Tribuna Sibiului, mai 1971 (Anul 4, nr. 991-1016)
1971-05-16 / nr. 1004
Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Complexul avicol din Titu •In cursul dimineţii de simbătă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarăşul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicol Titu din judeţul Dîmboviţa. Secretarul general al partidului este întîmpinat cu deosebită căldură de un mare număr de ţărani cooperatori din comunele Lunguieţii, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Braniştea, Costeşti-Vale, Potlogi, Odobeşti, Titu şi din alte sate din împrejurimi. Cei prezenţi ovaţionează îndelung pentru partid, pentru conducătorul partidului şi statului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat la sosirea sa la Complexul avicol din Titu de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, Matei Ghigiu, ministrul construcţiilor industriale, de membri ai conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. Sunt de faţă tovarăşul Nicolae Tăbîrcă, prim-secretar al Comitetului judeţean Dîmboviţă al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, şi alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze mai întîi moderna staţie de incubaţie a complexului, unde se află expoziţii de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul avicol obţinute la nivelul întregii ţări. Apoi, directorul general al Complexului avicol Titu, Viorel Coriţă, prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi oaspeţi parametrii noii unităţi dată parţial în folosinţă, cu un an şi jumătate mai devreme, obiectiv de seamă în realizarea sarcinilor ce stau în faţa zootehniei, precum şi preocupările specialiştilor de aici de a înfăptui în mod exemplar sarcinile trasate de partid şi de stat. Organizat pe principiul producţiei industriale, Complexul de la Titu are nouă ferme specializate în producerea de ouă, pentru creşterea păsărilor de producţie, incubatoare, fabrică de nutreţuri, combinate şi abator propriu. El cuprinde 147 hale spaţioase, în care procesele sunt mecanizate şi automatizate. Recent au intrat în funcţiune patru ferme de producţie şi au fost livrate primele tone de carne de pasăre pentru aprovizionarea populaţiei bucureştene. Secretarul general al partidului se interesează îndeaproape de măsurile întreprinse în vederea creşterii eficienţei economice şi a asigurării dezvoltării, concomitent cu producţia de carne şi a celei de ouă. Răspunzînd, conducerea ministerului subliniază, totodată, că în faza finală complexul va produce 20 000 tone carne de pasăre — a zecea parte din producţia marfă prevăzută la sfîrşitul actualului cincinal. Oaspeţilor li se prezintă în continuare aproximativ 50 de utilaje, realizate de uzinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecanizarea proceselor de producţie în toate fermelevioaie din ţară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi sunt salutaţi de preşedinţii mai multor cooperative agricole de producţie din apropiere, care, în numele ţăranilor cooperatori din comunele lor, exprimă adînca mulţumire de a avea ca oaspete pe secretarul general al partidului. Ei inmînează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi, cadouri simbolice, angajindu-se să-şi aducă întreaga contribuţie la dezvoltarea cooperativelor lor, la creşterea producţiei şi îmbunătăţirea activităţii economice, ca semn al recunoştinţei pentru noile măsuri întreprinse de partid şi de stat în vederea creşterii bunăstării ţărănimii cooperatiste. Adresîndu-se cooperatorilor de faţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le mulţumeşte pentru primirea călduroasă făcută, le urează sănătate şi fericire, noi succese în munca pentru obţinerea unor recolte bogate. Oaspeţii vizitează apoi halele de creştere a puilor pentru carne. Discuţiile ample purtate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de ceilalţi conducători de partid şi de stat cu specialişti, cu cadre de răspundere din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, indicaţiile secretarului general al partidului date şi cu acest prilej pentru dezvoltarea mai rapidă a sectorului avicol, au constituit un nou imbold în activitatea oamenilor muncii de pe ogoare în înfăptuirea măreţelor sarcini trasate de Congresul al X-lea al partidului pentru dezvoltarea creşterii păsărilor în