Timpul, ianuarie 1892 (nr. 1-23)
1892-01-14 / nr. 9
ANUL AL PATRUSPREZECELEA. — No. 9. ABONAMENTELE s In țară ,« un an.............. 40 lei » pe 6 luni..........................................20 lei » pe 3 luni..........................................40 lei Pentru streinătate, un an...........................60 lei Redacția și Administrația 43, Calea Victoriei, 43 Un exemplar IO Bani. INTIMI DE BDI întrunirea publică, pe care a ținut-o eri partidul conservator în sala Băilor Eforiei, a avut un succes care a întrecut toate așteptările și prevederile noastre. Persoane, cari de 25 ani fac politică, mărturisesc că n’au văzut încă în București o întrunire atât de imposantă, atât în ce privește numărul asistenților cât și calitatea lor. Cetățeni din toate clasele, de la cel mai de jos până la cel mai de sus, alergaseră din toate unghiurile capitalei ca să asculte pe oratori și puțini erau printre dănșii cari să nu fie alegători, încă de la ora 1 d. a. publicul începuse să se indrepteze spre sala Băilor Eforiei, iar la ora 1 și jumătate sala cea mare era aproape plină. Până la orele 2 se adună atâta lume, încât nu mai era cu putință să mai încapă un singur om. Lojile și galeriile erau așa înțesate de public incât unii își exprimau temerea să nu se întâmple vre-o nenorocire. Pe scenă, transformată în tribună publică se gramadiau vr’o 200 persoane și oratorii nu puteau să’și desbrace paltoanele de îmbulzială. Până și pe schelele de d’asupra scenei, sub coperiș, se suiseră unii și stau atârnați in văzduh, ne mai găsind alt loc mai priincios. Afară de aceasta o mulțime compactă staționa afară din sală, prin toate galeriile, sălile și culoarurile, cum și pe stradă și prin cafenelele și birturile de prin prejur, căci mulți au fost aceia cari sosind după orele 2 și neputând pătrunde în sală, erau nevoiți să se retragă și să se adăpostească prin localurile din împrejurime. Dacă vom spune că peste 4000 de cetățeni se aflau erî la întrunire, nu numai nu vom putea fi acuzați de exagerațiune, dar toți aceia cari au asistat vor găsi că suntem mai prejos decât realitatea. Preferăm însă a spune mai puțin decât mai mult și ne deosebim și prin aceasta, ca prin multe altele, de gazetele adversarilor noștri. Suntem de altmintrerea siguri că aceste gazete, care susțineai că la întrunirea de la sala Dacia au fost 3000 de persoane, — pe când în realitate nu erau mai multe de 800,—vor zice că la întrunirea de ori n’au fost de cât vr’o câteva sute de persoane aduse de poliție. Dar, după cum a zis d. Al. Lahovarieri, avem mărturie capitala întreagă, avem 4000 de martori oculari, cari vor spune ce a fost întrunirea de ori. Cât despre discursurile ce s’au pronunțat și care au fost acoperite de aplauze entusiaste, le publicăm mai la vale in întregul lor și cititorii noștri le vor compara cu ale oratorilor adversari și le vor judeca. Ei vor vedea că eminenții bărbați politici, cari au vorbitori, nici nu ’și au dat silința să răspundă punt cu punt la toate bârfelile și calomniile adversarilor, căci atât sunt ele de josnice și de absurde incât nu merită o lungă argumentațiune și sunt apreciate de public la justa lor valoare. In schimb insă vor găsi în aceste discursuri o dreaptă și crudă descriere a tristei situațiuni politice, în care adversarii noștri s’au pus ei singuri, cum și desvoltarea unui program de guvernământ, desfășurat în trăsurile sale generale cu buna credință care este apanagiul partidului conservator. Vor vedea că oratorii de ert au căutat cu deosebire să e spună cetățenilor ce au făcut conservatorii și ce au de gând să facă de aci înainte, dacă vor continua a se bucura de încrederea națiunii. Și aceasta prețuește mai mult decât toate frazele goale ale asociațiunii Vernescu-Fleva-Palladi-Paire. MARȚI 14 IANUARIE 1892. ANUNCIURI ȘI INSERȚII 8 Linia 30 litere petit pag. IV.................. ...0.40 Reclame..................... III.....................4.50 » ..................... » II...................... .2.50 In Paris