Tribuna, septembrie 1898 (Anul 15, nr. 189-212)

1898-09-01 / nr. 189

Anul XV Sibiiu, Marţi 1/13 Septemvrie 1898 Nr 189 ABONAMENTELE Pentru Sibiiu: 1 lună 85 cr., 1/t an 2 fl. 50 cr., 1/l an 5 fl., 1 an 10 fl. Pentru ducerea la casă cu 15 cr. pe lună mai mult. Pentru monarchia: 1 lună 1 fl. 20 cr., 1/l an 3 fl. 50 cr., 1/l an 7 fl. 1 an 14 fl. Pentru România şi străinătate: V 1 an 10 franci, 1/1 an 20 franci, 1 an 40 franci. Abonamente se fac numai plătindu-se înainte.TRIBUNA Apare în fiecare zi de lucru INSERŢIUNILE Un şir garmond prima­ dată 7 cr., a doua-oară 6 cr. a treia-oară 5 cr., şi timbru de 30 cr. Redacţia şi administraţia: Strada Poplăcei Nr. 15. Se prenumără și la poște și la librării. Epistole nefrancate se refusă. — Manuscripte nu se înapoiază. Numeri singuratici â 5 cr. se vând la »Tipografia«, soc. pe acțiuni Numeri singuratici â 20 bani se vând la librăria G. Cârjan, Ploești Sibiiu, 12 Septemvrie n. Cu cuvintele laconice de mai sus a anunţat ieri Tribuna, într’un număr ex­traordinar restrâns, ştirea despre îngro­zitoarea crimă comisă la Geneva, pe ma­lul celui mai frumos lac al Elveţiei. O ştire din cele mai oribile, din câte a avut să înregistreze cronica veacului acesta ce moare. O ştire, care nu putea să ne între în minte şi suflet, deşi o ve­deam confirmată din atâtea părţi oficioase, deşi o vedeam încadrată cu triste fla­­mure de doliu, deşi o vedeam răspân­dită în lume de noi înşine.... Ca un trăsnet zguduitor din cerul cel mai senin de vară, astfel a căzut această teribilă veste, asupra noastră, asupra monarchiei, asupra lumei întregi. Şi azi, când totul se îmbracă în doliu greu, când toate cântările au îngheţat pe buze, şi tot sgomotul vieţei s’a înăduşit — realitatea ne descrie înaintea ochilor cu trăsături marcate icoana celei mai grozave şi îngrozitoare crime. O femeie bătrână, suferindă şi zdro­bită de atâtea lovituri ale vieţei, de abia scăpată din braţele răci ale morţei, cade sângerând din inimă sub lovitura de pumnal a unui bărbat barbarisat de perversitatea veacului nostru. Scăpată din braţele morţei Ea caută între Alpi elementele întăritoare de vieaţă, şi tocmai când sănătatea li­ se reîntăreşte şi nădejdile unei vieţi mai fericite reapar, apare şi demonul în figură de om, ea se strigă cu o lovitură ceea­ ce atotputernica natură a edificat atâta timp cu tămăduitoarele sale pu­teri, — o vieaţă de om, scumpă unei părţi de lume. Pentru­ ce? Pentru­ că în el s’a în­cuibat doctrina infernală a veacului, care subminează şi ruinează în lume sub firma anarchiei. Pentru­ că Ea, suflet suferind de femeie şi mamă nenorocită, este împărăteasă şi Regină. Nenorocitul de om, umblă ca o be­stie, urlând în ascuns şi căutând pe cine să înghită, ca să sgudue odată lu­mea urgisită de perversitatea eului seu, şi Ea, împărăteasa şi Regina, cade o jertfă nevinovată în mânile blăstămatului demon. Iată barbaria civilisaţiei noastre şi fatalitatea vieţei omeneşti, cu necuprin­sele ei taine şi nepătrunsele sale căi. Tresare toată inima omenească şi se cutremură toată fiinţa, în care simţul omenesc nu a degenerat. Popoarele mo­narchiei întregi rămân uimite de o lo­vitură aşa de nespus de crâncenă ce a ajuns pe Monarchul lor. Multe a suferit într’un semisecol de domnie începută în mijlocul rebeliunei popoarelor. Şi iată că toate loviturile teribile de până acum ale sorţei au fost­­nimic pe lângă acea­sta, care îl isbeşte în inimă, ca un fulger, tocmai atunci, când se găteşte a sărba cu popoarele sale credincioase iubireul unei aşa de îndelungate domnii. Cine nu se va cutremura în sufle­tul seu contemplând şi meditând pro­fund asupra acestor grozave lovituri? Cine nu va cuprinde pe deplin greuta­tea nemăsurată a coroanei de Domni­tor, care este aşa de greu apăsată de cununa de spini a vieţei ?! * Ea, augusta figură de femeie îm­părătească, s’a stins sub lovitura pum­nalului, în atenţiunea lumei întregi, ur­mată de compătimirea tuturor sufletelor omeneşti şi de regretul simţit al tuturor popoarelor sale, şi s’a sfîrşit ca o jertfă inocentă pe altarul omenire!