Tribuna Sibiului, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 785-810)
1970-09-18 / nr. 800
ORGANIAIII COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Răspundere pentru întreaga activitate din comună Sfera de preocupări a comitetelor comunale de partid este extrem de întinsă. Ele sunt chemate, potrivit statutului, să conducă întreaga muncă de partid din raza lor de activitate, să asigure înfăptuirea rolului conducător al partidului în toate domeniile muncii politice, vieţii economice, administrative, cultural-educative etc. Comitetele comunale de partid organizează aplicarea directivelor şi hotăririlor partidului, controlează şi îndrumă organele de stat şi economice locale în îndeplinirea planului de stat privind dezvoltarea economică şi social-culturală a localităţii respective, veghează la întărirea democraţiei şi a legalităţii socialiste. Aşadar nu există sector de activitate în cadrul unei comune, care să nu intre în sfera de preocupări a comitetelor comunale de partid. Preocuparea de căpetenie— dezvoltarea agriculturii Una din sarcinile de căpetenie ale comitetului comunal de partid din comuna Slimnic este cea legată de dezvoltarea agriculturii, de ridicarea pe o treaptă superioară a rezultatelor obţinute de unităţile agricole din raza sa de preocupări In acest scop, in calitate de organ politic conducător, comitetul comunal de partid a iniţiat acţiuni eficiente pe linia creşterii efectivului de animale şi a producţiei de lapte, îndeplinirea planurilor de producţie în cele două C.A.P. din Ruşi şi Slimnic, a obligaţiilor contractuale etc. Măsurile politice întreprinse, resursele descoperite au permis cooperatorilor din Slimnic să-şi completeze efectivul de animale, mai puţin cel al vacilor de lapte. In acest sens există în continuare o preocupare din partea consiliului de conducere din C.A.P. pentru cumpărări de animale, pentru trecerea unor juninci gestante din producţie proprie la lotul matcă. Cu toate acestea, comitetul de partid a ajuns la concluzia că planul pentru lotul matcă la vaci nu se va asigura dacă nu se vor lua şi alte măsuri. Astfel s-a dat indicaţia ca o parte din tineretul bovin care nu prezintă semnalmentele unor animale de mare productivitate, cit şi vacile mai puţin productive să fie schimbate prin bazele I.R.I.C. De un real folos pentru creşterea producţiei de lapte în C.A.P. a fost studiul întreprins de comisia economică a comitetului de partid, în care au fost cooptaţi specialişti din diverse sectoare de activitate. Astfel studiul privind introducerea apei în grajduri a început să se materializeze, lucru ce va contribui fără doar şi poate la sporirea producţiei de lapte. în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor contractuale s-au întreprins largi acţiuni politice de masă pentru a mobiliza cooperatorii să-şi reevalueze resursele şi posibilităţile de livrare către stat a cantităţilor de cereale şi carne contractate. In urma analizei desfăşurate de comitetul comunal de partid s-a constatat că planul prevăzut la grîu şi orz a fost îndeplinit integral, ba chiar depăşit cu aproape un vagon. în stadiu avansat se stă şi cu îndeplinirea angajamentelor contractuale la producţia de carne. Astfel, pînă în prezent s-au predat statului 318 bovine şi 122 porci graşi. Trebuie arătat că munca comitetului de partid s-a concentrat spre ceea ce este esenţial în momentul de faţă, pregătirea în cele mai bune condiţii a campaniei de însămînţări. Fiecare membru al comitetului de partid a fost repartizat să răspundă de cite o acţiune mai importantă şi ca urmare, rezultatele au început să se vadă. încă din prima D/A a declanşării acţiunii, zeci de atelaje şi remorci au început transportul masiv al îngrăşămintelor naturale. Totodată pentru a se