Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-09-19 / nr. 75
Tele grafula ese Dinininec’a si Joia, la fie-carej dóue neptemani cu adausulu Foistórei — in renu-imeratiunea se tace in Sahiiu la popeditur’a roiei,mnei afara la o. r. poște cu bani gat’a prin scrisori bancate, adresate eAt raespeditura. Pretiusu prenumera i tiunei pentru Sabiiu este pre anu 7 1. v. a. I ) iar pre o jumetate de anu 3 îl. 50. Penni 15. ANULU XXIV. Sabiiu 19 Septemvre (1 Oct.) 1876. trnîeelelalte pftrti ale Transilvanieî sî pentru provinciele din Monarchia pre anunxiu 8 fl.fânt ] re o jumetatio de anu 4 Ü. v. a. Pentru princ. si tieri streine pre anu 12 '/9 anu 6 fl* Inseratele se platescu pentru intrtVa ora cu 7 cr. sirulu, pentru a d/m'a ora cu 6 '/» <îr» si pentru a treia repetire cu 3 cr. v. a. Invitarea de prenumeratiune „Telegrafurii Romanii“ cu „Foisier’a“ pre unu patrariu de anu (Octomvre- Decembre) alu anului 1876. — Presiulu abonamentului preot de anu e : Pentru Sabiia 1 îl. 75 cr. v. a. Pentru Monarchi’a austro-unguresca 2 îl. v. a. Pentru Romani’a sî strainatate , 3 fl. v. a. DD. abonanti suntu rugati a nu intardia cu tramiterea prenumeraliuniloru. Adresele ne rugamu a se scrie curata, a se pune numai post’a ultima, dara nu câte doue poște ultime, sî in locu de epistole de prenumeratiune recomandamuon. puhlavișurile poștali, (Fosta-Utalvány. — Post-Anweisung.) ca împreunate cu spese mai putiene sî ca mai sigure pentru înaintarea baniloru de prenumeratiune. Editor al Telegrafului rorianuin Sabiiu. Publicamu la acestu locu corespundinti’a acest’a importanta. Bucuresci 16/28 Septemvre. Cu tote ca „pacea este asigurata“, rusii nu mai inceta a trece preste Dunăre. Si acum, ca si mai nainte, atâtu in susu pe Dunăre, câtu si pe lini’a ferata dela Ungheni la Verciorov’a ei navalescu mereu spre câmpulu de bataia. Acesti ómeni insa nici decum nu potu sa faca o cale atâtu de lunga de dragulu pacii. Pentru aceea mai alesu noi, care ii vedemu trecându, nu mai putemu avea credintta in pace. De pe o dî pe alta spiritele suntu totu mai „alarmate“. Se vorbesce cu siguritate, ca si despre unu faptu petrecutu, ca rusii vinu, ca nemții se bătu, ca turcii incoa — ca turcii pe dincolo . . despre tóte inse cu atâtu sânge rece, că si cându aru fi vorb’a de espositiunea dela Filadelfi’a. — Cu tóte aceste, faptulu, ca se vorbesce are insemnatatea sea. Mari’a Sea Domnitoriulu a sositu eri după amedi dela Sinai’a. Ser’a s’a tienutu consiliu de miniștri. Numai decâtu eri se vorbea de caderea ministeriului, de venirea lui Cogalniceanu, de convocarea corpuriloru legiuitóre, de mobilisare si altele de feliulu acest’a. Astadi se pretinde a se scriu positivu, ca corpurile legiuitóre vom fi convocate in restempu de optu dile si ca s’au datu ordinu de a se mobilisa cinci-cieci de mii de ómeni. — In aceeași vreme se sustiene, ca unu corpu rusescu de 4000—6000 mii de omeni aru fi trecutu granitiele si aru fi strabatutu pe pamentulu romanescu pana in Bolgradu, provocandu o rescula in populatiunea bulgara de pe malulu stângu alu Dunărei. Tóte aceste sciri numai preocupa spiritele, nu le agiteza