Tribuna, iunie 1884 (Anul 1, nr. 38-62)
1884-06-10 / nr. 46
Anul I Nr. 46 Sibiiu, Duminecă în 10/22 Iunie 1884 Abonamentele Pentru Sibiiu: 1 lună 85 cr., 1ji an 2 fl. 50 cr., Va an 5 fl., 1 an 10 fl. Pentru ducerea la casă cu 15 cr. pe lună mai mult. Pentru monarchie: 1 lună 1 fl. 20 cr., 1/i an 3 fl. 50 cr., Va an 7 fl., 1 an 14 fl. Pentru România și străinătate: 10 an 10 fr., la an 20 fr., 1 an 40 fr.TRIBUNA *# Apare în fiecare zi de lucru Inserţiunile Un şir garmond prima dată 7 cr., a doua oară 6 cr., a treia oară 5 cr., şi timbru de 30 cr. Redacţiunea şi Administraţiunea: Sibiiu, strada Cisnădiei Nr. 3. Se prenumeră şi la poşte şi librării. In numer costă 5 cr. Epistole nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se înapoiază. Sibiu, 9 Iunie st. v. Lupta electorală este aproape terminată. Majoritatea este şi va rămâne a guvernului. Mai au să aleagă câteva cercuri, dar resultatul acestora prea puţin va trage în cumpăna influenţei politice. Proporţiunea numerică între guvernamentali şi opoziţie va fi tot aceea, care a fost şi în perioda legislativă precedentă. Constatăm această stare a lucrurilor, fără să ne mai gândim la consecvenţe. Pentru noi toată mişcarea electorală a fost de interes numai întrucât valurile ei au dus cu sine şi unele cercuri românesci, încolo putea să triumfeze Apponyi ori Mocsáry şi Helfy, noi tot aşa de puţin ne-am fi bucurat, precum ne bucurăm de triumful guvernului actual. Faţă cu noi nu există nici un partid binevoitor în Ungaria. Toate ne sunt duşmane, toate voiesc cutropirea noastră. Aceasta s’a văcjut de câte ori s’a vorbit despre Români în parlament. Navem dar la capătul alegerilor nici să vărsăm lacrimi, nici să împletim cununi de laur. Viitorul parlament va continua opera începută de cele precedente, va căuta toate mijloacele, spre a distruge naţionalităţile şi poporul maghiar va preamări minunatele sale fapte. Sântem preparaţi pentru cele ce vor urma, şi de aceea ele nu ne vor mai face nici o surprindere. Trecem dar mai departe. Cine a urmărit cât de puţin alegerile actuale n’a putut să nu observe, că de astădată pe câmpul de luptă s’a desfăşurat un nou standard, pe care stă scris cu litere mari: Paralisarea influenţei şi speculaţiunei neomenoase a elementului evreesc. Un nou partid a intrat aşadar în lupta politică: partidul antisemit. Capul acestui partid este Victor Istoczy, fost membru în partidul liberal. Dînsul şi-a ridicat încă de mult glasul, sânt acum vreo şepte ani, contra Ovreilor. Dar atunci nu numai că n’a fost ascultat, ci luat în rîs de întregul parlament. Mulţi susţineau, că este exaltat. N’a trecut mult după aceea şi pe lângă Istoczy s’au mai alăturat încă doi deputaţi. în perioda legislativă precedentă numărul antisemiţilor s’a urcat la şease şi acum pentru viitorul parlament vom avă vreo 20 de antisemiţi. în faţa acestui progres repede toate sferele politice din patrie, ba chiar şi din străinătate se întreabă cu îngrijire: Cum a fost posibil ca antisemitismul să dobândească atâţi representanţi în parlament după ce toate partidele l-a combătut şi după ce guvernul a pus în mişcare întreg aparatul administrativ, spre a înnăbuşi orice manifestare a tendenţelor antisemite, ba a dat ordin aderenţilor săi să voteze mai curând chiar şi pentru un Kossuthist, decât pentru un antisemit, fie acesta altcum guvernamental. Diarele oposiţionale fac responsabil guvernul pentru întinderea acestei boale sociale şi diarele guvernamentale aruncă toată vina în spatele oposiţiei, bănuindu-o că ar fi sprijinit în ascuns antisemitismul. După noi şi unii şi alţii sânt departe de adevăr; nici unii nu pun sau nu voiesc a pune degetul pe rană. Să ne explicăm. Sferele politice maghiare, încă de la inaugurarea dualismului, stăpănite de ideea maghiarisărei, au acordat toate libertăţile elementului ovreesc, fără să se mai gândească la răul, care îl poate produce acest element în societate prin firea lui speculativă. Pentru că ovreii s’au arătat dispuşi a învăţa limba maghiară şi a spune cu emfasă la diferite ocasiuni „Én magyar vagyok“. Maghiarii i-au primit fără