Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)
1880-01-24 / nr. 10
Nr. 10. ABONAMENTUL: Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 el., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarcie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Sibiiu, Joi 24 ianuarie 1880. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la: Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47, și la espedițiunea de inserțiuții Adolf Steiner la Hamburg (Germania). Corespondențele sünt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 37. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază. Anul XXVIII. I INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de done ori 12 cr., — de trei ori 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fiecare publicare. Revista politică. Sibiiu, în 23 Ianuarie. In casa deputaților din Budapesta ministrul de finanțe a retras cunoscutele proiecte în privința prelungirei terminului rescumperărei obligațiunilor urbariale și a adus în locul acestora alte trei proiecte despre rescumperarea obligațiunilor urbariale, a obligațiunilor decimei de vinuri și despre acoperirea unui capital de amortisațiunea anuităților împrumutului de stat. Proiectul din urmă împuternicește pe ministrul de finanțe a emite spre acoperirea amortisațiunei anuităților împrumuturilor de stat în fiecare an o rentă de aur de 6% liberă de imposite, în preț nominal egal cu capitalul de amortisat. Casa deputaților din Viena a acceptat neschimbată legea privitoare la administrațiunea din Bosnia și Brțegovina. Ministrul de interne a adus un proiect, prin care se propune a se da Galiției o anticipațiune de Ș00.00 fl. Comitetul delegațiunei austriace a fost adoptat în 30 ianuarie fără modificațiuni, creditul cerut de guvern, pentru întreținerea trupelor de ocupațiune a Bosniei și Brțegovinei. Baronul de Haymerle a dat explicațiuni asupra situațiunei celor două provincii, din punctul de vedere eclesiastic, și a respins imputarea, ce se făcea guvernului austriac, că nu are încredere în Mahomedani. Ministrul Hoffman a declarat, că mai multe proiecte de colonizare pentru cele două provincii s-au prezentat guvernului, dar el a amânat studiul lor, pentru că situațiunea acestor ținuturi nu e încă destul de limpezită. In Petersburg s-a descoperit o tipografie secretă, în care se tipăria „Narodna volia“ (voia poporului), o foaie nihilistică, otrăvuri și bombe. Gendarmeria a fost întâmpinată cu foc din revolvere și a putut întră în tipografia secretă, făcându’și drum cu puterea armelor. Demonstrațiunile rusofile de la 16 i. c., la care participare oficiării druzinelor au provocat în sferele inalte ale Porții o indignațiune așa de mare, încât Sultanul a dat ordin lui Aleko pașa, să cerceteze faptul cum s’a petrecut și să pedepsească aspru pe cei culpabili. Se asigură, că Poarta nu e departe de a incheea cu Persia un tratat de alianță. Această alianță ar fi fost propusă de a treia putere pentru prevenirea evenimentelor ce se prepară în Asia centrală. Dieta Ungariei. In ședința de la 29 ianuarie, propunătorii ’și-au ținut cuvântul din urmă în afacerea tumultelor cunoscute. L. Mocsáry: Am audit în curgerea discusiunei unele afirmațiuni ce nu se pot trece cu vederea. Față cu contele Apponyi oratorul observă, pentru ce să fie esmiterea unei anchete parlamentare mijlocul din urmă? Din contră cercetarea e mijlocul prim, pentru că ântâia trebuie cercetat lucrul și numai după aceasta se poate formula acasa. E lucru suspicios că Tisza nu voieșce nici o cercetare, pentru că dinsul, dacă s’ar simți cu totul nevinovat, ar trebui togma se stăruiască ca se se facă cercetarea și poate că prin aceasta ar secera un triumf. Ancheta parlamentară e unicul mijloc posibil în cașul de față. Precând oposițiunea întrunită pronunță o sentență înainte de a cerceta, stânga extremă cere mai întâi cercetarea și după aceasta pronunțiarea sentenței. Și aceasta e și mai cu dreptate. Intr’una convine oratorul cu Baross și a numit în