anunciurile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse. Redacția și Administrația 43, Calea Victoriei, 43 | * f," Ust esemplar* 80 Bani.Tap. .h >»jf.............. " -EDIȚIA A DOUA ---------------------------------------------------DISCURSURILE La ora 2 după amiazi este aclamat președinte d. G. Triandafil. Ocupând fotoliul presidențial, d. Triandafil pronunță următorul discurs: D. G. Triandafil. Iubiți concetățeni, mai înainte de toate ne exprimăm recunoștința noastră că ați bine-voit a veni în număr așa de mare pentru ca să ascultați pe acei dintre oratorii noștri cari vor veni cu ocaziunea alegerilor, să vă împărtășească vederile lor. Domniile voastre, iubiți concetățeni, ați răspuns in modul cel mai evident, prin prezența d-voastră, la insinuațiunile care s’au făcut, că adunarea ce vom provoca-o noi nu va reuși, că va face un fiasco complect. Ni se pare că prezența d-voastră nn numărul, in care sunteți, e o dovadă îndestulătoare că acea insinuațiune era făcută numai ca să vă descurajeze. Unul din acei, care mai cu deosebire au fost pentru formațiunea actuală, care aui luat direcțiunea afacerilor, am fost și eu, deși în proporțiuni mai modeste, unul din reprezentanții guvernului în comitetul alegerilor pentru Ilfov, dați-mi voe să vă spun ce avem de gând să facem și pentru ce am provocat această adunare la care ați răspuns cu atâta bună-voință. Domnilor! D-voastră veți asculta pe oratorii noștri, veți auzi cuvintele ce au să vă spună și ceea ce au să facă și veți compara între ideile lor și bârfelile acelor ce supt adversarii noștri și după ce îi veți auzi vă veți pronunța, care dintre noi au dreptate și pentru care veți vota in alegerile viitoare. Unul dintre cei dintâiü, care au cerut onoarea să vorbească, este d. general Manu, vă rog să-l ascultați. (Aplause). Discursul d-lui general Manu D. general ocupând tribuna, este salutat cu vii și entusiaste aplause. D. gen. Mani. D-lor cetățeni și alegători, și nu numai din un singur partid, căci sunt sigur că au venit la această întrunire și alegători din partea adversă, —au venit ca să se convingă cât de libere sunt întrunirile la noi conservatorii. (Aplause). D ler, situațiunea politică in care ne aflăm, este o situațiune așa de gravă, in cât impune datorie oricui face politică, chiar de nu este orator, să vie să vorbească asupra ei, să-și dea opiniunea și să dea sfaturi concetățenilor săi. In aceste condițiuni am venit și eu ca reprezentant al d-voastră in mai multe rânduri, ca reprezentant al comunei București. Am venit să spun cu cuget curat, cu fruntea senină, cum vedeți situațiunea și ce vă îndemn pe d-voastră să faceți. (Aplause). D-lor, vă spuneam că situațiunea este gravă, pentru că se prezintă în condițiuni cu totul excepționale...Oratorul este întrerupt prin salvele de aplause cu care publicul primește intrarea in sală a d-lor Lahovari, M.Ghermani, Marghiloman). D. General Manu (continuă) Domnilor cetățeni, vă spuneam că situațiunea politică se prezintă in condițiuni excepționale, că este gravă. In adevăr dacă noi am avea să luptăm cu partidul adversar, care se numea odată partidul liberal-national, și noi am reprezintă partidul conservator și astfel am veni să ne prezintam înaintea alegătorilor, cu idei cunoscute, atunci situațiunea ar fi normală, ne-am adresa fiecare alegătorilor cu programul nostru și le-am cere să dea preferință acelora care ar inspira mai multă încredere. Dar nu este așa situațiunea. Partidul liberal național pentru moment nu există; există partidul colectivist care acum s’a mai sporit cu d. Vernescu, pentru a face o colectivitate augmentată și revăzută.... nu știmi dacă este și Îmbunătățită. Ei bine îrn aceste condițiuni negreșit că trebue să fim mai atenți, pentru că colectivitatea nu este o ființă politică, ea nu face apel la idei și la program, ci la pofte personale și totdeauna aceste pofte personale pot găsi o mână oarecare de partizani. De aceea vă rugăm să cântăriți ideile lor, să cântăriți poftele adversarilor noștri, cu