nici o reservă în sinul lor, i-au îmbrăţişat cu căldură şi i-au pus alăturea cu ei la masa cea bogată a statului. Ovreii, ajunşi odată în această posiţie avantagioasă, s’au arătat mai Maghiari decât Maghiarii. Cunoscând slăbiciunile Maghiarilor au început să liciteze peste ei în privinţa patriotismului şi a naţionalismului, au spăriat pe Maghiari necontenit cu diuha daco - românismului sau panslavismului, au propagat fără încetare idea maghiarisărei, pănă când au isbutit să formeze un puternic curent şovinist în populaţiunea maghiară, şi cu modul acesta au produs un abis între Maghiari şi celelalte naţionalităţi. Vătrând apoi că atenţiunea sferelor politice maghiare este îndreptată cu desăvârşire asupra naţionalităţilor. evreii pe nesimţite, la oraşe au acaparat presa, şi la sate prin cele mai miserabile beaturi spirtoase au hăbăucit poporul şi i-au scos ultimul crucer. Şi Maghiarii, şi Românii au sărăcit, iar Ovreii se resfaţă în luxul cel mai provocător. Amar s’au înşelat Maghiarii, când au credut, că prin primirea elementului evreesc în sinul lor va cresce şi puterea luide acţiune. Ovreii intraţi între Maghiarii au fost un element disolvant, le-a falsificat tradiţiile, le-au stricat obiceiurile, le-au distrus fundamentul moral şi pe cei mai mulţi i-au adus la sapă de lemn. Noi Românii am prevedut de mult aceasta, acum o simte şi poporul maghiar. Şi nu va fi putere, care să înnăbuşească strigătul de alarmă contra evreilor. Excesurile întâmplate anul trecut sânt o tristă icoană a stării sociale, în care am ajuns şi drept dovadă şi mai vilă despre aversiunea şi indignaţiunea ce există în popor faţă de Ovrei, este împregiurarea, că candidaţii antisemiţi, pe lângă toată presiunea guvernamentală, pe lângă toată coaliţiunea partidelor contra mişcărei antisemite, au putut să reuşească într’un număr atât de mare în alegerile actuale. Nu este lucru puţin ca un partid abia acum format să între în parlament cu atâta putere. Dar apoi dacă am avă alegeri libere, precum nu avem ? Dar dacă o mulţime de alegători şi aleşi ar avă curagiul să spună pe faţă aceea ce au în inimă, oare faţa parlamentului ar rămână aceeaşi, care este acuma? Aversiunea mulţimei faţă cu evreii este un fapt, pe care a-l mai nega este o încercare zadarnică şi de aceea sferele conducătoare din Ungaria, dacă voiesc înadevăr îndreptarea acestui rău, ar trebui să căute a stârpi rădăcina răului, căci prin măsuri de represiune nu vor face niciodată să dispară nemulţumirea aproape generală. Lasă-se conducătorii maghiari de idea maghiarisărei; caute apropierea sinceră şi frăţească a popoarelor, cu care Maghiarii au locuit atâta timp împreună; abandoneze credinţa, că din Ovrei vor pută face vreodată pioneri siguri ai Maghiarismului, pună-se umăr la umăr spre a înfrâna poftele materiale excesive ale Ovreilor, şi atunci va dispăru şi antisemitismul, iar patria, tare în lăuntru prin iubirea popoarelor, va fi respectată şi în afară. Revistă politică. Sibiiu, 9 Iuniu st. v. „Pesti Napló“ vorbind în primul seu articol despre alegerile actuale, constată că lanţul fărădelegilor comise de guvern este atât de lung, încât înşirarea acestora este peste putinţă. Cu toate acestea numitulS,iar se încearcă a compune mai multe categorii. Prima păcătuire în contra constituţionalismului este că guvernul a pus candidaţi oficiali. „La noi,“elice „Pesti Napló,“ „nu s’a luptat un partid contra altuia, ci guvernul în contra alegătorilor. în fiecare cerc guvernul a avut candidatul seu, care a fost pretutindenea recomandat de corniţele şi de pretori şi pentru care a fost dator fiecare funcţionar să voteze şi să corteşească......... Dar dacă ar fi fost numai atât, opoziţia tot ar fi învins, negreşit presupunând că funcţionarii şi candidaţii oficiali corteşesc numai cu mijloace legale, precum se întâmplă în alte state civilisate. N’a fost însă aşa. Aceşti domni din păzitori ai legilor s’au făcut cei mai îndrăsneţi călcători de legi.