punctul, că o asemenea prevedere nu e ceuitabilă. Baross a întrebat: cine va respunde la provocarea se se înfățișeze înaintea anchetei parlamentare? Oratorul crede că nu va exista în Ungaria un cetățan care nu -și ar ține de datorința sa a se înfățișa înaintea unei asemenea anchete. Baross a întrebat mai departe: Ce procedere va aplica ancheta cu privire la membrii din armată? Oare se va înfățișa baronul Edelsheim Gyulai și dacă nu se va înfățișa, nu va fi ancheta blamată? Oratorul are o opiniune mai bună despre acești domni și dacă ar și refuza dânșii, oratorul are o prea bună opiniune despre simțământul constituțional al Maiestătei Sale decât să nu presupună că Regele la un asemenea cas le va porunci membrilor din armată se se înfățișeze. Boress s-a îndoit despre basa legală a unei asemenea anchete parlamentare, dar oratorul se încearcă a dovedi că există o basă legală și voința de a dovedi contrariul însamnă abdicațiunea parlamentului. Propunerea lui Baross cuprinde în sine contrazicerea, că raportul ministrului president se ia la cunoștință și se trece la ordinea vilei. Una însă eschide pe cealaltă. După ce protestează contra afirmațiunei lui Tisza care a <zis că, dacă ordinea nu se va stabili așa cum o înțelege dânsul, vor veni alți Jelachi și Windischgraetzi. — oratorul recomandă proiectul său de resoluțiune spre acceptare. Contele Albert Apponyi voind a reasuma pe scurt argumetele sale nu voiesce a se demite într’o discusiune cu preopinentul, pentru că a observat deja că nu din motive principiale ci din temeiuri de oportunitate nu primesce propunerea stângei extreme. Tisza ne împută contraziceri, dar cu nedreptul, căci contrazicerea e admisibilă nu între cea Z’s unul și cea Z'8 altul ci numai între cele ce unul a zis într’un timp și cele ce a zis într’alt timp. Trebue se se facă deosebire între atitudinea presei și între a guvernului. Cea dintâia lucră sub impresiunile momentului și nu se poate sustrage dela aceste impresiuni. Cu totul altfel lucră guvernul și altfel sânt declarațiunile lui. El are timp de precugetare și declarațiunile lui sânt durabile. Dar oratorul nu a luat cuvântul pentru a constata aceasta, ci o face numai pentru a reflecta la cele zise de ministrul prim despre măsurile preventive. Poate fi adevărat că poliția nu este chemată în genere a lua măsuri preventive, dar în cazul de față nu e așa și în gura unui ministru de interne, care are chemarea a fi păzitoriul ordinei, o asemenea afirmațiune devine curioasă. în toată lumea poliția are datorința de a lua măsuri preventive îndată ce află că ordinea are se fie tulburată. (Adeverat în stânga.) în cașul de față poliția nu și-a făcut datorința, aceasta se vede din însuși raportul ministrului, prin urmare desaprobarea propusă e justificată. Deputatul Baross nu a vezut ori în espunerile oratorului decât antipatie personală. E permanentă tactica partidei guvernamentale de a reduce procederea oposițiunei la antipatii personale. Oratorul nu află în incidentele parlamentare de pănă acum nici un temeiu, ba nici un protest la o asemenea învinuire. Oposițiunea ce e drept a fost silită a combate politica comercială a guvernului, politica lui externă, legea despre administrațiunea Bosniei. Și nu se poate afirma că aceste desbateri cuprind momentele cele mai însemnate din viața noastră politică și că ele nu au avut nici o basă obiectivă. (Aprobare în stânga.) Din contră togma în partida guvernamentală se află oameni, cari au antipatii personale contra oposițiunei moderate. Casa n’are temeiu se fie mulțămită cu resultatul desbaterei de acum. Adevăratul resultat e și neînsemnat, dar este foarte însemnată impresiunea generală, căci țara a văzut că în această casă nu există nici o partidă pentru tulburarea linișcei. Străinătatea s’a putut convinge că n’are causă a se îndoi de consolidarea stărilor noastre, în sfârșit oratorul mai recomandă odată proiectul seu spre primire. (Aplaus viu în stânga.) G. Baross dovedeste că după art. de lege III, 