ideile și programul nostru (aplause). Domnilor, după ce noi, conservatorii, am dat un exemplu, care dorim din toată inima să se urmeze de adversarii noștri, de așa zisul partid liberal-național în formațiune, după ce am dat exemplul contopirei, fuziunei, unirei, concentrărei, dorim încă să mai dăm un exemplu pe care să-l urmeze partidul liberal-național, exemplul cuviinței în limbagiul nostru (aplause), exemplul cuviinței în modul de a combate pe adversarii noștri. Nu veți auzi, domnilor, din parte-ne, nici înjurături, nici calomnii, îndreptate la adresa adversarilor noștri (aplause) și sperăm că cu încetul și urmând astfel vom face și această educațiune poporului român, ca fiind vorba de adversari, să punem înainte idei, fără înjuraturi, fara calomnii, fără a ne desconsidera unii pe alții, atunci vom căpătă convingerea că și discuțiunile noastre parlamentare vor fi mai cumpătate, mai blânde, vom căpăta convingerea că discuțiunile noastre politice, vor face educațiunea cetățeanului, îl vom încuraja să—’și expună ideile lui, fără să se teamă de bâtă, de mijloace violente. Vă spuneam, domnilor, că partidul ce ne este adversar astăzi nu este vechiul partid liberal-național, este partidul colectivist. Și in adevăr, ne întrebăm cum putem să unim la un loc [ie acei care spuneau altă dată tovarășilor lor de astăzi că n’au drept la protecțiunea legilor1? (Aplause). Nu poate să inspire încredere când vedem în acelaș partid pe acela care era tratat ori de tovarășul lui de astăzi, de șef de bandiți, și nu știți care alt epitet, ce nu pot să-l repet pentru cauze de bună cuviință. D-lor, ași dori să vă mai întreb cum este oare cu putință să credem că există partid national-liberal, când vedem că in același partid se primește astăzi acela care a dat in judecată pe L. Catargiu și care a întrebuințat toate mijloacele ca să dea în judecată pe Ion Brătianu, despre care spunea că a permis asasinate și procese scandaloase numai ca să se mențină la putere ? Ei bine, când vedem această unire, datori suntem să- facem fizionomia și zicem că avem a lupta nu cu partidul liberal-național, ci cu un partid colectivist care astăzi fermentează,‘care fierbe până când se va alege drojdia din vin și până când se va cristaliza și se va prezenta înaintea cetățenilor ca partid, dar până atunci trebue să l mai ținem in carantină, ca să ne dovedească că s’au pocăit, că s’au format și că merită să ceară încrederea d-voastră. Și înainte de toate să ne arate ce vroesc să facă când vor veni la putere, cu alte cuvinte să ne arate programul lor de luptă. Pentru moment nu puteți să le dați votul, căci nu vă pot inspira nici o încredere. De ce ne acuzați pe noi, care deținem puterea ? Că am atentat la libertățile publice, că suntem dispuși să atacăm aceste libertăți, că suntem niște ciocoi doritori ca să readucem privilegiile, dreptul de naștere. Ei bine, d-lor, cu asemenea vorbe, care nu sunt altceva decât un basm și sub care se ascunde pofta d-lor de a ajunge la putere, vă cer ei să ne resturnați și să-i puneți pe dânșii în locul nostru pentru ca să aducă noi frământări! D-lor ne acuză că am atentat la libertățile publice și despre aceasta ne acuză chiar d. Vernescu. Vom aminti d-lui Vernescu faptul care s’a petrecut la clubul conservator, unde chiar d-sa a fost amenințat să fie împușcat in ziua de 14 Martie 1888. Ei bine, cum poate să ne acuze d-sa pe noi de atentat la libertățile publice, când știe ceea ce s’a petrecut la redacțiunea ziarului România. Partidul conservator a guvernat cu destule greutăți, după o luptă de 42 ani, a eșit oarecum amestecat in cât ’i-a trebuit oarecare timp pentru a se reforma și cu toate aceste greutăți partidul conservator guvernează țara de trei ani. Vă întreb sunteți d-voastră nemulțumiți de legile făcute sub guvernul conservator ? (Nu ! nu !) de’desființarea agiului ? (Nu ! nu ! (aplauze) Cine din d-voastră nu știe ce perdea fiecare cu agiu, și cât mai cu seamă perdea statul ? Erau, d-lor, milioane înscrise în budget