Timpul, ianuarie 1893 (nr. 1-23)
1893-01-14 / nr. 9
ANUL AL CINCISPREZECELEA No. 9 EDIȚIA A TREIA. ABONAMENTELE In țară pe un an..............................................40 lei pe 6 luni..............................................20 lei „ pe 3 luni...............................................10 lei Pentru străinătate, un an.................................50 lei Redacția și Administrația — 23. STRADA DOAMNEI, 23 — Un exemplar 15 Bani „VOINȚA“ ARE CUVENTUL Cu prilejul redeschiderea Parlamentului, Voința Națională a publicat alaltă ori în capul coloanelor sale un articol, în care întrebuințează vocabularul ei obicinuit de invective grosolane pentru a insulta Reprezentațiunea națională. Ziarul liberal reeditează clișeuri cunoscute și acuzări tocite și restocite în privința modului cum s’au ales Camerile actuale și a compunerea lor. S’a răspuns de nenumărate ori la această frazeologie goală și umflată, atât în Parlament cu prilejul discutărei Adresei, cât și în presa conservatoare. Faptele netăgăduite aduse la lumină au restabilit adevărul, astfel că opiniunea publică a cântărit de mult valoarea unor asemenea polemici. Ne-am putea dar dispensa de a reveni asupra acestor aiurări colectiviste ce nu mai pot avea alt efect decât de a arăta starea de turbare sufletească, în care se află adversarii noștri. Este însă de observat că această recrudescență în polemica Voinței Naționale contra Parlamentului actual se produce tocmai în momentul când prin cercurile liberale se agită ideia retragere din Corpurile legiuitoare a senatorilor și a deputaților opozițiunei. Poate că aci am putea găsi motivul campaniei violente și ridicole pe care presa liberală o întreprinde astăzi contra Reprezentațiunei naționale, din ziua reînceperea lucrărilor ei. Făcând un tablou înfiorător al Parlamentului actual, opozițiunea liberală crede că va putea masca slăbiciunea ei, înfățișându-se țărei ca fiind victima unui regim despotic și fără scrupul. Spre a atinge acest scop, presa liberală desgroapă din nou un șir de doleanțe în privința alegerilor din care au eșit Camerile actuale. Această teză a fost susținută de atâtea ori de către liberali, când sunt în minoritate, încât lumea s’a obicinuit cu densa. Toată țara știe astăzi că, după strania teorie a liberalilor, orice alegere, în care ei nu obțin majoritatea, trebuie să fie pătată de ingerințe. îndată ce candidatul conservator a izbutit, presa liberală resună de orori, crime, călcări de lege, corupțiuni, falsuri, bătăi, schingiuiri etc. Ai crede că țara întreagă înnoată în sânge, că legile sunt suspendate, că domnește teroarea cea mai cumplită. Aceste clișeuri sunt atât de uzate, încât și copiii rîd de ele în ziua de astăzi, mai ales când iesă din gură unor oameni al căror partid a trecut întotdeauna ca meșter în influențarea alegerilor și în fabricarea de Parlamente servile. Ceea ce ne miră însă este îndrăzneala acestor oameni. Cred ei oare că țara a uitat regimul fără seamăn al urgiei colectiviste ca să aibă cutezanța de a vorbi de libertate electorală și de respectul legilor ? Dacă voește presa liberală să polemizeze pe acest tărîm, declarăm că suntem gata a o urma și făgăduim să nu răspundem prin nici un rend scris într’un ziar conservator, prin nici un fapt denunțat de luptătorii partidului nostru. Tot ce le vom zice va fi reprodus din ziarele liberale, din discursurile pronunțate în Parlament și în întruniri publice de bărbați marcanți ai partidului liberal. Atunci se va vedea cum bărbați ca Dimitrie Brătianu, Neculai Fleva, Gh. Pallade, Petre Grădișteanu și alți mulți priveau Camerile lui Ion Brătianu. In schimb însă cerem un lucru: ziarele liberale să nu tacă, ca de obiceiu, după ce vor fi înjurat, ci să discute cu noi, făcând comparațiunea între modul cum se respectau libertățile publice și se înjghebau Parlamentele sub liberali și între modul cum s’a procedat și se procedă sub conservatori. Voința Națională are cuvântul ....... ...