inse câtusi de putieru. Caus’a acestei nepasari e incurcatur’a interna, in care se afla tier’a. De câtava vreme opiniunea publica a fostu atâta de multu agitata cu Gestiuni interne, incâtu ea nu mai se pute ocupa de relatiunile tierei in afara. Din nenorocire tocmai acum trebuia sa se faca o schimbare atâta de mare in politica interna. Roșii, veniti odata la putere, au urmatu cu deseversita lipsa de cumpetit a strica totu, ce au fostu facutu — bine, ori reu — conservatorii. Ei au schimbatu, au modificatu si au derogatu legi, au desfiinttatu asiediaminte si cu deosebire au destituitu pre toti funcționarii, care au fostu numiți de catra fostulu guvernu conservatoriu. Tóte aceste mesuri au atinsu in modu acutu interesele publice si cu atâtu mai multu cele private, astfel cu ele trebuiau sa provoce o viua agitațiune. In urma, cea mai mare lipsa de tactu a fostu darea in judecata a celoru doisprediece foști miniștri. Toti acești ómeni au trecutu si legaturitie atâtu private câtu si publice , prin darea loru in judecata s’a isbitu in o mare parte din tiéra cu cea mai mare usiurintia. — In aceeasi vreme tiér’a a fostu compromitata, caci, ori acei doisprediece suntu vrednici de osanda si atunci vai si amaru de tiera, in care densii puteu guverna siepte ani de dile; ori ei nu suntu vrednici de osanda si atunci vai si amaru de tiera, in care ei potu fi dati in judecata. Tocmai astadi tiera nu trebuia pusa in acesta dilema ; după ce ea a fostu insepusa, trebuia sa se agiteze până in temelii? Au urmatu vise si perchisitiunile făcute in intrega a tiera pentru a respandi ore si cum agitatiunea până in cele mai mici orasie. ?— Prin tote aceste, atingandu-se cu deosebire interese si susceptibilități personale, societatea a intratu in o permanenta interbintiela. — In sfersitu — s’a atacatu si simtiementulu nationalu prin o persecutiune sistematica a româniloru din Bucovin’a si din Ardealu. Guvernulu conservatoru a desconsideratu pre tenerii, care de unu tempu incóce treceau de preste Carpati in Romani’ac elu inse nu ii escludea decâtu dela funcțiunile judecatoresci si intru câtu-va dela cele administrative. In tóte celelalte si cu deosebire in instrucțiune ei erau admiși după vrednici’a loru. Guvernulu actualu, sub cuventu, ca nu suntu români, ni-a destituitu aprópe pre toti. In restempu de nu mai multu decâtu trei luni, singura ministeriulu culteloru a aruncatu pe strade preste siese dieci de tineri, foști profesori, institutori, revisori, școlari si altfeliu de funcționari publici. Prin tote aceste ministeriulu s’a usatu si tiér’a a intratu in o noua crisa; acest’a inse e mai multu politica decatu ministeriala. Vieti’a publica e compromitata : constitutiunea nu mai insufla incredere ; omenii voru si nu voru si nu sciu ce voru. Cu cea mai apropiata solutiune se astepta venirea dlui M. Cogalniceanu, singurulu omu destulu de energicu pentru a stăvili pre unu momentu agitațiunea in vntru si singurulu, care are priviri destulu de clare, pentru a hotărî positiunea nóstra in afara. — Cei doi spra-dhece suntu deocamdată ,ormalu“ preste putintia si tier’a simte destulu de viu