crea un bun pat germinativ culturilor ce urmează să fie semănate s-au fertilizat cu îngrăşăminte chimice peste 140 hectare de teren. Sămînţa a fost selectată, iar în prezent i se încearcă puterea de germinaţie. Acestor lucrări cit şi celor care urmează să fie efectuate li se dă cea mai mare atenţie, deoarece de buna calitate a lor, de timpul optim în care se va însămînţa depinde producţia anului viitor. Acţiuni edilitar-gospodăreşti eficiente In mod firesc activitatea comitetului comunal de partid — ne relata Dumitru Cojocaru, secretar — se răsfrînge şi spre alte acţiuni, de pil(Continuare în pag. a 111-a) I. NISTOR Instalaţia de deshidratare a legumelor din Dumbrăveni. In imagine: ambalarea produselor DRESDA - oraş pe malul Elbei la Bad Schandau ne îmbarcăm pe o navă a Flotei Albe. Destinaţia — Dresda. Coborîm pe firul Elbei din aşa-numita Elveţie Saxonă, străbătînd cîteva defileuri stîncoase deosebit de pitoreşti şi, după puţin timp, în faţa ochilor se deschide valea largă a celei mai importante zone industriale din regiune. Aici, de-o parte şi de alta a malurilor, de la Pirna şi pînă la Meissen, se desfăşoară într-o salbă gigantică siluetele a zeci de întreprinderi de diferite fonduri apreciabile. In 12 ani, de exemplu, locuitorii Dresdei au rt, prestat peste 35 milioane ore de muncă voluntară pentru reclădirea oraşului. Statul a alocat, în acelaşi scop, cca 85 milioane mărci anual. 60 de milioane mărci au fost alocate numai pentru reconstrucţia monumentelor cultural-istorice. Eforturile depuse s-au concretizat. 90 000 locuinţe avariate în bombardament au fost redate locatarilor. Peste 40 000 de familii s-au mutat în locuinţe noi, construite în anii puterii populare. In prezent este in curs de realizare planul de reconstrucţie a centrului oraşului, plan ce ţine seama de caracteristicile acestui adevărat oraş-muzeu. Clădirile istorice, între care Zwingerul, Albertinumul, Catedrala şi altele au renăscut din propria cenuşă, etalîndu-şi din nou splendoarea. Ele au fost reclădite după vechile pla (Continuare în pag. a IV-a) VASILE CRIŞU Cooperatorii din Laslea muncesc intens pentru a strînge şi depozita în bune condiţii cantităţi cit mai mari de fînuri ... „Prea puţin la lucru, mai mult la plimbare“, spune preşedintele cooperativei agricole din Axente Sever, tovarăşul Martin Füger, sintetizind o situaţie. Credem că nu mai este necesar să precizăm despre ce situaţie s-au afirmat cele de mai sus. Şi specialista unităţii, inginera Smaranda Popa, ne-a relatat unele amănunte semnificative pentru modul în care se desfăşoară activitatea secţiei de mecanizare care deserveşte cooperativa agricolă din Axente Sever. Din cele 14 tractoare, doar şase sunt folosite la diferite lucrări în cadrul unităţii. Spunem „la diferite lucrări“ şi nu „la pregătirea însămînţărilor“ avînd motive bine întemeiate. Inginera Smaranda Popa ne informează că toate cele şase tractoare, aflate în stare de funcţionare, lucrează INTENS la pregătirea terenului pentru insămînţări (3), la însilozări (2) şi balotat paie (1). Nu a trebuit să părăsim sediul unităţii pentru a afla că mecanizatorul Avram Cătană, repartizat la balotat paie, umbla după o curea de transmisie, fără de care tractorul nu putea intra în lucru. Şi acest lucru se întîmpla la ora 11. însoţit de inginera şi preşedintele unităţii, am dorit să vedem în lucru pe mecanizatorii de la Şuala. Conform afirmaţiilor inginerei, mecanizatorul Mihail Kok lucra de zor la arat, iar coechipierul său, Gheorghe Bălan, la aplicat îngrăşăminte chimice. Brigadierul de cimp din Şoaia, Gustav Draser, ne-a „demonstrat — negru pe alb" că am făcut o deplasare inutilă: Mihail Kok — lucra la trasul unor lemne necesare construcţiei grajdului de la Şoaia, iar Gh. Bălan... a sosit, a