«*»>» ............................... —----- TELEGRAME Afacerile egiptene Paris, 24 Ianuarie. Le Temps zice că puterile, în înțelegere cu Sultanul, trebuie să cerceteze raporturile Angliei cu Egiptul, acum când Anglia își sprijinește pretențiunile pe demonstrațiuni morale, dar care vor fi urmate îndată de acte de putere. Londra, 24 Ianuarie. D. Cromer a primit ordinul să informeze pe Kectivul, că sporirea trupelor Englitezei în Egipt, devenind trebuincioasă pentru protecțiunea Europenilor, ministrul de răsboiü telegrafiase la Malta și Cipru de a se opri trupele ce se întorceau din India. Demonstrațiunea flotei engleze în contra Egiptului e părăsită. Londra, 24 ianuarie. Regimentul de i infanterie ce staționează la Malta a primit ordin să se ducă în Egipt. O telegramă primită de Daily News din Cair zice că Redivul e hotărît să se scape de serviciile funcționarilor englezi. Londra, 24 ianuarie. Agenția Stefani află că sporirea trupelor engleze va fi numai de 2 batalioane, care vor rămâne mai întâii la Alexandria și în urmă se vor duce în Cair, în caz de trebuință. Budgetul resboiului în Franța Paris, 24 Ianuarie. Camera a adoptat budgetul ordinar al resboiului, d. Prévost de Launay (dreapta) a declarat că va cere, atunci când se vor discuta fondurile secrete, ca aceste fonduri să fie controlate, in ceea ce privește ministerul de resbei, ca să nu mai fie întrebuințate pentru scopuri politice. Sporurile militare in Germania și tripla alianță Berlin, 24 Ianuarie. D. de Caprivi a declarat comisiunii militare a Reichstagului, ca răspuns a celor ce au citat, tripla alianță în discursurile lor în contra proiectului militar, că el a recunoscut întotdeauna înalta importanță a triplei alianțe și că face tot ce e cu putință pentru a o păstra și a o întări. Cererea pentru sporirea armatei nu se reazema nici pe desprețuirea puterii triplei alianțe, nici asupra unei îndoeli în privința duratei sale, ci pe convingerea că chiar cu tripla alianță Germania va trebui să fie pept unor puteri mai mari ca ale sale. Afacerea Panama în Italia Roma, 24 Ianuarie. S’au găsit la d. Taulongo hârtii compromițătoare pentru mai mulți oameni politici. Europenii în Maroc Villefranche, 24 Ianuarie. Diviziunea escadrei a plecat în timpul nopții spre Maroc. împăcarea regelui Milan cu regina Natalia Paris, 24 Ianuarie. După informațiuni din sorginte bună, e sigur că regele Milan a fost la 12 ianuarie la Biarritz la regina Natalia ; cu toate acestea, acest demers nu va putea aduce vr’o împăcare înainte de a se regula situația făcută reginei prin sentința de divorț. Alaltă eri am avut în Cameră un exemplu izbitor al unități(?) de direcțiune ce domnește la adversarii noștri. Se pusese în discuție convențiunea de comerciu cu Anglia. In Senat d. Aurelian aprobase această convențiune și făcuse numai câteva observațiuni privitoare la convențiuni viitoare ce s’ar încheia, întrebând chiar dacă convențiunea cu Anglia va servi de tip. Oricine s’ar fi așteptat ca, la Cameră, liberalii să se pună pe același tărîm. Vorbă să fie! Ga din senin se ridică d. Porumbaru și combate convențiunea pe care o găsește rea, fiindcă inaugurează o eră vătămătoare pentru economia noastră națională și este o portiță pentru alte convențiuni mai grele. Nu e vorbă, s’au găsit abia nouă voturi în toată Camera care să urmeze pe d. Porumbaru. Dar naște întrebarea: cum rămâne cu unitatea de direcțiune a partidului liberal? In Senat zic una, in Cameră alta, pe cine să crezi? Nouă ne vine a nu crede nici pe unii, nici pe alții. POLITICA Știam de mult că, cu tot congresul și programul de la Iași, nu există