ţara noastră. (Agerpres) ■ Schimb de experienţă artistică Din dorinţe reciprocă de a-şi împărtăşi din experienţa proprie, între Casa de cultură a sindicatelor din Cisnădie şi Casa de cultură a municipiului Sibiu au început— şi sperăm că vor continua cu succes — schimburi de formaţii artistice, vizite de lucru, în cadrul cărora se discută modalităţile de organizare a acţiunilor culturale, de planificare şi realizare a lor, în această idee se înscrie şi spectacolul cu recitalul de poezie „La lecţie“, pe versurile poetului Maria Sorescu, prezentat pe scena Casei de cultură din Cisnădie în ziua de 14 mai, ora 17, de către colectivul de teatru al Casei de cultură a municipiului Sibiu, colectiv distins cu menţiune la finala recentului festival bienal de teatru ,I. L. Caragiale*. Şi de această dată, ca de altfel la fiecare apariţie în faţa publicului, actorii amatori sibieni, sub „bagheta” actorului Radu Basarab, îşi dovedesc însuşirile artistice şi îndemînarea scenică prezentînd un spectacol modern, plin de semnificaţii poetice pe care le desprinde din creaţia soresciană şi le transmite fidel publicului. Totodată, acest recital dezvăluie calităţile dramatice ale poeziei lui M. Sorescu, calităţi uneori ascunse sau nebănuite la simpla lectură a versurilor. Este meritul regizorului, care de fapt face şi selecţia versurilor, că reuşeşte să pătrundă şi să redea scenic adîncurile limpezi ale poeziei moderne. Aceasta, prin intermediul unor interpreţi de certă valoare: Cornelia Bloos, Ion Pleşa, Laurenţiu Theodora, Petre Mitrea, Aurelia Gligor, cărora le adresăm felicitări pentru performanţa competiţională obţinută, dar mai ales — şi mai presus de aceasta — pentru actul de cultură realizat, îndrăzneala de a ataca un repertoriu pretenţios, pe care îl ridică la un bun nivel artistic, ceea ce l-a determinat pe dramaturgul Paul Everac să afirme că ei „fac un act de autentic amatorism", înţelegînd prin amatorism servire cu pasiune şi pricepere a artei. NICOLAE GASTONE PROEETARI DIN TOATE ORGANEIE COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV nr. 1004 | Duminică, 16 mai 1971 4 pagini 30 bani ‘Anocet de la atentaiul j^mjremgrcilor frigorifice cu instalații proprii de congelare, avînd o capacitate de *1 «»cei «AutomariBdcalî Media» IIII1EP1S Un nou imbold în muncă Cu prilejul Împlinirii unei || jumătăţi de veac de la Iniiin- jj (area Partidului Comunist Ro- jj măn, organizaţia U.T.C. a ln- jj treprinderii „Flamura „rosie* §§ Sibiu a fost distinsă recent j§ cu Diploma pentru merite de- gjosebite ln munca de organi-azaţie. p Aceeaşi înaltă distincţie i-a jj fost acordată personal tovară p şuiul Zosim Şchiopotă, secreta- jj rul comitetului U.T.C. pe ln- jj treprindere. jg Cu această ocazie, tinerii p din toate compartimentele de activitate ale Întreprinderii jj „Flamura roşie“ şi-au propus jj să-şi sporească realizările şi jj să contribuie prin munca lorj la Înfăptuirea angajamentelor jj luate de întregul colectiv de jg a da peste pian, ln cea de-a jj doua etapă a Întrecerii socia- jj liste pe anul 1971, 6,9 milioa- jj ne lei la producţia globală, jj 6,2 milioane lei la producţia jg marfă şi 300 mil lei la pro- jj ducţia destinată exportului. jj PARASCHIVA BODEA | Staţiunile balneo-ci-1 materice în aştep- g tarea oaspeţilor Staţiunile balneo-climaterice din judeţul Prahova au în- § cheiat pregătirile pentru noulj sezon. * In staţiunea Slănic jg Prahova, serviciul balnear a jg fost extins cu noi capacităţi pentru băi calde şi reci, cu grape carbogazoase şi s-a ame- gj najat un bazin pentru aero jj şi helioterapie. Condiţii su-jj perioare de confort şi trata- ment, pentru bolnavi de a- m pfecţiuni ale aparatului loco- motor şi ale sistemului ner- jj ros periferic, au fost create gj şi la băile Telega-Cîmpina gj şi Ţintea-Băicoi. De asemep nea, pitoreasca staţiune Sigj naîa şi-a sporit debitul de g ape minerale pentru afecţiuni jj gastro-intestinale şi urologie, jj precum şi spaţiile de cazare. §* In acest an, staţiunile bal- gj neo-climaterice din judeţul jj Prahova vor putea găzdui jj peste 100 000 turişti români şi jj străini. * Simbătă s-a deschis sezonul jg turistic pe litoralul românesc, gj In noul sezon estival sta- jjţiunile de pe litoral oferă ji oaspeţilor condiţii optime de gj găzduire şi servire. Capaci- Jj tatea de cazare a fost