“ Iată acum după „Pesti Napló“ şi mijloacele de care s’au folosit aceştia: Terorismul faţă cu funcţionarii subalterni, ameninţându-i cu perderea funcţiunei şi cu suspendarea, terorismul faţă cu fiecare care avea la vre-un oficiu vre-o afacere neresolvată, sau care se găsia în relaţiuni de afaceri cu statul. Denunţarea tuturor alegătorilor oposiţionali, ca mai pe urmă aceştia să fie citaţi la diregătorii, şicanaţi şi ameninţaţi în viitorul lor şi al familiei lor. Falsificarea, lipsind pe oposiţionali de dreptul lor electoral şi sporind numărul alegătorilor guvernamentali. Mituirea, mâncarea şi beutura, într’o măsură cum n’a mai fost niciodată. In fine întrebuinţarea de forţă, alegătorii oposiţionali au fost arestaţi, aruncaţi în temniţe, puşi în lanţuri şi duşi cu gendarmii. Ce mai libertate electorală! Corpurile legiuitoare ale României s’au închis ieri prin mesagiu regesc. In cuvântul de tron se accentuează că revizuirea constituţiei şi noua lege electorală constitue un mare progres pentru ţară. Cu privire la domeniurile coroanei, acordate mai acum câteva zile de cameră şi senat, regele elise: „Parlamentul dovedesce din nou că monarchia ereditară constituţonală este peatra fundamentală în edificiul naţional; primesc cu recunoscinţă acest semn de supunere. Fiţi siguri, că în palatul meu, care este palatul naţiunei, toate ideile, simţemintele şi trebuinţele ţerei vor avă ecou şi sprijin puternic.“ După o activitate de un an de zile aşadară camerile de revisuire sau închis. Din cele de mai sus însă nu putem sti, dacă aceste camere au fost şi disolvate sau dacă ele se vor preface în camere ordinare. Să aşteptăm dar pănă vom avă sciii mai detaliate. Nedumerirea deputaţilor englezi cresce din cei în di. Deputatul Barrett, cu toate că guvernul a declarat de la început că arangiamentul cu Francia nu-l priveste ca obligător pănă când nu va fi aprobat şi de parlament şi cu toate că a promis că va presenta parlamentului acest arangjament chiar la începutul săptămânii viitoare, totuşi în nerăbdarea lui a întrebat pe guvern, dacă este adevărat că a consimţit să se pună finanţele egiptene sub controlul internaţional şi să se limiteze timpul de ocupaţiune pentru trupele engleze din Egipt, şi dacă este adevărat că conferenţa se va întruni pe basa acestui arangiament. Gladstone, în răspunsul său, zice că a promis odată că va comunica oamerii învoiala făcută cu Francia şi aceasta o va şi face îndată ce va fi posibil. Luni va da camerii toate lămuririle dorite. Un alt deputat aduse aminte guvernului declaraţiunea făcută mai de mult, cum că arangiamentul anglo-francez nu va avă nici o valoare, pănă când nu va fi aprobat de cameră şi a întrebat pe guvern dacă nu este dispus să presente camerii arangiamentul, mai nainte de a primi sancţiunea celorlalte puteri. Gladstone răspunse că aceasta nu o poate face, declară însă din nou că arangiamentul va rămâne nul, dacă nu va primi aprobarea camerii. După ce se va comunica arangiamentul oposiţia este hotărîtă să propună un vot de blam pentru guvern, iar diatele guvernamentale ameninţă cu disolvarea pentru caşul când s’ar primi votul de blam. Conventul seniorilor din Reichstagul german a hotărît, ca la 27 iunie n. să se închidă sesiunea Reichstagului. Pănă la această dată se va mai studia şi discuta proiectul de lege privitor la acţii, iar legea pentru impozitul de bursă va remâne neresolvată. „Corespondenţei Politice“ i se comunică din Roma următoarele: Ambasadorul francez din Roma l-a asigurat pe ministrul de ixterne al Italiei, că Francia nu numai că se simte îndatorată de a respecta integritatea teritorului maroccan, precum şi autoritatea şi independenţa sultanului din Marocco, dar, spre a înlătura orice bănuială, cel puţin deocamdată, renunţă la regularea graniţei dintre Marocco şi Algeria. Declaraţiunile ambasadorului francez au făcut cea mai bună impresiune în sferele guvernamentale italiane. Conflictul serbo-bulgar este pe cale de a se termina. Atât Bulgaria cât şi Serbia, au primit intervenţiunea celor trei puteri: Germania, Austro-Ungaria şi Rusia, şi au declarat că se vor supune verdictului lor. Representanţii acestor puteri se vor întruni acum cât de curând şi se vor ocupa de afacerea serbo-bulgară.