Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)

1871-01-24 / nr. 7

Telegraful« ese de doue ori pre septe­ ,­mana, Dumince’a ]i Joi­a. — Prenume- I rațiunea «o face in Sabiia­ la espeditur’a­­ foiei pre afara la c. r. poște cu bani­­ gata prin scrisori francate, adresate cfttra / espeditura. Pretium­ prenumeratiunei pen­­­tru Sabiia este pre anu­l fl. v. a. care pre o jumetata­ de anu 3 fl. 50. Pen­ < Sahtin. in 24 Ianuarie (5 Febr.) 1871. tru celelalte parti ale Transilvan­ie si pentau provinciele din Monarchia pro rum anu 8 fi. I iera pre o jum­­etate de anu 4 fl. v. a. Pentru I princ. si fieri Streine pre anu 1*2 */3 anu C* fi- Inseratele se platescu pentru intrui*a 1 ora cu 7 cr. si rulu, pentru a dou’a ore cu 5 1/2 cr‘ *i pentru a trei’a repeți­re cu 3 '/«, ser. v. a. ATM 7. ANL'LLI­­ L­. PROGRA­M A. esamineloru pentru semestru I. alu anului scolaria 167%, teologicii. Luni in 25 Ianuarie Morii in 26­­ Ianuarie Miercuri in 27 Ianuarie Joi, 28 Ian. Vineri, 29. in institutulu archidiecesanu pedagogic o­pupa amedii dela 3 ore. Introducerea in st. scriptura clericii a. I. Esegelic’a clericii a. II. Retoric’a bisericesca cler. a. III. st ped. an. II. Pedagogi’a cler. a. III. st pedag. a. II. Gramatic’a pedagogii anului I si II. înainte de a medi dela 8 ore. Pastoral­ a clericii a. III. si Computelu pedagogii anului I. si II. Moral’a cler. a. II. si Geografia pe­­pedagogii a. I. si II. Dreptulu canonicu cler. a. II. Catidi­s­­mulu mare si Istori’a bis. ped. I. si II. Dogmatic’a cler. anului I. Istori’a bisericésca clev. anului I. Eveneminte politice. Eri a fostu diu’a cându avea sa se încheie sessiunea delegatiuniloru. Preste vre-o diece­dile se va deschide iéra si senaturu imperiale, trece din evenementu de mare insemnalale se pe­acum in Franci’a. Evenementulu acest’a este: negotiarea intre francegi pentru capitu­larea Parisului, pentru unu armistitiu si in fine déca se póte ajunge pârlite vomu încheia si pace. Conditiunile care s’au luatu de base la nego­­tiare le amu amintitu si in numerosu trecntu. Pentru ca sa mai intregimm­ anele dale preste cari vomu fi trecutu cu vederea io numerulu trecutu, facemu sa urmeze aici conditiunile după cum se presupune ca griju depuse in unu documente subscrisa de Bismark si Favre sî adeca . Armistitiu de trei septemâni pre basea preli­­minarieloru de pace , cederea Elsosul­ui si Lotaringiei cu Metiulu; cederea a 20 nai de resbelu ; esolvirea a 4 miliarde spese de resbelu; recunoscerea reciproca a straformauriloru poli­tice interne ; convocarea consuim­antei in 14 zile. Despre cursulu negotierilorn scimu după soirile câte le amu pututu află din diferite pârti urma­­tórele : La 25 Ianuarin n. a scrisu din Versailles cor. dela „Nat. Zig. din Berlinu : C’est la paix ’si diceau Iocuitorii de aici (din Versailles) după ce au aflatu ca Jules Favre se afla in carteluri generale. Interesulo principalii este indreptaru asupr’a acestoru negocieri. Jules Favre a venitu in 23 ser­a la 7 ore acompaniatii de gi­nere sen din Pansa si a trecutu printre antepos­­turi la Serres, si fara de a merge in otele a trasu la contele Bismarck, cu care a conferit cinci ore întregi până cetva medianopte. Dupa aceea s’a dusu Favre in locuint­a reservata pentru densulu Boule­vard du Roi nr. 1, unde împreuna cu ginere­seu lucrara pana la 0 ore dimineti’a. Intr’aceea in noptea dela 23 spre 24 s’a trecutu unu consiliu de rt­sbelu sub presiedinti­ a regelui ; propunerile lui Favre, după