Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)

1880-01-24 / nr. 10

Nr. 10. ABONAMENTUL: Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 el., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarc­ie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Sibiiu, Joi 24 ianuarie 1880. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la: Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47, și la espedițiunea de inserțiuții Adolf Steiner la Hamburg (Germania). Corespondențele sünt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 37. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază. Anul XXVIII. I INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de done ori 12 cr., — de trei ori 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fie­care publicare. Revista politică. Sibiiu, în 23 Ianuarie. In casa deputaților din Buda­pesta ministrul de finanțe a retras cunoscutele proiecte în privința pre­­lungirei terminului rescumperărei obli­gațiunilor urbariale și a adus în lo­cul acestora alte trei proiecte despre rescumperarea obligațiunilor urbari­ale, a obligațiunilor decimei de vinuri și despre acoperirea unui capital de amor­­tisațiunea anuităților împrumutului de stat. Proiectul din urmă împuterni­­ce­ște pe ministrul de finanțe a emite spre acoperirea amortisațiunei anui­tăților împrumuturilor de stat în fie­care an o rentă de aur de 6% liberă de imposite, în preț nominal egal cu capitalul de amortisat. Casa deputaților din Viena a acceptat neschimbată legea privitoare la administrațiunea din Bosnia și Brțegovina. Ministrul de interne a adus un proiect, prin care se pro­pune a se da Galiției o anticipațiune de Ș00.0­­0 fl. Comitetul delegațiunei austriace a fost adoptat în 30 ianuarie fără mo­­­dificațiuni, creditul cerut de guvern, pentru întreținerea trupelor de ocu­­pațiune a Bosniei și Brțegovinei. Baronul de Haymerle a dat ex­­plicațiuni asupra situațiunei celor două provincii, din punctul de vedere ecle­­siastic, și a respins imputarea, ce se făcea guvernului austriac, că nu are încredere în Mahomedani. Ministrul Hoffman a declarat, că mai multe proiecte de colonizare pen­tru cele două provincii s-au prezentat guvernului, dar el a amânat studiul lor, pentru că situațiunea acestor ținu­turi nu e încă destul de limpezită. In Petersburg s-a descoperit o tipografie secretă, în care se tipăria „Narodna volia“ (voia poporului), o foaie nihilistică, otrăvuri și bombe. Gendarmeria a fost întâmpinată cu foc din revolvere și a putut întră în ti­pografia secretă, făcându’și drum cu puterea armelor. Demonstrațiunile rusofile de la 16 i. c., la care participare oficiării druzinelor au provocat în sferele inalte ale Porții o indignațiune așa de mare, încât Sultanul a dat ordin lui Aleko pașa, să cerceteze faptul cum s’a pe­trecut și să pedepsească aspru pe cei culpabili. Se asigură, că Poarta nu e de­parte de a incheea cu Persia un tra­tat de alianță. Această alianță ar fi fost propusă de a treia putere pen­tru prevenirea evenimentelor ce se prepară în Asia centrală. Dieta Ungariei. In ședința de la 29 ianuarie­­, propunătorii ’și-au ținut cuvântul din urmă în afacerea tumultelor cunoscute. L. Mocsáry: Am aud­it în cur­gerea discusiunei unele afirmați­uni ce nu se pot trece cu vederea. Față cu contele Apponyi oratorul observă, pen­tru ce să fie esmiterea unei anchete parlamentare mijlocul din urmă? Din contră cercetarea e mijlocul prim, pentru că ântâia trebuie cercetat lu­crul și numai după aceasta se poate formula acasa. E lucru suspicios că Tisza nu voieșce nici o cercetare, pen­tru că dinsul, dacă s’ar simți cu to­tul nevinovat, ar trebui togma se stă­­ruiască ca se se facă cercetarea și poate că prin aceasta ar secera un triumf. Ancheta parlamentară e uni­cul mijloc posibil în cașul de față. Pre­­când oposițiunea întrunită pronunță o sentență înainte de a cerceta, stânga extremă cere mai întâi­ cercetarea și după aceasta pronunțiarea sentenței. Și aceasta e și mai cu dreptate. Int­r’una convine oratorul cu Ba­ross și a numit în