nici o direcțiune în partidul liberal. Dacă ne-am fi dat osteneala de a reproduce zi cu zi știrile pe care le aveam despre cele ce se petrec în sînul opozițiunei liberale, am fi putut să povestim lucruri vesele de tot. Dar, la urma urmelor, ce ne pasă nouă de certurile de familie ale adversarilor noștri! Ceea ce nu putem trece cu tăcere însă este lipsa complectă de acord ce se manifestă în modul de a proceda al diferiților membri ai opozițiunei liberale din Parlament. Ion Brătianu orator «Despre morți nu se vorbește decât bine», zice un proverb latinesc a cărui înțeleptă povară ași urma-o negreșit, dacă ziarele liberale nu m’ar ațîța de o săptămână mereu. In fiecare zi, Voința sau La Patrie sacrifică coloane întregi din pagina intáia spre a căuta să convingă pe cititorii lor că d. Lascar Catargiu, președintele consiliului de miniștri, șeful partidului conservator, ne-a făcut de rîs la Viena și la nunta principelui Ferdinand, că d. Lascar Catargiu nu a fost în stare să înșire zece vorbe la locul lor când a convorbit cu împăratul Germaniei și acel al Austriei. Aci e locul să vorbim despre răposați și, de vreme ce liberalii pun în discuțiune talentul retoric al șefului partidului conservator, natural lucru este să vorbim despre arta retorică a dispărutului șef al colectiviștilor. Ce o fi vorbit și cum o fi vorbit Ion Brătianu cu împărații sau cancelarii nu putem ști, precum nu se poate ști ce o fi vorbit și cum o fi vorbit de Lascar Catargiu cu împărații Wilhelm și Frantz Iosef. Avem însă toți ceva memorie, mai avem colecțiile Monitorului Oficial care ne pot aminti deșeartele și copilăreștile discursuri ale d-lui Ion Brătianu. Ajunsese proverbiale pomelnicele sale și anecdotele în socoteala morților drept răspunsuri la discuțiunile cele mai serioase. Și vorbeai despre lucrări publice, instrucțiunea publică, despre armamente și fortificații, despre cestiuni tehnice și Ion Brătianu îți răspundea că la Porodin a intrat la împăratul Alexandru fără să fie anunțat sau că România a ajuns independentă. Se discutau convențiuni comerciale, codul de comerț și Ion Brătianu lua cuvântul spre a spune că generoasa pleiadă de la 48 a luptat pentru dobândirea libertăților publice. D. Lascar Catargiu, șeful partidului conservator, nu și a dat nici o dată aere de mare orator, n’a căutat nici o dată să treacă drept un poleitor de fraze, dar, când e ceva în discuțiune, știe să vorbească despre ce e vorba, știe să răspunză la întrebările ce i se fac, știe să discute fără retorică multă dar sănătos. In orice caz, slavă Domnului, nici n’a ajuns, nici n’are să ajungă în doaga răposatului orator-șef al partidului liberal Elzevir, învățământul primar rural Statistica ne desvăluește o stare foarte tristă a învățământului primar rural la noi. Statul face toate sacrificiile posibile și se arată dispus a mai face și altele, dar rezultatele dobândite sunt puțin încuragiatoare. Budgetul învățământului rural, care era de 568.859 lei în 1861, de 590.000 lei în 1866, de 975.000 lei în 1875, de 2.023 000 JOI 14/26 IANUARIE 1896 ANUNCIURI și INSERȚII: Linia 30 litere petit pag. IT ..... . 0,40 Keelame.................. . III.......................1.50 „ .................. „ IX......................2.50 In Paris anunciurile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse Redacția și Administrația — 23, STRADA DOAMNEI, 23 — Un exemplar 15 Bani lei în 1884, s’a urcat în anul trecut la 3.266.197 lei. Numărul elevilor în vârstă de școală este de 547.263, adică 289.164 băețî și 258.099 fete, ceea ce ne dă, la 1000 locuitori, 69 băețî și 62 fete. Au fost înscriși în școale sătești 137.580 băețî și 23.957 fete. S’au prezentat la examen 96.756 băeți și 14.337 fete. Va să zică la io6o locuitori, din 69 băețî în verstă de școală, 33 s’au