stricat maşina şi a plecat... la Axente Sever. Şi inginera ne-a relatat, în treacăt, despre greutăţile întîmpinate de conducerea unităţii în privinţa aplicării îngrăşămintelor chimice, lucrare la executarea căreia mecanizatorii, după propriile lor afirmaţii, nu ar fi stimulaţi în suficientă măsură... La brigada din Şoala trebuie semănat griul pe 120 hectare, orzul pe 15, secara pe 5, cu toate că în momentul de faţă nu este pregătit nici un hectar pentru semănat. Pe întreaga unitate s-au făcut arături pe 150 hectare (din indicatorul planificat de 460 hectare). Dacă se are în vedere însă că, după cum afirmă specialista unităţii, pentru Insăminţare va trebui să fie arat din nou terenul, este limpede că pregătirea însămînţărilor la Axente Sever se află încă... „în faşă“. Iar perioada Insămînţărilor bate la uşă... Deşi la Hoghilag s-a semănat secara pe 15 hectare şi orzul pe 8, deşi este pregătit terenul pe încă 40 hectare, iar arături pentru insămînţări s-au mai efectuat pe alte 50, este necesar ca şi mecanizatorii de aici să-şi înzecească eforturile pentru executarea la timp şi de calitate a lucrărilor agricole de sezon. Facem această afirmaţie bazîndu-ne pe faptul că şi la Hoghilag mecanizatorii mai au obiceiul de a merge la prînz acasă, cale de 5—6 km. Mecanizatorul I. Edvos, care după afirmaţiile preşedintelui unităţii, tovarăşul Reinhold Denghel, trebuia să fie la arat în hotarul „Movile“, la ora 13 se găsea acasă, la Prod, la 6 km de locul de muncă. Şi încă un aspect al organizării muncii la Hoghilag. Căutînd în sertare dosarele de campanie, preşedintele unităţii ne-a arătat „planul de muncă“ pentru ziua de 16 septembrie. Pe o foaie de registru sta scris mare: „Plan de muncă". Atît. Am aflat apoi că specialista unităţii, inginera Elena Imre, a lipsit seara de la şedinţa de întocmire a planului zilnic de muncă şi că acest „obicei“ are toate şansele să devină practică. Tot preşedintele afirmă că inginera vine în unitate la ora 7, pleacă acasă, la Dumbrăveni, la orele 12—13 şi se mai întoarce (dacă se mai întoarce!) la orele 17—18. Considerăm că tînăra ingineră de la Hoghilag trebuie să înveţe (chiar şi din propriile ei lipsuri) că organizarea muncii nu se poate face... de la distanţă. Reuşita campaniei agricole de toamnă reclamă seriozitate şi responsabilitate faţă de sarcinile încredinţate atît mecanizatorilor, cit şi celorlalţi oameni care îşi desfăşoară activitatea in agricultură. Numai conjugarea eforturilor tuturora va asigura îndeplinirea exemplară a îndatoririlor de onoare ale lucrătorilor de pe ogoare, îndatoriri care în aceste zile se numesc executarea arăturilor de bună calitate, efectuarea însămînţărilor la un înalt nivel agrotehnic. GH. GRADINARU La pregătirea însămînţărilor, în unele cooperative agricole „Un tractor, două tractoare..." Încăperea industrială In care intrasem nu avea la prima vedere nimic comun cu mecanica. Şi totuşi specificul o desemna clar: mecanică fină. Omul care mă conducea, tehnicianul dispecer Nicolae Barac, m-a lăsat să privesc citeva momente fără să-mi dea nici o explicaţie. Necunoscutul in care pătrunsesem începea de aici, ele la primul pas în mica hală cu aspect foarte curat şi, în comparaţie cu celelalte hale ale uzinei, liniştit. Liniştit cu tot zumzetul uniform al aparatelor de control sau al minipolizoarelor. Aici, in acest atelier de montaj prindeau viaţă „ceasornicele“ care transformau în cifre viteza şi spaţiul. Pe mesele de lucru ale montatorilor aşezaţi pe scaune ca nişte elevi cuminţi, poposeau piese minuscule care, după o scurtă prelucrare, înaintau în flux de la masă la masă. Frunţile erau aplecate asupra tamburilor că nişte mosoraşe negre pe care au fost înşirate uniform cifre imaculate sau asupra carcaselor în interiorul