punctul, că o ase­menea prevedere nu e ceuitabilă. Baross a întrebat: cine va respunde la provocarea se se înfățișeze înain­tea anchetei parlamentare? Oratorul crede că nu va exista în Ungaria un cet­ățan care nu -și ar ține de dato­­rința sa a se înfățișa înaintea unei a­­semenea anchete. Baross a întrebat mai departe: Ce procedere va aplica ancheta cu privire la membrii din armată? Oare se va înfățișa baronul Edelsheim Gyulai și dacă nu se va înfățișa, nu va fi ancheta blamată? Oratorul are o opiniune mai bună despre acești domni și dacă ar și re­­fuza dânșii, oratorul are o prea bună opiniune despre simțământul consti­tuțional al Maiestătei Sale decât să nu presupună că Regele la un ase­menea cas le va porunci membrilor din armată se se înfățișeze. Boress s-a îndoit despre basa legală a unei asemenea anchete parlamentare, dar oratorul se încearcă a dovedi că exi­­stă o basă legală și voința de a do­vedi contrariul însamnă abdicațiunea parlamentului. Propunerea lui Baross cuprinde în sine contrazicerea, că ra­portul ministrului president se ia la cunoștință și se trece la ordinea vilei. Una însă eschide pe cealaltă. După ce protestează contra afirmațiunei lui Tisza care a <zis că, dacă ordinea nu se va stabili așa cum o înțelege dân­sul, vor veni alți Jelach­i și Windisch­­graetzi. — oratorul recomandă pro­iectul său de resoluțiune spre acceptare. Contele Albert Apponyi voind a reasuma pe scurt argumetele sale nu voiesce a se demite într’o discu­­siune cu preopinentul, pentru că a ob­servat deja că nu din motive princi­piale ci din temeiuri de oportunitate nu primesce propunerea stângei ex­­treme. Tisza ne împută contraziceri, dar cu nedreptul, căci contrazicerea e admisibilă nu între cea Z’s unul și ce­a Z'8 altul ci numai între cele ce unul a zis într’un timp și cele ce a zis într’alt timp. Trebue se se facă deosebire între atitudinea presei și în­tre a guvernului. Cea dintâia lucră sub impresiunile momentului și nu se poate sustrage dela­ aceste impresiuni. Cu totul altfel lucră guvernul și altfel sânt declarațiunile lui. El are timp de precugetare și declarațiunile lui sânt durabile. Dar oratorul nu a luat cu­vântul pentru a constata aceasta, ci o face numai pentru a reflecta la cele zise de ministrul prim despre măsu­rile preventive. Poate fi adevărat că poliția nu este chemată în genere a lua măsuri preventive, dar în cazul de față nu e așa și în gura unui ministru de interne, care are chemarea a fi pă­­zitoriul ordinei, o asemenea afirmațiune devine curioasă. în toată lumea poli­ția are datorința de a lua măsuri pre­ventive îndată ce află că ordinea are se fie tulburată. (Adeverat­ în stânga.) în cașul de față poliția nu­­ și-a făcut datorința, aceasta se vede din însuși raportul ministrului, prin urmare des­­aprobarea propusă e justificată. De­putatul Baross nu a vezut ori în es­­punerile oratorului decât antipatie per­sonală. E permanentă tactica partidei guvernamentale de a reduce procede­­rea oposițiunei la antipatii perso­nale. Oratorul nu află în incidentele parlamentare de pănă acum nici un temeiu, ba nici un protest la o ase­menea învinuire. Oposițiunea ce e drept a fost silită a combate politica comer­cială a guvernului, politica lui externă, legea despre administrațiunea Bosniei. Și nu se poate afirma că aceste des­­bateri cuprind momentele cele mai însemnate din viața noastră politică și că ele nu au avut nici o basă ob­iectivă. (Aprobare în stânga.) Din contră togma în partida gu­vernamentală se află oameni, cari au antipatii personale contra oposițiunei moderate. Casa n’are temeiu se fie mul­­țămită cu resultatul desbaterei de a­­cum. Adevăratul resultat e și neînsem­nat, dar este foarte însemnată impre­­siunea generală, căci țara a văzut că î­n această casă nu există nici o par­tidă pentru tulburarea linișcei. Străi­nătatea s’a putut convinge că n’are causă a se îndoi de consolidarea stă­rilor noastre, în sfârșit oratorul mai recomandă odată proiectul seu spre primire. (Aplaus viu în stânga.) G. Baross dovedeste că după art. de lege III, 