înscris și 23 au fost prezenți la examen, cât pentru fete, din 62 în verstă de școală, numai 5 s’au înscris și 3 s’au prezentat la examen. Astfel înfățișată, situațiunea este puțin satisfăcătoare pentru băeți și cu totul rea pentru fete. Dar trebuie să ținem seamă de acest fapt că nu sunt școale în toate comunele și că o parte din copii nu pot merge la școala care se află într’un sat prea depărtat de cătunul lor. Silințele legiuitorilor trebuie deci îndreptate spre înființarea de școale în toate satele și de cursuri în toate cătunele, unde nu se vor putea înființa școale. Până atunci cată să constatăm că pe fiecare an crește numărul copiilor (băeți și fete) ce merg la școală. D. Damă ne arată că progresiunea a fost următoarea: Aceste cifre ne fac să sperăm că, pe viitor, când vor fi școale pretutindeni, deosebirea ce se constată azi între numărul copiilor în vârstă de școală și acela al prezenților la examen va merge din ce în ce descrescând ; dar, tot de o dată, ele ne arată că în starea actuală nu putem rămâne mai mult timp. D. Damă a avut fericita ideie de a publica la sfârșitul raportului sau un tablou care arată starea de instrucțiune a recruților în cei din urmă ani. Acest tablou dovedește că 89 la sută din tinerii, cari se prezintă la recrutare, nu știe carte. In două harte ce complectează volumul ce-l analizăm aici, vedem starea actuală a învățământului primar rural și aceea a gradului de instrucțiune a recruților. Din aceste două harte rezultă că județele unde cultura este mai răspândită sunt: Brăila și Covurluiu, apoi Iași, Muscel, Dolj și Neamțu ; și cele mai înapoiate sunt: Suceava, Dorohoiu, Roman, Vasluiu, Falciu, Bacau, Buzau, Prahova, Ilfov, Vlașca, Teleorman, Olt, Vâlcea și Romanațî. Terminând, d. Damă ne spune că sunt astăzi 3.248 școale sătești (de băețî, mixte și de fete), având 2846 învățători și 532 învățătoare. Această statistică este oare complectă ? Autorul s’a grăbit a răspunde la această întrebare. Chemat la 1 Octombrie în capul serviciului statistic de la ministerul instrucțiunei publice, nu a putut să întrebuințeze decât cifrele culese mai din nainte cu vechiele formulare. Pentru cele mai multe județe nu a avut chiar la îndemână alte noțiuni decât foile resumative ale revizorilor, îa asemenea condițiuni și nedispunând decât de un timp foarte scurt, de vreme ce i se ceruse raportul sau înainte de 1 Ianuarie, și considerând că numai pe la sfârșitul lunei Noembrie ministerul "a primit rezultatele pentru anul școlar 91—92, trebuie să ne mirăm cum noul șef al biuroului statistic a putut sfârși la timp lucrarea sa. Sunt multe lacune, el singur le recunoaște. Mai întâi, pentru învățământul urban, lipsa a orice dată privitoare la școalele private , iar, pentru învățământul primar rural, lipsa de date circumstanțiate, care ar permite studiarea diferitelor fenomene ce sunt revelate prin rezultatele generale. Este greu de a trage concluziuni când îți lipsesc atâtea date, când nu cunoști mersul fiecărei școale, când nu știi în ce luni copiii merg mai des la școală și în ce luni ei încep a o părăsi, când nu poți să dai seamă de numărul de școale care, pentru diferite motive, au fost închise și cât timp au fost închise, când îți este peste putință de a cerceta dacă sunt școalele din satele cele mai populate care au dat cel mai mare număr de elevi, dacă în adevăr sunt distanțele ce există între sate o piedică pentru o parte din copii să meargă la școală, dacă frecventarea este mai mare la munte sau în vale, etc. etc. D. Damé ne-a făgăduit că, prin alcătuirea de noui formulare, va putea să răspundă în anii viitori la toate aceste întrebări. Atunci, în adevăr, vom avea o adevărată statistică a școalelor noastre sătești. Dar până atunci rămânem recunoscători d-lui Darié că ne-a dat o lucrare conștiincioasă, care va fi de mare folos tuturor acelora cari se ocupă de starea învățământului primar la noi. Elevi prezenți la examen : Băeți Fete 1883—89 76.285 11.651 1889— 90 88.158 12.005 1890— 91 89 902 12.947 1891— 92 96.756 14 337 AFACEREA PANAMA1 Cornelius Herz.