cărora inimile viitoarelor aparate de bord mai aveau puţin pînă să bată. Totul, de la scale, ace indicatoare, magneţi circulari, roţi dinţate cu module foarte mici etc. şi pînă la părul (arcul spiral) asemănător ceasornicelor, mă transpunea într-o lume a dimensiunilor reduse. Mă aflam în hala de montaj a vitezometrelor şi furometrelor din cadrul uzinei Balanţa. Curiozitatea pe care o încercasem de atîtea ori în copilărie în faţa unor astfel de aparate de bord începea să fie încetul cu încetul satisfăcută de ceea ce vedeam. Fără a porni pe un anumit tir, am început să privesc în dreapta şi în stîrîga difersele piese care instituiau anatomia de metal şi ebonită a vitezometrelor. Deodată, atenţia mi-a fost atrasă către un colţ al halei în care, fixate pe un panou, mai multe vitezometre erau verificate în acelaşi timp. In faţa bancului de etalonare, o tînără dirija operaţia, concentrîn- MWWWWWAWWWWWWW. File de reportaj WWWWWWWIWWWWWWI- ■ du-şi totodată atenţia asupra celor 24 de vitezometre înşirate paralel. Încercarea s-a repetat de citeva ori. Toate vitezometrele arătau aceeaşi cifră ca şi aparatul etalon. Alături de acest panou, un altul ceva mai mic, aştepta cu 12 vitezometre montate pentru încercare să fie pus în funcţiune. Abia cină am privit-o cu mai multă atenţie pe tînăra controloare de calitate mi-am dat seama că mesele de montaj erau ocupate în majoritate de femei. Tinere alături de femei mai în vîrstă îşi concentrau privirile asupra obiectivelor minuscule din faţa lor. Atmosfera de muncă era completată de lumina clară a unei dimineţi de toamnă ce pătrundea prin ferestrele spaţioase ale halei. M-am oprit la o masă şi am privit la munca plină de migală pe care o îndeplinea o femeie între două vîrste. Ea execută, o operaţie de alezare la un kilometraj. Şeful de echipă, Nicolae Fleşeriu, mi-o recomandase ca pe una dintre cele mai bune muncitoare. Am încercat, iară a o întrerupe din lucru, să aflu grndurile Măriei Scutea. Femeia de 33 de ani lucra la vitezomerie de la înfiinţarea secţiei, din 1965. Munca pe care o face îi place foarte mult. Despre munca lor şi fruntaşele în producţie Lucreţia Nistor, Iuliana Marton sau Ileana Ion mi-au vorbit cu mult suflet. În felul acesta, tainele vitezometrului au început să se destrame pentru mine. Cineva a încercat să-mi explice principiul fizic în baza căruia funcţionează aceste aparate întîlnite pe autocamioane, autobuze, tractoare sau motorete. Dar, asemeni unui copil, privirile îmi erau furate de scalele gradate cu roşu sau negru, pe care acul indicator alerga de la cifră la cifră. Am încercat să-mi închipui mulţimea de vitezometre văzute la bordul unor maşini. Sentimentul de viteză şi spaţiu începea să mă copleşească. Relaţia dintre aceste două mărimi fizice trecea mai întîi prin mîinile acestor femei-lăcătuş care lăsară cîte ceva din sensibilitatealor în ceasornicele măsurătoare de spaţii şi viteze, de drumuri şi vieţi. NICOLAE PETRU Ceasornicele spaţiului ANUL III nr. 800 VINERI 18 septembrie 1970 4 pagini 30 Bani Intilnirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu specialişti din domeniul tehnicii electronice de calcul şi informaticii electronice . Joi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit într-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialişti din domeniul tehnicii de calcul şi prelucrării automate a datelor, oameni de ştiinţa, cadre didactice din învăţămîntul superior, directori şi ingineri şefi din mari întreprinderi. Au luat parte tovarăşii Ilie Verdeţ, Manea Mănescu, precum şi conducători ai unor ministere economice şi instituţii centrale. Cu acest prilej au fost analizate stadiul şi aspectele principale ale aplicării tehnicii electronice de calcul în activitatea de conducere şi planificare