pentru agiu, ca să facem față plăților din străinătate. Ei bine, adversarii noștri găseax că agiul este bun, au avut curagiul să o spună chiar în Cameră și când un membru al parlamentului s’a prezentat la șeful guvernului de atunci, ca să-’i spună că agiul este o nenorocire, șeful acelui guvern l’a dat afară. Guvernul acela nu avea cel puțin scuza că n’a fost deșteptat în privința râului, l’a cunoscut și l’a menținut. Ei bine, noi cu destule greutăți am stârpit ágiul Ren am făcut? (Aplauze. Nu! nu !) Aș voi să știți despre legea inamovibilităței magistraturei făcută in timpul nostru, nu găsiți, că bine s’a făcut? (Aplause). Nu găsiți că astăzi justiția se împarte cu mai multă dreptate ? Când mergeți la tribunale și la curți, nu simțiți că sunteți înaintea unor oameni care judecă cu mai multă independență și dreptate? (Aplause) Dacă avem un regret, e că nu am putut merge mai departe cu aplicarea principiului inamovibilitătii, căci constatăm că menținând amovibilitatea unora din judecători,î-am lăsat la discrețiunea prefecților sau a vreunui împricinat influent. Vă făgăduim însă, că dacă ne veți lăsa la guvern, vom executa și această parte a programului nostru: inamovibilitatea magistraților. In tot cazul, avem, d-lor, o mângâere, este de a vedea că d-voastră apreciați aceste îmbunătățiri făcute de partidul conservator. In adevăr, judecătorii noștri sunt astăzi alții, decât ce erau înainte, ați Înțeles și știți să-și mențină demnitatea lor. Domnilor, găsiți oare că am făcut roți noi să luăm moșiele Statului, să le îmbucătățim in loturi și să le punem la disposițiunea țăranului agricultor? (Aplause și aprobări). Noi credem că prin această lege nu numai am înmulțit numeral micilor proprietari, dar am sporit patriotismul omului, căci este cunoscut că acela care posedă un petec de pământ, se interesează mai mult de afacerile publice și de moșia cea mare, care este patria noastră a tuturor. (Aplause) Dacă până acum nu s’au putut împărți toate proprietățile Statului la locuitorii săteni, aceasta este o dificultate de formă, dar nu puneți ve rog la îndoială buna credință a guvernului; noi vă făgăduim să facem tot posibilul să ajungem la aplicațiunea deplină a legei pentru înstrăinarea bunurilor Statului (aplause) și pe lângă aceste legi de o importanță mare, ve vom aduce aminte și de alte legi mai secundare, cum este legea pensiunilor, legea desființărei taxei de 5% asupra șefilor funcționarilor. (Aplause). Domnilor, fiind-că vorbesc de această lege,—su presiunea taxei de 5%,—dați-mî voie ca să întâmpin un lucru care poate să mi se reproșeze mai cu seamă de d. Vernescu. In adevăr, noi cu toții în guvernul din urmă, eram de opiniune să desființăm taxa de 5% și d. Ghermani, atunci ca și astăzi ministru de finance, făgăduise că o va desființa; cu toate aceste ne am oprit de a aplica supresiunea acestei taxe pentru un an și aceasta din cauză de echilibrare a budgetului. Când insă d. Vernescu a venit și ne a dovedit că bugetul permite, fără a se desequilibra, supresiunea taxei în întregul ei, atunci cu toții am votat supresiunea ei; nici unul din noi nu a criticat-o și am cerut numai d-lui Vernescu explicațiuni ca să nu se desechilibreze budgetul". Pe lângă toate aceste trebue să adaug încă un fapt bun al guvernului conservator, care este echilibrareat budgetelor in timp de trei ani. Budgeele s’au echilibrat și au dat și excedente; s’au satisfăcut trebuințele fără să recurgem nici la sporire de impozite, nici la împrumuturi. iată, d-lor, pe scurt ceia ce numai in câțiva ani a făcut partidul conservator fiind la guvern Dacă, domniile voastre, îl aprobați, noi vă dăm asigurarea că vom merge înainte pe această cale a îmbunătățirilor folositoare țarei (Aplause prelungite). Din faptele unui om se poate judeca valoarea făgăduelilor sale. In ceea ce privește programul partidului conservator, dacă el va păstra frânele, înainte de toate trebue să complectăm legea vinzării bunurilor la săteni. Știți că in lege se prevede oarecare capital