî a petrecutu o ora la ministrulu francesu. Contele Bismarck su insinuam ca „rhanceilier allemand imperial"; dlu Favre l’a primitu cu tela cuviinti’a cu cuvintele „Vous me rendez beun coup d honneurs. Catva 1 ora intr’amedi ieru se condnua consiliulu de rebelu. Conferinti’a a duratu doue ore, după carea Favre a plecatu la Parisu petrecuta de unu gendarmu prus sianu calaretiu ... Eu l'amu ostii vediutu la Ferdiers asta lemna in Septembre pre Favre si l’amu aflatu ca a imbetranitu fórte tare de atunci incóce. Io sér’a cându a sosim aici éré fórte pre gânduri si fórte deprimatu, eri inse cându a plecatu de aici era cu fati’a serina. Contele Bismark s’a despartitu de Favre in mod'du celu apai afabile sî l’au strinsu de mana de mai multe ori. Déca se póte incheia ceva dupa semne asupr’a aituatiunei, putemu sa asteptamu in scurtu tempo pacea cea mai durabile . . .“ In 27 Ianuarie se telegrasa din Londona: Din Versailles se telegrasa astazi negotiatiunile in privinti’a capitulatiunei Parisului au progresam asta de departe, incâtu se aștepta încheierea loru. „Correspundintia Havas 14 aduce din ance^si diunu comunicatii ale regimului francesu din Bordeaux care demime soirile despre negotiarile de capitala— timpur In 28 Ianuarie se telegrafeza la „Times” cadavre cu generalulu Beaufort a incheiatu unu armistitiu pentru tota Franci’a. Conditiunile suntu cele de mai susu cu adausulu ca cetatea Parisului trebuie sa platesca si o contributiune de 200 milione de franci, internarea prinsiloru francesi dela trupele de linia si garda mobile de sarmasi in Parisu, ocuparea forturiloru de catra prussiani; in cetate se fia iertatu a se transportă intreminte de totu filiulu; pentru sustienerea ordinei garda nationale remâne înarmata, armele miltiei de linie si si a gardei mobile se predau prussianiloru* Scriea acest’a care acum este dejă fapta a impluri de durere pre cele mai multe cetati ale Franciei. Regimulu din Bordeaux iise, dupa cum se vede din depesiele telegrafice, se face ca si cum nu am voi sa se demită la negotieri Abiă o depesia din 2 Fauru n, spune de o proclamatiie a lui Gambetta, prin caren provoca pre france si sa sa folosesca de armistițiu si sa urmeze pentru resbelu, în fine provoca la participarea adunarei celei dintâiu republicane, carea voiesce pacea, daca va fi in stare pacea se asbure intregitatea Franciei. — Unu decretu prin carele se•scriu alegrile pre 8 Faurueschide de la alegeri pre toți membrii familiei imperiali și de regenți pre miniștri imperiali, senatori, prefecți și candidații oficiali. Dieta Ungariei. Sfadintt’a din 19 Ian. a casei ablogatilorn o deschide presiodimeie Somssich la 10 óre. Pre fotolielc min. : Gorove, Bcdekuvics, Kerkupolysi Andress y. Dupa cetirea si autenticarea protocolului siedintiei preedinte anuncia presiedintele mai multe pettiuni de la jurisdictiuni, care de odata cu ale deputatiloru Mor. Sokay si N. Csanády se transpunu comissiunei de pentiuni. După cel. Stratimirovici face o Interpelatiune, catra pressedintele ministriloru, relativa la simtomele, care arata o apropiere a Austriei de Prus si’a trece cas’a la la ordinea dîlei, la care sta unu singurii obiectu, a trei’a cetire a proiectului de lege pentru recrutare. Se cerescu, primesce definitivu si traiaile casei magnatiloru. In 20 eră sa tiena cas’a oblegatiloru o siedintia, din causa inse ca aparura pnerii deputati se amana siedinti’a pre dîu a de clin siedinti’a din 20 lan. a casei magnatiloru, care dură numai câteva minute se primi legea pentru reerutare fara modificatiuni. In ssedintia din 21 ian. a casei abrogatilorn ascerne notariulu casei mag. br. Iul. Nyáry nuntintu despre primirea nemodificata a legei de recrutare. Se va asterne corónei spre sanctiunare. K. P. Szathmáry interpeleza pre ministrulu pentru aperarea tierei cu privire la s.gurnali’a publica a civiloru si opiniunea loru despre positiunea soldatului in statu, ca nu are de cugeti) a face pașii necesari, cu portarea armeloru afara de serviciu sa se suspenda ? Referințele comitetului centralu P. Királyi ascerne raportulu acestui comitetu despre proiectele ministrului pentru aperarea tierei, I. Györffy ascerne in aceeasi afacere unn vota separații ala mai multora secțiuni. Raportu si votu separata se voru tipări. La ordinea dîlei sta desbaterea generale despre bugetulu anului 1871. K. Szél cetesce raportulu comissiunei, insociândulu cu unele observationi deslusitóre. Densulu face face mai intaiu comparatiuni intre bugetele din 1870 sî 1871. In anulu 1870 a fostu sum a totale a refervntiei ordinarie dimpreună cu creditele suplementarie 133,216,000 fl., in anulu 1871,141.800.000 fl . in anulu 1870 au fostu veniturile preliminare 147.000 000 fl., in anulu presinte suntu 159.960.000 fl. Asia dara au crescută si veniturile prel. 8. spesele prel., impreginrarea imbucuratóre e inse,ca crescerea vinituriloru întrece crescerea speseloru. Déca comparamu veniturile preliminare cu spesele preliminare resultsunn prisosu de 18.000 000 fl. pentru spesele comune ordinarie. Spesele estraordinarie eu fostu in anulu 1870 preliminare ca 42.270.000 fl., in anulu de facia on 42,226.000 fl.; veniturile estraordinarie in anulu trecutu 36.540.000 fl., in anulu de facia 39.380.000 fl. , deficitulu in estraordinariu, s’a suitu asia dara in anulu trecutu la 5.700.000 fl. in anulu pr. se suie numai la 2.800.000 fl. sî asia au scadiulu si aici deficitulu cu 3 milióne. Déca presupunemu ca cuptele Ungariei la afacerile comune voru avea in anulu acest’a aceeasi mărime că in anulu trecutu, va scade deficitu de 15 milióne, care l’amu avutu in an. 1870, cu 6 milióne. Dorinti’a comissiunei, că de securi si a intregei legislative e ca se sosésca câtu de in graba tempulu, cându nu numai in fapta dara nici in preliminariu sa nu esiste deficitu. La dejudecarea bugetului ascernutu se fia casa condusa de acel’asi principiu, de care a fostu si comissiunea financiare adeca a nu refusa nimic’a, ca e absolutu necesariu, pre lângă aceea a reduce inse fia care problema pâna la celu neaperatu necesariu. Vorbitoriulu recomanda acceptarea proiectului despre bugetu cu basa pentru desbaterea speciala. (Aplause vine la drépt’a). Că primu vorbitoriu pasiesce E. Simonyi, care imputa regimului, ce a ascernutu bugetulu pré tardîu. Kol. Tiszasi Fr. Deák au presintatu proiecte de conclusu, a carom scopu era a deoblega legalminte regimulu, ca se ascerna bugetulu tu tempulu cuviintiosu; de unu anu deja le are cas’a inainte si si inca nu le-a desbatutu. Dara si alte erori a comisii regimulu in decursulu anului trecutu, care silescu pre vorbitoriu a nu primi bugetulu de baga pentru desbaterea speciale, ci a