lips’a loru. Scopulu doriloru in judecata a fostu de a-i face preste putintia si de a lipsi fiér’a de densii; tocmai pentru aceea inse cu atâtu mai adencu e simtita lips’a loru. Ce are sa iasa din acesta încurcătură, aceea, die redactorii, nimeni nu vi-o póte spune, ve potu iise spune, ca câta vreme nu vomu est din tr’ens’a, nu se va putea sa ne hotarimu in afara. Astadi omenii nu mai au vreme a se gândi la cele din afara; si déca vomu fi apucati in acesta situatiune, vomu bea ceai cu rusii si cafea cu turcii! Corbey. Congregatiunea a 2-a a comitatului Sabiiului. (Urmare.) Pentru ca cetitoriulu sa aiba o scena clara despre desbaterea din cestiune trebuie sa-i facemu cunoscutu proiectulu majoritatiei comitetului si apoi alu minoritatiei si amandamentele făcute de Dr. Borci’a. Celu dintâiu cercu este după proiectulu majorit, com. celu asia numitu alu Cisnadiei cu ressedinti’a in Sabiiu. De acest’a se tienu: 1. Bungardu (corn. curata româna) Gusteriti’a (mestecată), Cisnadi’a (comuna cur. sasesca), Cisnadiei’a (cur. sas.), Mohu (mest.), Stelimberu (aprópe cur. s.), Avrigu (apr. c. rom.), Bradu (mest.), Sacadate (major. rom. si min. ung.) Vestemu (cur. rom.) 13,646 locuitori. Alu doilea cerculu Vulperlui cu ressedinti’a in Sabiiu. De acest’a se tienu: Siur’a mare (mest.), Hamb’a (mest.), Slimnicu (mest.), Vulperu (mest.) Noulu (mest.), Rosi’a (mest.) Casioltiu (mest.), Cornetielu (c. rom.), Nucetu (c. rom.); 11.839 locuitori. Alu treilea cercu este alu Cristianului cu ressedinti’a in Sabiiu. De acest’a se tienu: Cristianulu (mest.), Amnasiu (mest.), Siur’a mica (mest.), Orlatulu (c. rom.), Rusciorii (scliiai si români), Sacelu (c. rom.), Magu (c. rom.), Aciliu (c. rom.), 12.076 locuitori. Alu patndca cercu este alu Rasinariloru cu ressedinti’a in Sabiiu. De acest’a se tienu: Boiti’a, Gur’a Jiului, Poplac’a, Porcesci, Racoviti’a, Resinari, Sebesiulu de susu si de josu, Talmaciu, Talmacelu, Sadu, Galesiu, Cacov’a, Sibielu, Jin’a, Saliste, Tilisc’a, Vale, 34,354 locuitori. In cerculu acest’a tóte comunele suntu curatu române ;esceptiune face Talmaciulu care e curatu sasescu. Alu cincilea cercu este alu Nocrichiului cu ressedinti’a in Nocrichiu. De acest’a se tienu: Nocrichiu (mest.), Cichindealu (mest.), Hosmanu (mest.), Ilimbaru (c. rom.) Glâmboc’a (c. rom.), Marpodu (mest.), Aluien’a (mest.), Bendorfu (mest.), Chirpera (mest.), Sasausi (c. rom.), 11,299 locuitori. Alui sieselea cercu este alu Sebesiului cu ressedinti’a in Sebesiu. De acest’a se tienu: Calnicu (mest.), Relieu, (c. rom.), Dealu (c. rom.) Lancremu (c. rom.) Lomanu (c. rom.) Petrifaleu (mest.) Pianulu de susu (c. rom.) Pianulu de josu (maj. rom.) Capaln’a (mest.) Rachit’a, Strugaru, Sebesielu, Sasciori, Lazu, Cacoviti’a, Singagu (tóte curatu române), 18.676 locuitori. Alu sieptelea cercu alu Mercurei cu ressedinti’a in Mercurea. De acest’a se tienu: Mercurea (mest.), Apoldu sasescu (mest.), Apoldu rom. (c. rom.), Dobârc’a (mest.), Gârbov’a (mest.), Reciu (mest.), Carpenisiu (c. rom.), Poian’a (c. rom.), Rodu (c. rom.), Topârcea (c. m.), Ludosiu (c. rom.) 19.345 locuitori. Minoritatea româna din