cum amu auditu a fostu obiec­uiu unei discussiuni mai îndelungate. Em­­pre la li­­­ óre înainte de a médi­a re­­intorsu Bismark visit’a dlui Favre sî a petrecutu o ora la ministrulu francesu. Contele Bismarck su in­sinuam ca „rhanceilier allemand imperial"; dlu Favre l’a primitu cu tela cuviinti’a cu cuvintele „Vous me rendez beun coup d honneurs. Catva 1 ora in­­tr’amedi ieru se condnua consiliulu de re­belu. Conferinti’a a duratu doue ore, după carea Favre a plecatu la Parisu petrecuta de unu gendarmu prus sianu calaretiu ... Eu l'amu­­ ostii vediutu la Fer­­diers asta lemna in Septembre pre Favre si l’amu aflatu ca a imbetranitu fórte tare de atunci incóce. Io sér’a cându a sosim aici éré fórte pre gânduri­­ si fórte deprimatu, eri inse cându a plecatu de aici­­ era cu fati’a serina. Contele Bismark s’a despar­­titu de Favre in mod'du celu apai afabile sî l’au strinsu de mana de mai multe ori. Déca se póte incheia ceva dupa semne asupr’a aituatiunei, putemu sa asteptamu in scurtu tempo pacea cea mai dura­bile . . .“ In 27 Ianuarie se telegrasa din Londona: Din Versailles se telegrasa astazi­ negotiatiunile in privinti’a capitulatiunei Parisului au progresam asta de departe, in­câtu se aștepta încheierea loru. „Correspundintia Havas 14 aduce din ance^si di­unu comunicatii ale regimului francesu din Bordeaux care demime soirile despre negotiarile de capitala— tim­pur In 28 Ianuarie se telegrafeza la „Times” ca­davre cu generalulu Beaufort a incheiatu unu ar­mistitiu pentru tota Franci’a. Conditiunile suntu cele de mai susu cu adau­­sulu ca cetatea Parisului trebuie sa platesca si o contributiune de 200 milione de franci, internarea prinsiloru francesi dela trupele de linia si gard­a mobile de sarmasi in Parisu, ocuparea forturiloru de catra prussiani; in cetate se fia iertatu a se trans­portă intreminte de totu filiulu; pentru sustienerea ordinei gard­a nationale remâne înarmata, armele mil­tiei de linie si si a gardei mobile se predau prussianiloru* Scriea acest’a care acum este dejă fapta a impluri de durere pre cele mai multe cetati ale Franciei. Regimulu din Bordeaux iise, dupa cum se vede din depesiele telegrafice, se face ca si cum nu am­ voi sa se demită la negotieri Abiă o depesia din 2 Fauru n, spune de o proc­lama­­tii­­e a lui Gambetta, prin caren provoca pre fran­ce si sa sa folosesca de armistițiu si sa urmeze­­ pentru resbelu, în fine provoca la participarea adu­­narei celei dintâiu republicane, carea voiesce pa­cea, daca va fi in stare pacea se asb­ure intre­­gitatea Franciei. — Unu decretu prin carele se­­•scriu aleg­rile pre 8 Fauru­­eschide de la alegeri pre toți membrii familiei imperiali și de regenți pre miniștri imperiali, senatori, prefecți și candidații oficiali. Diet­a Ungariei. Sfadintt’a din 19 Ian. a casei ablogatilorn o deschide presiodimeie Somssich la 10 óre. Pre fotolielc min. : Gorove, Bcdekuvics, Kerkupolysi Andress y. Dupa cetirea si autenticarea protocolului sie­­dintiei preedinte anuncia presiedintele mai multe pet­tiuni de la jurisdic­tiuni, care de odata cu ale de­­putatiloru Mor. S­o­k­a­y si N. C­s­a­n­á­d­y se transpunu comissiunei de pen­tiuni. După cel. Stratimirovici face o In­­terpelatiune, catra pressedintele ministriloru, relativa la simtomele, care arata o apropiere a Austriei de Prus si’a trece cas’a la la ordinea dîlei, la care sta unu singurii obiectu, a trei’a cetire a proiectului de lege pentru recrutare. Se cerescu, primesce definitivu si