Tribuna, februarie 1938 (Anul 1, nr. 7)
1938-02-25 / nr. 7
T «Atunci se va asemăna împărăţia ceriurilor cu zece fete, care luându-şi candelele sate au ieşit întru întâmpinarea mirelui«. (Mat. 25). Zece erau, număr complat. Teste egale în puteri, în şanse, în caracter. Aşa după cum la start, la orice con* curs din lume, toji pornesc în con* dijiuni egale. Dar continuă Sf. Scriptură: «... Si cinci dintre ele erau în* telepte, iară cinci nebune.» Daci este vreo asimănare cu viata, apoi pilda favorizează chiar pe cei buni fată de cei răi, cele bune fată de cele rele. In cele mai multe si cele mai grele împrejurări ale viejii, numărul celor buni este mai mic. Prin urmare, din pilda aceasta, transpiră oarecare notă optimistă, dar să continuăm : » ... Cele nebune, luându-şi candelele sale, nu a luat cu sine unt de lemn. Iară cele înţelepte au luat unt de lemn în vasele sale cu candelele sale.» N’au luat unt de lemn, probabil din lene pură. Dar uşor s’ar putea întâmpla să nu fi luat din prostie, sau fiind cuprinse de un cinism stupid. ADuminecă 6 Februarie orele 9 dimineaţa a avut loc în sala mare a Prefecturii o conferinţă a perceptorilor şi agenţilor din intreg judeţul, sub prezidenţia dlui inspector Financiar Victor Mureşenu şi a dlui Autor financiar I. V. Vasilu. După citirea apelului nominal, Dl. Inspector Financiar, în cuvinte părinteşti atrage atenţia tuturor, asupra împrejurărilor politice, învitându-i să-şi facă datoria lor de funcţionari, azi mai mult de când oricând, lăsând la o parte luptele şi crezurile politice, mai ales acum când în fruntea ţării se află un guvern cu un program naţionalist. Vă repet şi azi spune D Sa, aceste sfaturi pe ca vi le-am mai dat şi cu ocazia conferinţelor anterioare, numai din grija ce v’o port pentru a nu fi pus în situaţia în care m’au pus agenţii Bâdila şi Dan Ilie, care au fost reclamaţi de către Dl. Prefect al judeţului direct D-lui Ministru Simion pentru faptul că, prin cuvetele spuse la adresa guvernului prin satele în ceri au urmărit, i-au creeat o situaţie defavorabil pentru care lucru, cer D.lui Adtor fnanciar, facerea unei severe anchete şi întocmirea unui proces verbal in prezenţa mea, prin care să fie suspendat şi puşi la dispoziţia Ministerului. In continuare D Sa, arată că Încasările lasă de dorit In ce priveşte urmăririle de afară, mai ales că debitele din registrele Adţii nu corespund cu debitele din registrele percepţii, pentru care fapt pune obligaţia perceptorilor de a confrunta aceste registre cu Adita, începând cu percepţia I şi 11 după un itinerar fixat de Şeful Secţiei de Urmăriri din Ad ţie. La percentile I Şi II arată Dl. Inspector că însuşi C-sa a constatat că aceste urmăriri din afară ca taxe vamale, amenzii c. f. r, taxe de spital etc. nu sunt urmărite, de aceea cere ca să fie aduşi agenţii din exterior, unde urmăririle sunt suspendate până după alegeri pentru a se contrabalansa încasările printr’o mai mare activare la oraş. Dl. Adtor financiar formează o echipă de adus la oraş din următori Ungar Mihail, Drăgan Cornel, Vulcu Galaction Chidu Ilie, Dan Ilie, Stănila, Nedelcu Ştefan, Bârsu Ioan, Meţiu Vasile, Rău Hie, Roman Adam, şi Bugneriu Gavril. Dl. Inspector ordonă ca toţi cei înşiraţi mai sus pe ziua de 8 Februarie să se prezinte D lui Arjător financiar la Sibiu, care urmează a repartiza la percepţiile urbane, iar cei rămaşi la agenţii să-şi pună în ordine scriptele, nefăcând niciun fel de urmărire contra micilor contribuabili rurali până la noi ordine. In altă ordine de idei, pune obligaţiune perceptorilor de a verifica personal la ce preţ se vinde sarea şi petrolul la sate, luând contact cu organele comunale spre a cunoaşte preţul fixat de către Prefectura de Judeţ şi de a se deplasa apoi la băcănii