comitetulu de 35 inca imparte comitatulu in 7 cercuri. Minoritatea a luatu Nucetulu si Cornatielulu si le-a alaturatu la cerculu Nocrichiului, fiiindu mai apropo de centrulu acest’a, a alaturatu Jin’a carea este impresurata de comune din cerculu Mercurei la acestu cercu; a impartitu cerculu Rasinariloru in dóute: intr’alu Salistei si Rasinariloru, a datu Sacelulu, Magulu si Amnasiulu la Saliste, Aciliulu la Mercurea, séra Vestemulu si Avrigulu la cerculu Resinariloru. După strămutările aceste üresei, remânendu cele doue cercuri după celu dintâiu (alu doilea si alu treilea) numai cu 13 comuri e le-a intrunitu intr’unu cercu cu resiedinti’a in Sabolu. Amendementele lui Dr. Borci’a statorescu centrurile celoru patru cercuri din proiectulu minoritatiei statorindu pentru cele patru din fostulu scaunu alu Sabiiului in Sabiiu, Vurperu, Talmaciu si Saliste si Aciliulu ’Iniu dela Mercurea si lu da la Saliste. Dr. Borci’a aparându proiectulu minoritatiei accentueza tóte impregiurarile cate le pretinde o buna impartire: administratiune buna si cu inlesnire, arata ca tocm’a in cerculu celu mare creatu de majoritatea comitetului se cere sa fia administratiunea neimpedecata, caci tocm’a locuitorii acestui cercu suntu acei’a, cari au afaceri comerciali, cari stau in legătură cu industri’a cetatieniloru din Sabiia, arata ca nu sta asertiunea cu provisoriulu, caci a face bine nu strica nici chiaru nu si provisoriu, si ca provisoriulu acest’a este basea definitivului ce are sa urmeze, indica ca impartirea acést’a provoca temeri, ca majoritatea comit, voiesce sa creeze o noua Alba superiora in comitatulu Sabiiului, si asta recomenda in interesulu locuitoriloru din cele patru cercuri, in interesulu cetatiei si alu bunei inttelegeri propunerea minoritatiei din comitetu cu amendamentele sele. Hanni’a, V. Romanu si I. Pred’a spriginescu proiectulu minoritatiei cu amendamentulu lui Dr. Borci’a. Klein, Mahner si Schochterus apara proiectulu majoritatiei, cu tóte ca recunoscu ca impartirea nu e bine făcută, promita ca la impartirea definitiva se voru lua in drepta consideratiune cele aduse de operatorii proiectului minoritatiei. Forte bine argumenta Bred’a combatendu aserțiunile majoritatiei dicendu ca déca inttelegu domnii spriginitori ai majoritatiei provisoriulu asta cum clicu, atunci nu era de lipsa nici schimbarea marginiloru politice nici propunerea in privinti’a insignieloru iéra asertiunea ca tempulu a fostu pre scurtu o combate cu aceea, ca minoritatea, déca a vrutu, se vede ca a avutu tempu sa imparta comitatulu cum se cuvine. M. Békessi arata ca proiectulu majoritatiei este in contr’a legei. E. Macelariu spriginesce proiectulu minoritatiei cu amendamentulu Drului Borci’a, dara pentru casulu cându acest’a aru cade la votare face propunerea, ca impartirea celoru 7 cercuri sa se modifice numai intr’atât’a, ca cerculu Rasinariloru sa se imparta in dóue si adeca unulu cu ressedinti’a in Saliste si altulu cu ressedinti’a in Talmaciu. Incheindu-se desbaterea congregatiunea pasiesce la votu. La cererea lui Békessi, spriginitu de ajunsu de români, se cere votare nominale. Re- la