traiaile casei magnatiloru. In 20 eră sa tiena cas’a oblegatiloru o siedintia, din causa inse ca aparura pnerii deputati se amana siedinti’a pre dîu a de cl­in siedinti’a din 20 lan. a casei magnatiloru, care dură numai câte­va minute se primi legea pen­tru reerutare fara m­odificatiuni. In ssedinti­a din 21 ian. a casei abrogatilorn ascerne notariulu casei mag. br. Iul. N­y­á­r­y nun­­tintu despre primirea nemodificata a legei de re­crutare. Se va asterne corónei spre sanc­­tiunare. K. P. Szathmáry interpeleza pre mi­­nistrulu pentru aperarea tierei cu privire la s.gu­­rnali’a publica a civiloru si opiniunea loru despre positiunea soldatului in statu, ca nu are de cu­geti) a face pașii necesari, cu portarea armeloru afara de serviciu sa se suspenda ? Referințele comitetului centralu P. K­i­r­á­l­y­i ascerne raportulu acestui comitetu despre proiectele ministrului pentru aperarea tierei, I. Györffy ascerne in aceea­si afacere unn vota separații ala m­ai multora secțiuni. Raportu si votu separata se voru tipări. La ordinea dîlei sta desbaterea generale des­pre bugetulu anului 1871. K. Szél cetesce raportulu comissiunei, insociân­­dulu cu unele observationi deslusitóre. Den­sulu face face mai intaiu comparatiuni intre bugetele din 1870 sî 1871. In anulu 1870 a fostu sum­ a totale a re­­fervntiei ordinarie dimpreună cu creditele suple­­mentarie 133,216,000 fl., in anulu 1871,141.800.000 fl . in anulu 1870 au fostu veniturile preliminare 147.000 000 fl., in anulu presinte suntu 159.960.000 fl. Asia dara au crescută si veniturile prel. 8. spe­sele prel., impreginrarea imbucuratóre e inse,­ca crescerea vinituriloru întrece crescerea speseloru. Déca comparamu veniturile preliminare cu spesele pre­liminare results­unn prisosu de 18.000 000 fl. pentru spesele comune ordinarie. Spesele estraor­­dinarie eu fostu in anulu 1870 preliminare ca 42.270.000 fl., in anulu de facia on 42,226.000 fl.; veniturile estraordinarie in anulu trecutu 36.540.000 fl., in anulu de facia 39.380.000 fl. , deficitulu in estraordinariu, s’a suitu asia dara in anulu trecutu la 5.700.000 fl. in anulu pr. se suie numai la 2.800.000 fl. sî asia au scadiulu si aici deficitulu cu 3 milióne. Déca presupunemu ca cuptele Un­gariei la afacerile comune voru avea in anulu ace­st’a aceea­si mărime că in anulu trecutu, va sca­­de deficitu de 15 milióne, care l’amu avutu in an. 1870, cu 6 milióne. Dorinti’a comissiunei, că de securi si a intregei legislative e ca se sosésca câtu de in graba tempulu, cându nu numai in fapta dara nici in preliminariu sa nu esiste deficitu. La dejudecarea bugetului ascernutu se fia casa con­dusa de acel’a­si principiu, de care a fostu si co­­m­issiunea financiare adeca a nu refusa nimic’a, ca e absolutu necesariu, pre lângă aceea a reduce inse fia­ care problema pâna la celu neaperatu nece­sariu. Vorbitoriulu recomanda acceptarea proiec­tului despre bugetu cu basa pentru desbaterea spe­ciala. (Aplause vine la drépt’a). Că primu vorbitoriu pasiesce E. S­i­m­o­n­y­i, care imputa regimului, ce a ascernutu bugetulu pré tardîu. Kol. T­i­s­z­a­si Fr. D­e­á­k au pre­­sintatu proiecte de conclusu, a carom scopu era a deoblega legalminte regimulu, ca se ascerna bu­­getulu tu tempulu cuviintiosu; de unu anu deja le are cas’a inainte­ si si inca nu le-a desbatutu. Dara si alte erori a comisii regimulu in decursulu anului trecutu, care silescu pre vorbitoriu a nu primi bu­­getulu de baga pentru desbaterea speciale, ci a

Next