1848, citat de Mo­csáry, nici miniștrii nici alte organe nu sânt responsabile unei anchete par­lamentare. Oratorul susține părerile desvoltate deja și recomandă propu­nerea sa spre acceptare. Punându-se propunerile la vot, majoritatea precumpănitoare primesce propunerea lui Ba­ross și respinge cele două pro­puneri contrare. După aceasta casa trece la dis­­cusiunea asupra proiectului despre a­­coperirea parțială a deficitului pe a. 1880. Proiectul s’a primit în formă și cuprins după voia guvernului și șe­dința s’a închis la 1 oară. în ședința dela 30 ianuarie după notificarea esibitelor Iosif Madarász provocânduse la o comunicare din foaia „Magyarország“ a făcut propu­nerea ca ca sa se îndrumeze pe dnul president a cere informațiune dela presidentul delagațiunei unguresci a­­supra întrebării, dacă este adeverat, că delegațiunea ungurească s’a folosit sau se folosesce atât în comisiuni cât și în ședințele sale plenare de o limbă străină și nu de limba maghiară. Casa acceaptă raport de la presidiu. Presidiul atrage atențiunea deputatului asupra împregiurării, că propunerea sa nu e substernată ca­sei conform regulamentului. Propune­rea trebuia inclusă în cartea de pro­puneri și interpelațiuni. A discuta o propunere ce nu vine înaintea casei pe calea regulamentară, e o astfel de abatere de la regulament, care, apli­­cânduse în mai multe cozuri ar pute da usului o preferență și înrădăci­­nânduse osul în urmă regulamentul își va pierde esența. Din acest motiv oratorul se-și substear­ă propunerea sa pe calea normală. (Aprobare ge­nerală). S’a pus la ordinea Z^ei pro­­iectul de lege despre mijlocirea de împrumuturi pe suma comunelor care nu au semență pentru primăvară. La § 1. B. Lukács accentuând ne­cesitatea de a se sista eșecuțiunile de dare și de a nu se procede cu prea mare asprime la încassarea speselor pentru întreținerea robilor, în părțile lipsite , a propus in meri­tul lucrului ca pentru împrumuturile ce le va mijloci statul se se stabi­lească suma de un milion. Stabilirea sumei se recomandă și din punct de vedere constituțional. Aceasta pro­punere s’a respins și proiectul s’a pri­mit nemodificat. După aceasta a urmat la discu­­siune proiectul despre spesele ce le reclamă lipsa actuală din țară. Raportorul Hegedüs arată că proiectul împuterniceste pe guvern a sprigini pe cei lipsiți sau prin muncă sau prin ajutoriu în bani și-l re­comandă spre primire. Alb. Kiss dovedeșce cu date, că sarcinele publice se încasează cu prea mare asprime și fără nici o conside­rare la starea apusă a poporului, în­casarea contribuțiunei a de­venit în Ungaria un jaf siste­matic. Cât pentru proiect­oratorul arată, că împrumuturile ce se vor contracta sânt cele mai teribile pen­tru comunele lipsite. Interesele s’au stipulat cu 6 percente și comuna în­tre­agă respunde cu toată averea sa pentru achitarea acestor împrumuturi. Cu toate aceste primesce proiectul fi­ind că ceva e mai mult decât nimic. Ministrul president Tisza arată că lipsa nu este consecvența numai a unei recolte slabe; în cele mai multe comitate nu au fost recolte bune de 4—5 ani. în cazul de față nu se poate vorbi de „împrumuturi teribile“* pentru că particularii și comunele nu simt în stare a contracta alte împru­muturi decât deja ușurări cari pre­tind percente de tot oneroase precând împrumuturile cu 6 percente stabilite în proiect nu se pot numi oneroase. Recomandă proiectul de lege. D. Irányi recunoasce necesita­tea că erariul trebuie să fie asigurat dar nici cei lipsiți nu trebue se sufere de aceste măsuri. Ministrul presid. Tisza arată că proiectul corespunde la amândoue aceste exigențe. După aceasta s’a în­chis desbaterea generală și proiectul de lege s’a primit. jlU desbaterea specială a propus Alb. Kiss la § 1. ca acțiunea de a­­jutorare a guvernului se se lărgească. Dacă s’au putut da milioane pentru refugiații din Bosnia, trebue se se dea pentru cetățenii lipsiți ai Unga­riei mai mult ca 60,000 fl. Ministrul president Tisza roagă pe preopinent să nu înfățișeze lucrul așa ca și când guvernul Ungariei nu

Next