­ Ea nu mai simte nici o durere. El însă, Augustul seu soţ şi Monar­chul nostru are să supoarte şi să simtă şi această grozavă durere, pe care o resimte lumea întreagă. Şi aceasta e prea mult pentru o inimă omenească. Pumnalul acestei lovituri e mai ascuţit şi mai grozav decât cel al criminalului ucigaş. Unica mângâiere a M. Sale, în­dureratul nostru Monarch, se fie în Dum­nezeu şi în popoarele Sale, cari parti­cipă la aceste crunte dureri. între ele poporul român, care cu sângele seu ,şi-a sigilat loialitatea străbună, participă şi con­­dolează cu întreagă inima sa la această grozavă încercare a forţei. Fie, ca ajutorul lui Dumnezeu în­tru fericirea popoarelor sale să mângâie sufletul cernit al­ Monarchului nostru! Deşi ziarele gem de informaţii despre oribilul atentat, căruia a căzut jertfă împărateasa-Regina Elisabeta, totuşi de abia conţin informaţii cu ade­vărat noue, carii se mulţumească spiritul dornic de a şti totul. în cele urmă­»­­ii!S.' ti IV. • ' sq V. toate vom încerca se resumăm totul ce se ştie până acum. Atentatul. Sâmbătă d. a. la 2 p. 40 minute M. Sa Imp.-Regină, care venise de curând la Geneva spre a se restaura, mergea de la hotelul său »Beau-Rivage« spre vapor, ca să participe la o excursiune pe lac. Aproape de vapor un individ, în vestminte de muncitor, a nă­vălit asupra M. Sale și și-a dat o lovitură în piept. Augusta Doamnă a picat jos; suita sa a transportat-o pe vapor, care era gata să J plece. Căpitanul comandant, aflând ce s’a I­­ntemplat, nu voia să plece, fiindcă Impera­­­­teasa își perduse conștiența de sine. La insi­stență Jusé a plecat. — Toate încercările de redeșteptare au fost zădarnice. S’a observat apoi urmele de sânge, și atunci vaporul s’a reîntors la mal. M. Sa a fost transportată la hotel, unde ’și-a dat sufletul în curând,­­ pe la 3 ore d. a. S'a constatat că a fost împunsă la inimă ! Atentatorul. După comiterea faptului individul necunoscut a prins fuga. Doi birjari, Victor Vuillenin și Albert Siaux, cari erau în apropiere au alergat după el şi­­l-au prins. Criminalul nu s’a opus să fie dus la poliţie. Pe cale conta, şi între altele a zis : — Cred că am lovit bine. Lovitura a fost probabil mortală. La poliţie a declarat franţuzeşte, că e anarchist şi atacă numai pe cei bo­gaţi. Dus la tribunal, imediat a fost as­cultat de nou, dar’ n’a voit să răspundă, zicând că nu știe franţuzeşte. La el e’a găsit o carte de militar, din care reese că e născut la 21 Aprilie 1873, în Paris, de loc însă e din Parma (Italia) și-’l cheamă Luigi Luccheni. A venit la Geneva — cum spunea — cu gândul să omoare o persoană de posiţie înaltă; s’a gândit ântâiu la Hen­ric, ducele de Orleans, dar’ nu ’i-a suc­ces. A auzit apoi din întâmplare că aci e împărăteasa­ Regină Elisabeta, şi a omorît-o pe ea, fiindcă ’i-a fost mai uşor se se apropie. Impresiunea ştirei. Vestea oribilului atentat s’a lăţit grabnic. In Geneva guvernul Cantonu­lui numai decât a dispus arborarea steagului negru. Toate festivităţile au încetat şi s’au dat grabnic ştiri guver­nului din Viena. în Viena ştirea a sosit la 5 ore• Contele Paar, prim-adjutantul M. Sale a primit prima ştire; a doua a venit la contele Goluchowski, a treia con­telui Thun, care presida tocmai un con­siliu de miniştri. Publicul nu voia se creadă şi aştepta o desminţire. La 50 a p­­eşti confirmarea oficioasă a ştirei funeste. La 6 ziarele au scos ediţii separate. Toată Viena s’a alar­mat. Mulţimea a asediat Burgul se afle ceva positiv. Acolo însă nu era nime. M. Sa era în Schönbrunn. Lâţindu-se ştirea, representaţiile teatrale s’au abzis, unde producţiunile s’au în­ceput mai curend, în grădini şi orfee, s’au sistat imediat după aflarea ştirei. I­rmaa M. Sa Imperateasa-Regina ELISABETA. bOi­hog bain­eiu : Sibiiu, ii Septemvrie n. Aseară târziu ne-a sosit următoarea zguduitoare știre: Viena, 10 Septemvrie. „Imperăteasa­ Regină a fost asasinată astăzi in Genf“. Detailunile acestei zdrobitoare crime simt: ra,"fi":,8n ,.”11 i!Hamöh: ; Sâmbatâ, la 12 ore 40 minute, când M. Sa mergea de la hotel la vapor a fost atacata de un individ, care si-a dat o lovitură de pumnal in piept. Scurt după aceea, transportata la hotel, M. Sa Imperăteasa-Regină a expirat. Atentatorul e un anarchist din Paris, de origine italian, cu numele Lacheni.

Next