mă- jj rită, prin intrarea în circuitul jj turistic al staţiunii Saturn, m completarea cu noi hoteluri a jjj staţiunilor Neptun, Jupiter şi jj Venus, condiţiile de servire jjj s-au îmbunătăţit prin crearea unor noi spaţii comerciale şi de alimentaţie publică, gră- ggdiniţe de copii, terenuri de jg sport, puncte de agrement. jj După cum apreciază Vasile jg Trandafir, directorul general jj al O.N.T. Litoral, s-au creat jg posibilităţi pentru cel mai bo-jj gat sezon turistic cunoscut jj pînă acum pe litoralul nospru, staţiunile puţind găzdui jg anul acesta circa două mi-jj lioane de oaspeţi. (Agerpres) jj ^iiiiiiiiiimiaii!iiiiiiiiiiHiii!a8!iiiiiiiiiiiiiiiiiiifiiiiniiiniii!iiii!!i!iiii!iiiii fii![iinniii^ In numărul de azi Interesul mărunt, credulitatea şi atitudinea de „gurăcască“ — de mînă cu infracţiunea • Curier Juridic Rubrica de informaţii AZI... AZI... AZI... • pag. a n-a Din istoricul acţiunilor de ocrotire a monumentelor naturii — mozaic — cinemeridiane — se spune că... — cuvinte încrucișate — programul sâptămînal TV pagina MAGAZIN • ACTUALITATEA INTERNAȚIONALĂ 1 ^A\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^^^ Construcţiile de locuinţe s-au dezvoltat intens şi în satele comunei Păuca în anii socialismului. Casele noi au schimbat fizionomia localităţilor, în fotostradă păuceană Expresie generală a dezbaterilor ce au loc în cooperativele agricole „Mulţumim din toată inima partidului66 Grija faţă de oamenii muncii, profundul umanism străbate ca un fir roşu întreaga politică a partidului nostru. Toate măsurile aplicate urmăresc ridicarea pe o treaptă superioară a condiţiilor de trai pentru toţi cei ce muncesc, de la oraşe şi sate. Integrate firesc în amplul program de edificare a noii societăţi, recentele măsuri preconizate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale ţărănimii cooperatiste vizează realizarea unui progres substanţial în sectorul agrar al economiei naţionale, ridicarea standardului de trai al populaţiei din mediul rural. La fel ca întregul popor, cooperatorii din judeţul nostru au primit cu un real interes şi o profundă satisfacţie aceste documente, au dezbătut şi dezbat cu responsabilitate măsurile necesare pentru crearea cadrului adecvat aplicării lor. Analizînd competent baza materială existentă a producţiei, studiind perspectivele reale de dezvoltare a acesteia, membrii cooperatori au ajuns la concluzia că în judeţul nostru mai pot fi antrenate in circuitul productiv importante capacităţi productive, aşa încît să se asigure o temelie trainică aplicării măsurilor preconizate de Hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. Recenta plenară a U.J.C.A.P. a stabilit programul de organizare şi desfăşurare a dezbaterilor. Adunările generale ale cooperatorilor, care se desfăşoară în judeţul nostru în perioada 14—30 mai a.c., sunt chemate să depisteze căile de valorificare mai deplină a posibilităţilor de sporire a producţiei agricole şi a veniturilor unităţilor, să stabilească precis măsurile ce se vor aplica pentru transpunerea în viaţă a propriilor hotărîri. Exprimîndu-şi satisfacţia deplină faţă de aplicarea măsurilor preconizate de conducerea de partid, cooperatorii mulţumesc din inimă Comitetului Central al partidului, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru grija permanentă manifestată faţă de oamenii muncii de pe ogoare, faţă de continua îmbunătăţire acondiţiilor de viaţă ale acestora. Caracterul umanist al politicii partidului nostru este una din laturile ei esenţiale, pregnant reliefată în recentele dezbateri care au avut loc în adunările generale ale cooperatorilor. Hotărîrea oamenilor de a folosi intens fiecare clipă prielnică lucrului, în cîmp a caracterizat desfășurarea adunării generale a cooperatorilor din Turnișor-Sibiu. Consiliul de conducere a făcut propuneri concrete adunării generale pentru organizarea unor noi activităţi, pentru dezvoltarea altora astfel incit munca membrilor cooperatori să fie mai rodnică, veniturile acestora să sporească substanţial în acest an. Subliniind importanţa deosebită şi semnificaţiile sociale profunde ale aplicării măsurilor preconizate de Hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din 27. IV. a e. și ale legilor adoptate de recenta sesiune a M.A.N., adunarea generală a aprobat în unanimitate propunerile