1848, citat de Mocsáry, nici miniștrii nici alte organe nu sânt responsabile unei anchete parlamentare. Oratorul susține părerile desvoltate deja și recomandă propunerea sa spre acceptare. Punându-se propunerile la vot, majoritatea precumpănitoare primesce propunerea lui Baross și respinge cele două propuneri contrare. După aceasta casa trece la discusiunea asupra proiectului despre acoperirea parțială a deficitului pe a. 1880. Proiectul s’a primit în formă și cuprins după voia guvernului și ședința s’a închis la 1 oară. în ședința dela 30 ianuarie după notificarea esibitelor Iosif Madarász provocânduse la o comunicare din foaia „Magyarország“ a făcut propunerea ca ca sa se îndrumeze pe dnul president a cere informațiune dela presidentul delagațiunei unguresci asupra întrebării, dacă este adeverat, că delegațiunea ungurească s’a folosit sau se folosesce atât în comisiuni cât și în ședințele sale plenare de o limbă străină și nu de limba maghiară. Casa acceaptă raport de la presidiu. Presidiul atrage atențiunea deputatului asupra împregiurării, că propunerea sa nu e substernată casei conform regulamentului. Propunerea trebuia inclusă în cartea de propuneri și interpelațiuni. A discuta o propunere ce nu vine înaintea casei pe calea regulamentară, e o astfel de abatere de la regulament, care, aplicânduse în mai multe cozuri ar pute da usului o preferență și înrădăcinânduse osul în urmă regulamentul își va pierde esența. Din acest motiv oratorul se-și substeară propunerea sa pe calea normală. (Aprobare generală). S’a pus la ordinea Z^ei proiectul de lege despre mijlocirea de împrumuturi pe suma comunelor care nu au semență pentru primăvară. La § 1. B. Lukács accentuând necesitatea de a se sista eșecuțiunile de dare și de a nu se procede cu prea mare asprime la încassarea speselor pentru întreținerea robilor, în părțile lipsite , a propus in meritul lucrului ca pentru împrumuturile ce le va mijloci statul se se stabilească suma de un milion. Stabilirea sumei se recomandă și din punct de vedere constituțional. Aceasta propunere s’a respins și proiectul s’a primit nemodificat. După aceasta a urmat la discusiune proiectul despre spesele ce le reclamă lipsa actuală din țară. Raportorul Hegedüs arată că proiectul împuterniceste pe guvern a sprigini pe cei lipsiți sau prin muncă sau prin ajutoriu în bani și-l recomandă spre primire. Alb. Kiss dovedeșce cu date, că sarcinele publice se încasează cu prea mare asprime și fără nici o considerare la starea apusă a poporului, încasarea contribuțiunei a devenit în Ungaria un jaf sistematic. Cât pentru proiectoratorul arată, că împrumuturile ce se vor contracta sânt cele mai teribile pentru comunele lipsite. Interesele s’au stipulat cu 6 percente și comuna întreagă respunde cu toată averea sa pentru achitarea acestor împrumuturi. Cu toate aceste primesce proiectul fiind că ceva e mai mult decât nimic. Ministrul president Tisza arată că lipsa nu este consecvența numai a unei recolte slabe; în cele mai multe comitate nu au fost recolte bune de 4—5 ani. în cazul de față nu se poate vorbi de „împrumuturi teribile“* pentru că particularii și comunele nu simt în stare a contracta alte împrumuturi decât deja ușurări cari pretind percente de tot oneroase precând împrumuturile cu 6 percente stabilite în proiect nu se pot numi oneroase. Recomandă proiectul de lege. D. Irányi recunoasce necesitatea că erariul trebuie să fie asigurat dar nici cei lipsiți nu trebue se sufere de aceste măsuri. Ministrul presid. Tisza arată că proiectul corespunde la amândoue aceste exigențe. După aceasta s’a închis desbaterea generală și proiectul de lege s’a primit. jlU desbaterea specială a propus Alb. Kiss la § 1. ca acțiunea de ajutorare a guvernului se se lărgească. Dacă s’au putut da milioane pentru refugiații din Bosnia, trebue se se dea pentru cetățenii lipsiți ai Ungariei mai mult ca 60,000 fl. Ministrul president Tisza roagă pe preopinent să nu înfățișeze lucrul așa ca și când guvernul Ungariei nu