spre a vedea dacă nu se abat negustorii dela preturile axate. In căzu! că vor constata abateri vor comunica imediat sale prin raport special, spre a lua măsurile cuvenite. Totodată imediat ce vor ajun* mmmmmmvsmmmmmsmmmmma Despre fetele înţelepte şi nebune Conferința administrativa a funcţionarilor de finanțe Anul 1 Nr. 7 Preţul unui exemplar Lei 3 Reparaţii de RADIO PROMT ŞI IEFTIN Radio - Lux KUNTE Str. Regina Maria Nr. 49 Proclamaţia M. S. Regelui către popor ROMÂNI. Timp de 8 ani Mi-am închinat toate gândurile şi toate sforţările Mele si cârmuesc Ţara, rezemându-Mă pe organizaţiile politice constituite. Din cauza cerinţei de a dobândi un cât mai mare număr de voturi, propaganda făcută cu prilejul diferitelor alegeri a adus o nesfârşită nelinişte şi turburare în viaţa şi sufletul poporului Meu. Această turburare sufletească s-a dovedit adânc dunătoarea, săpând chiar fiinţa Neamului România trebue salvată şi sunt hotărît să o fie mânat de singurul şi veşnicul Meu gând; interesele permanente ale Patriei şi neprecupeţita ei întărire. Voi schimba deci această stare primejdioasă şi voiu păşi fără şovăială la o cât mai grabnică îndreptare a acestor stări. Pentru aducerea la îndeplinire a acestui imperativ naţional, am alcătuit, sub preşedinţia Patriarchului României, un Guvern de oameni de răspundere care, mânaţi de cel mai desăvârşit pariotism, descătuşaţi fiind de activitatea de partid, vor avea tot răgazul să-şi închine toate gândurile şi toată munca numai binelui obştesc. Acest guvern, va despoliticianiza viaţa administrativă şi gospodărească a Statului, va alcătui schimbările constituţionale care să corespundă nevoilor noi ale ţării şi năzuinţelor de astăzi ale unei Românii ce trebue să se întărească. M’am hotărît să păşesc pe această nouă cale cu toată energia şi convingerea că este scăparea Patriei şi o fac mânat de acel sentiment de dragoste fără margini pentru Ţara Mea pe care am fost chemat să o câcnuiesc şi să o apăr prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională. Sunt convins că această poruncă a timpului de astăzi corespunde nu numai unei nevoi vădite, dar şi năzuinţei sufleteşti a tuturor iubitorilor de Neam ce doresc întărirea şi propăşirea Patriei. In timpuri grele singurele mijloace eroice sunt acelea ce pot întări Româniia şî salvarea ei este suprema Noastră lege, pe care o Voi urma fără ei tare. Aşa să ne ajute Dumezeu. Trăiască România! CAROL şa-i şi în viaţă, când cei înţelepţi se îngrijesc pentru zile negre, cei nebuni îi persifează. Dar fireşte, că până în cele din urmă s’au păcălit. Căci «... zăbovindu-se mirele, au aţipit toate şi au adormit.« Va să zică, în ce priveşte anumite slăbiciuni omeneşi, nici cele înţelepte n’au constituit excepţie. Au adormit cu cele nebune împreună. «... Iară la miezul nopţii, s'a făcut strigare: iată mirele vine, ieşiţi întru întâmpinarea lui ! Atunci s’au scuflat toate fetele acelea şi şi-au împo dibit candelele sale. Iară cele nebune au zis celor înţelepte: darlu ne nouă din untul de lemn al vostru, căci candele noastre se sting." Dar oricât de bune şi miloase ar fi fost cele înţelepte făceau o greşeală, dacă dădeau din untul de lemn al lor. Deci foarte bine au răspuns: „Dar de nu ne va ajungă nouă şi vouă? Ci mai bine mergeţi la cei ce vând şi vă cumpăraţi.“ Dar cele nebune aveau bani — ba bine că nu — şi au plecat la repezeală, crezând că în lume toate problemele se pot rezolva cu bani. „Şi mergând ele să cumpere, venita mirele şi cele ce erau gata au intrat cu el la nuntă şi s’a închis uşa.* Vezi bine, că mirele, în cazuri similare, zoreşte şi nu prea are chef să aştepte după cinci fete nebune, când are la îndemână cinci fete înţelepte. Bine a făcut că a intrat la nuntă. (Cont. în Pag. 4 a)