pus la dispozițiunea țăranului pentru instalațiunea sa. Legea prevede putința de a avansa țăranului capitalul necesar, dar am întâmpinat oarecare dificultăți practice pentru darea acelui capital, fiindcă Creditele agricole nu erau in stare a face înlesnirea aceasta. Una din dorințele noastre este clar să revizuim legea creditelor agricole, dar să o facem astfel ca să satisfacă legea fundamentală a vinzării bunurilor. (Aplause). D-voastră, iar trebue să știți că noi suntem pentru descentralizarea administrativă. Adver sar-ii noștri bârfesc asupra intențiunilor noastre,” ne iau în vis, dar alegeaba voesc să susțină că noi am atenta la autonomia administrativă. Noi suntem cu toții pentru autonomia locală, fară jignirea integrităței Statului nostru (Aplause). Autonomia comunelor, autonomia județelor in legile cele noui ce pregătisem erau mai salvgardate decât in legile de mai înainte. Ei bine, ne propunem să venim cu legi organice prin care vom asigura o administrațiune mai apropiată de administrați, ca imediat administrații să-și găsească satisfacțiunea intereselor lor. Ne mai propunem să î'evizuim si legea impozitelor’, căci este imposibil să urmăm sistemul de astăzi. In starea de astăzi ne vedem totdeauna împedicatî, când e vorba de îmbunătățiri, de lipsa mijloacelor budgetare. Suntem clar datori să îî evizuim legile impozitelor incât să îevenim la o mai justă repartizar e a lor, car’e să satisfacă necesitățile Statului fără a recurge la împrumuturi, împrumuturile să le rezervăm pentru interese mai mari, cari nu pot fi acoperite cu resursele ordinare ale budgetului. O altă lege ce ne propunem să prezentăm parlamentului este modificarea legei tocmelilor agricole, care nu s’a putut încă lua in studiu; ea va fi făcută așa încât să asigure tocmelile, jeruind tot odată pe țăran de acei care abuzează de dânsul (Aplauze). Pe lângă toate aceste guvernul se va ocupa încă de a asigura comerțului nostru o protecțiune mai mare. Este constatat astăzi că comerțul ambulant cauzează marerea comerțului stabil; prin urmare, se va face o lege care să asigur’e pe comerciantul ce plătește toate greutățile de vătămarea ce’i cauzează comerțul ambulant (Aplause pi’elungite). O lege pentru îmbunătățirea clerului mirean (aplauze), o lege de admisibilitate in funcțiunile publice, se impune. (Aplause). D-lar, n’am nevoe să va spun în ce consistă atitudinea partidului conservator în politica sa externă; o cunoașteți toți. Nu este nevoe să vă spun că înainte de toate ne dăm seamă că țara românească este populată de o rasă latină, că trebue să conservăm acestui popor individualitatea sa de rasă latină. (Aplause). Noi credem că o Românie tare și independentă nu poate fi decât atunci, când dânsa se va organiza în interiorul său. Ca țara să se împuternicească îi trebue pace, liniște și o politică simpatică pentru celel alte popoare, care doresc pacea. (Aplause). Discursul d-lui T. Maiorescu D-l Titu Maiorescu. D-lor. d-l Carp, care era anunțat să vorbească în această întrunire, sufere de un ușor atac de influenză și m’a însărcinat să scuzez înaintea d-voastră nevenirea d-sale. Dacă mă folosesc de cuvântul ce mi s’a dat, este pentru a adăoga și din partea mea încredințar’ea, că in lupta electorală care a început, vom fi cu toții strânși uniți pentru a da sprijinul nostru guvernului de astăzi și voturile nóstre acelora, cari ne vor asigura că împărtășesc ideile acestui guvern. D-lor, nu vă pot vorbi aci decât în calitate de simplu alegător din capitala București, și ca alegător mă întreb împreună cu d-voastră, care trebue să fie atitudinea noastră în această luptă electorală, și pentru liniștea conștiinței noastre și pentru a putea răspunde adversarilor din partidul numit liberal ? Noi ca alegători, d-lor, cred că trebue să cerem intâiți de la guvern ca să ne spună lămurit înainte de ziua alegerilor, car’e sunt proiectele de legi principale cu cai’î are să se înfățișeze în legislatura viitoare , fiind-că alegerile ce întrunirea de la băile EFORIEI