a economiei, precum şi în gestiunea întreprinderilor. In cadrul discuţiilor s-a examinat, modul de înfăptuire a programului de înzestrare a economiei naţionale cu echipamente de calcul, pentru perioada anilor 1967—1970. Au fost subliniate realizările obţinute în crearea premiselor necesare introducerii informaticii în economie. S-a înfăţişat experienţa acumulată pînă acum în utilizarea calculatoarelor electronice în gestiunea economică, in conducerea şi dirijarea unor procese tehnologice, rezultatele dobîndite pe această cale în funcţionarea intensivă a utilajelor, creşterea productivităţii, calităţii produselor, eficienţei economice a producţiei. Totodată au fost scoase în evidenţă unele probleme care se cer a fi soluţionate în vederea folosirii pe scară mai largă a calculatoarelor electronice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătăţirea dotării cu tehnică modernă de calcul, organizarea mai bună a muncii, accelerarea lucrărilor de simplificare şi raţionalizare a evidenţelor, extinderea aplicaţiilor matematicii şi ciberneticii, a prelucrării automate a datelor. O atenţie deosebită a fost acordată elaborării de programe de calcul, utilizării la întreaga capacitate a calculatoarelor existente, rezolvarea în mai bune condiţii a problemelor activităţii economice. Un loc important în discuţii l-a ocupat problema pregătirii cadrelor pentru informatică — analişti, programatori, operatori — făcîndu-se unele propuneri privind cutie şi mrsurile de asigurare a necesarului de specialişti. S-a relevat însemnătatea şi necesitatea intensificării eforturilor pentru asimilarea şi dezvoltarea fabricaţiei în ţara noastră a calculatoarelor electronice şi altor echipamente moderne de calcul. Participanţii au exprimat hotărîrea lor de a depune toate eforturile pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului în scopul perfecţionării sistemului informaţional economic. Luînd cuvîntul în concluzie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat rezultatele obţinute pe linia introducerii şi aplicării tehnicii electronice de calcul în economia noastră naţională şi a indicat orientările de bază pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea activităţii în acest domeniu, corespunzător cerinţelor actuale şi de perspectivă. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea elaborării şi promovării unei concepţii unitare în realizarea sistemului naţional de informatică şi conducere care să asigure legătura organică între informatică şi decizie la toate nivelele activităţii economice. Totodată, a recomandat ca în etapa imediat următoare să se asigure dezvoltarea unui număr de centre de calcul teritoriale, puternice, capabile să răspundă prompt nevoilor unităţilor economice. De asemenea, a relevat necesitatea unei mai bune coordonări a întregii activităţi din acest domeniu, creării unui cadru organizatoric corespunzător, care să permită concentrarea şi folosirea raţională a tuturor forţelor în vederea realizării obiectivelor propuse. Secretarul general al partidului a arătat că accentul trebuie pus, în primul rînd, pe informatica procesului de producţie, pe rezolvarea efectivă, cu ajutorul calculatoarelor şi ciberneticii, a problemelor planificării şi conducerii activităţii productive, a aprovizionării tehnico-materiale şi desfacerii produselor. In continuare, a subliniat necesitatea de a se realiza, cu ajutorul calculatoarelor electronice, conducerea proceselor de producţie şi gestiunea completă a cîtorva uzine importante, asigurîndu-li-se dotarea corespunzătoare, iar pe baza rezultatelor obţinute să se treacă la extinderea şi în alte întreprinderi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a atras atenţia că în acest scop se impune luarea măsurilor