— București.— America.— Continuarea procesului afacere! Panama . Ultimele știri telegrafice din Paris. O telegramă, pe care o primim azi din Paris, ne vestește că toate formalitățile sunt deja îndeplinite pentru extrădarea d-lui Herr ; adele au fost transmise ambasadei Franciei. Din ultimele știri ale gazetelor franceze aflăm că acuzarea, pe baza căreia s-a cerut arestarea și extrădarea lui Cornelius Herz, e întemeiată pe o mărturisire a d-lui Charles de Lesseps, care a spus că Herz i-a escrocat 1.550.000 de franci pe cari zicea că avea să-i dea baronului Reinach. Procesul împotriva lui Herz va ö un proces corecțional și despărțit de celelalte procese pendente până acum. Pall Mall Gazette publică, cu ocazia arestării lui Herz, câteva notițe biografice asupra lui. După informatorul ziarului englez, ar fi totuși adevărat că d. Herz e de naștere german, din Frankfurt am Main. Cariera și a început-o la Bucureti, unde a funcționat mai mult timp ca agent al unei bănci mici. Se vede insă că aci nu i-a zîmbit norocul, căci a emigrat tocmai în America, de unde s’a intors la Paris doctor în medicină. A funcționat in această calitate pe la diferite spitale, iar în resboiul din 1870—1871 a fost medic in armata Loire. După resboiu s’a intors în America, unde s’a și încetățenit. Dar la 1876 s’a intors iar la Paris, de astădată nu ca doctor, ci ca om de afaceri, dintre care practica și se înțelegea mai ales la întemeieri de societăți. Dotat cu o colosală ușurință de vorbire, având un arsenal ne maipomenit de fraze convingătoare, cu un mic capital ce strinsese, el era in stare a câștiga Încrederea oricui. Intrând in relații cu d. Clemenceau, a devenit colaboratorul financiar al ziarului la Justice și in Octombre 1885 a condus «partea financiară» a alegerilor în interesul radicalilor. Intr’acestea insă întemeia mereu la societăți de electricitate, de telefonie — aceasta ’i-a adus cel mai mare câștig—și altele. Amestecul sau in afacerea Panama se va descurca acum, probabil. Înaintea justiției. Zicem numai probabil, deoarece după o știre, care s’a răspândit la Paris, d. Herz ar fi declarat că e ferm hotărât să imite exemplul baronului de Reinach în cazul când Englitera ’î ar Încuviința extrădarea. Pe de altă parte se svonește că Herz e foarte greu bolnav de diabetă și albuminurie, boale, după cum se știe, incurabile. « * • Procesul afacere! Panama a continuat erc. D. Barboux și-a urmat pledoaria și—ne spune o telegramă,— a susținut că cheltuielile de publicitate nu pot constitui o escrocherie. In toate lucrările mari, prevederile, sub acest raport, au fost Întrecute. * * * Iată acum și cele l’alte știri telegrafice pe care le mai primim, relativ la afacerea Panama, Paris, 24 Ianuarie. Mai multe ziare asigură că s’a dat o ordonanță de neurmărire în favoarea d-lor Rouvier, Thévenet, Jules Roche și Blondin. Comisiunea de anchetă a ascultat din nou pe d-nul Stéphane, funcționar al cassei Propper, care a jurat că a spus adevărul. Nimeni nu-l constmase să depuie. El n’ar fi vorbit deloc de vizita ce a făcut-o d-nul Clémenceau, dacă comisiunea nu l’ar fi întrebat. D-nul Franqueville și-a terminat instrucțiunea în contra membrilor parlamentului; dosarul a fost comunicat procurorului Republicii. Ordonanța se va da, cel mai târziu, până Vineri. Judecătorul de instrucție a început cercetarea afacerei Herz-Arton , pare că și d-nul Sans Leroy este implicat. Paris, 24 Ianuarie. Un articol al lui Figaro, iscălit VidL explică cum a căzut în manile d-lui Herz