consiliului de conducere. Pentru a se realiza venituri suplimentare, care să dea posibilitatea achitării către Casa de pensii a contribuţiei de 7 la sută din valoarea producţiei globale obţinute, adunarea generală a aprobat dezvoltarea atelierului de prelucrare a pietrelor, de unde se vor obţine 50 000 lei, înfiinţarea atelierului pentru producerea mozaicului, ce va contribui cu un venit de 15 000 lei şi a atelierului footo, ce va aduce unităţii un venit de 8 000 lei. Din organizarea activităţilor industriale se va realiza astfel un venit suplimentar de 73 000 lei Important este faptul că, in majoritate, veniturile obţinute din activitatea de producere a pietrelor vor fi scutite de impozit, în conformitate cu Legea de organizare a activităţilor industriale şi a prestărilor de servicii , care prevede neimpozitarea, timp de 2 ani, a veniturilor realizate din activităţile industriale , nou organizate, precum şi a unei cote-părţi din veniturile obţinute din activităţile industriale existente dacă aceste venituri depăşesc cu 50 la sută ce s-a realizat în anul trecut. (Continuare în pag . II-a) GH. GRĂDINAREI Calitatea produselor o problemă mereu actuală în Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al X-lea al P.C.R. se subliniază că ridicarea calităţii produselor, realizarea de produse cu caracteristici tehnico-economice superioare trebuie să constituie o preocupare de prim ordin, una din sarcinile de cea mai mare însemnătate a ministerelor şi centralelor industriale, a organelor de stat şi de partid, a unităţilor economice, a tuturor muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi specialiştilor din industria noastră socialistă. lată de ce cincinalul 1971—1975 a fost decretat „cincinalul calităţii". Aceasta înseamnă că, mai mult ca oricînd, astăzi, întreprinderile industriale trebuie să-şi situeze problemele legate de ridicarea calităţii produselor în centrul preocupărilor activităţii economice, dé■ oarece de ele depinde aproape in exclusivitate, asigurarea eficienţei şi competitivităţii produselor româneşti. In acest context iniţiativa pe care a avut-o Inspektorum, general de stat pentru controlul calităţii produselor de a organiza, la sediul uzinei „Independenţa“ din Sibiu, un schimb de experienţă între unităţi cu profil similar din ţară s-a dovedit a fi binevenită. Pornind de la ideea că îmbunătăţirea calităţii produselor se realizează prin respectarea cerinţelor constructive, funcţionale, economice, de mentenabilitate, fiabilitate şi estetică, participanţii, specialişti de la uzinele „Progresul“ Brăila, Uzina mecanică din Timişoara, U.C.M.M.A. Bocşa Română şi reprezentanţi ai filialei sibiene a Inspectoratului general de stat pentru controlul calităţii produselor şi-au împărtăşit din experienţa lor în acest domeniu, cu scopul de a înlătura practicile necorespunzătoare care dau naştere la atîtea neajunsuri. Discuţiile care s-au purtat după prezentarea referatelor — în care se descriau o serie de metode de muncă uzitate în controlul calităţii produselor — au scos la iveală că majoritatea deficienţelor care apar se datoresc unor cauze subiective, purtînd amprenta neglijenţei şi superficialităţii. Este cu atît mai regretabil, cu cit acestea pecetluiesc soarta produsului încă de la naşterea lui, din faza de proiectare De pildă, construcţiile metalice destinate şantierului uzinei „Independenţa", produse de U.C.M.M.A. Bocşa, au fost necorespunzătoare pentru că aşa după cum susţinea ing. I. Motoc de la Bocşa — proiectul a fost elaborat cu greşeli. La fel, deficienţe calitative au prezentat şi batiurile primei turbine livrate de U.C.M. Reşiţa, datorită nerespectării documentaţiei şi complexităţii reperelor respective şi tehnologiilor nepuse la punct. Toate acestea reclamă remanieri care... costă. Bunăoară, pentru recuperarea rebuturilor la o serie de piese turnate, la uzina sibiană s-au cheltuit, numai în cursul anului trecut, peste 40 mii lei. Pe lingă pierderile din rebut, tot datorită neglijenţei în executarea produselor, în ’70 s-a mai plătit suma de 126 441 lei pentru remanierea produselor la beneficiari, în termenul de garanţie. în cuvîntul său, inginerul Lucian Tripşa remarca insuficienţa inginerilor de specialitate (continuare In pag . 11 a) V. BARBU PE MARGINEA UNUI VERITABIL SCHIMB DE EXPERIENŢĂ ■ H.H (!)■■■