pregătitoare adecvate. O deosebită importanţă va trebui să se acorde statisticii, căreia îi revine un rol primordial în realizarea sistemului informaţional al întregii economii naţionale. în ce priveşte pregătirea cadrelor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat o serie de măsuri pentru formarea în continuare a necesarului de specialişti potrivit ritmului de dotare cu echipamente de calcul în anii următori. In acelaşi timp, a subliniat că toate cadrele cu munci de răspundere din economie, din aparatul de partid şi de stat, trebuie să-şi însuşească elementele de bază ale informaticii moderne, pentru a putea folosi cit mai eficient avantajele acesteia în activitatea de conducere. Totodată, a arătat că, atît în construcţia de maşini de calcul, cit şi in informatică, este necesară intensificarea cercetării ştiinţifice proprii, aplicarea mai rapidă în practică a rezultatelor obţinute, studierea şi valorificarea experienţei avansate pe plan internaţional. In lumina rolului crescînd pe care urmează să-l capete informatica in asigurarea progresului economic al ţării noastre, secretarul general al partidului a trasat sarcina ca, în vederea realizării sistemului naţional, de informatică şi conducere, să se elaboreze un program pe deceniul 1971—1980 privind înzestrarea întreprinderilor și centrelor de calcul cu maşini și echipamente electronice, pregătirea cadrelor necesare; obiectivele prevăzute pentru perioada 1971—1975 vor face parte integrantă din planul cincinal de dezvoltare a economiei naţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat că in tara noastră s-a format un fond de cadre capabile să asigure introducerea mai rapidă a informaticii în economie, că unind toate forţele de care dispunem, vom putea îndeplini în bune condiţiuni obiectivele din acest domeniu de activitate. In încheiere, secretarul general al partidului şi-a exprimat convingerea că specialiştii în informatică îşi vor pune întreaga pricepere şi putere de muncă în slujba înfăptuirii importantelor sarcini ce le revin, contribuind astfel la procesul general de modernizare a economiei naționale, la propășirea patriei noastre socialiste. * (Continuare în pag a II-a) V. BARBU ECONOMISIREA MATERIALELOR ÎNGREUNATĂ DE INERŢIA TEHNOLOGICĂ prindem să se afle gospodărirea cit mai raţională a fondului de materii prime — condiţie principală a ridicării continue a eficienţei economice. Micşorarea în permanenţă a cheltuielilor de producţie, mai ales pe calea folosirii judicioase şi valorificării la un înalt grad a materiilor şi materialelor a devenit astăzi un imperativ major. Este suficient să amintim că pentru 1970 reducerea numai cu o jumătatede procent a volumului cheltuielilor materiale echivalează cu un spor al venitului naţional de aproape 1,5 miliarde lei. Avînd în vedere aceste consideraţii ne-am oprit la întreprinderea sibiana I.R.U.M., producătoare de utilaje pentru industria forestieră, unde materialele de bază sunt oţelurile laminate sau turnate, fonta de diverse calităţi, bronzul, aluminiul şi alte metale neferoase. în mai mică măsură se consumă aici lemnul (doar la modele, ambalaje sau diverse mese care completează anumite părţi ale utilajului). Primul aspect care ne-a interesat a fost cel legat de normele de consum, adică am urmărit calitatea lor, felul în care oglindesc posibilităţile reale din întreprindere, necesităţile fiecărui produs în parte, în comparaţie cu ultimele cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii pe plan mondial. De la început, ing. Ion Chivoiu, şeful serviciului tehnic al întreprinderii, cu care am stat de vorbă, a ţinut După cum se ştie, în repetate rînduri, conducerea de partid şi de stat a recomandat ca în atenţia tuturor colectivelor de salariaţi din între