Tribuna Sibiului, mai 1972 (Anul 5, nr. 1303-1327)

1972-05-16 / nr. 1314

Cu prilejul inaugurării oficiale a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA DROBETA-TURNU SEVERIN Secretarul general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a plecat, luni dimineaţa, la Turnu Se­verin, pentru a participa la inaugurarea oficiala a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie „Por­ţile de Fier“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este însoţit de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Mi­niştri, cu soţia, Emil Bodnaraş, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniş­tri, Virgil Trofin, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Central al U.G.S.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, preşedintele părţii române în Co­misia mixtă româno-iugoslavă de colaborare eco­nomică, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. La plecare, pe aeroportul Băneasa, se aflau to­varăşii Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Gheor­ghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Dănălache, Janos Fa­zekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec cu soţii­le: Iosif Banc, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Miu Dobrescu, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păţan. Erau prezenţi Bojîdar Bukumirici, consilier al Ambasadei R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, cu so­ţia, şi membri ai ambasadei. Pe aeroportul municipiului Craiova, în întîm­­pinare au venit primul secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., Constantin Băbălău, membrii Biroului Comitetului judeţean de par­tid, ai Comitetului executiv al Consiliului popu­lar judeţean, activişti de partid şi de stat. Conducătorii de partid şi de stat se îmbarcă apoi în elicoptere, continuându-și drumul spre Turnu Severin. Zi de mare şi vibrantă sărbătoare La intrarea în uzină conducătorii de partid şi de stat Sunt salutaţi căl­duros de ministrul industriei con­strucţiilor de maşini, Ioan Avram, de Nicolae Iosif, directorul general al Grupului de uzine pentru con­strucţia de vagoane cu sediul la Arad, de membrii comitetului oame­nilor muncii al întreprinderii, ai co­mitetelor de partid, sindicatului şi organizaţiei U.T.C. din uzină. O com­panie formată din membri ai gărzi­lor patriotice şi tineri din detaşa­mentele de pregătire pentru apăra­rea patriei, prezintă onorul. Grupuri de tineri şi tinere muncitoare oferă oaspeţilor buchete de flori. Sunt de faţă un mare număr de muncitori, ingineri şi tehnicieni, precum şi foşti salariaţi ai uzinei, astăzi pensionari, sau cărora, in decursul anilor, le-au fost încredinţate munci de răspun­dere în activul de partid şi de stat, oameni ai muncii din întreprinderile severinene, invitaţi la sărbătoarea constructorilor de vagoane.­­ Domneşte o atmosferă de vibrant entuziasm. Toţi cei prezenţi aplau­dă, ovaţionează pentru partid, pen­tru conducerea sa, adresează urări de bun venit. Minute în şir se scan­dează „Ceauşescu-P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul". Directorul întreprinderii, ing. Va­­sile Bacalu, invită pe conducătorii de partid şi de stat să­­viziteze uzi­na. In faţa impresionantei hale de debitare, confecţii şi montaj se află o­ machetă a uzinei, grafice şi panouri care înfăţişează continua dezvoltare a acestei importante unităţi indus­triale. In vizita, prin hala de debitare şi pregătire a pieselor pentru asam­blarea vagoanelor, oaspeţii sunt in­formaţi că uzina dispune de utilaje tehnologice moderne care permit desfăşurarea procesului de fabricaţie la un înalt grad de mecanizare şi automatizare. Se face un scurt popas la o expo­ziţie ce sintetizează preocupările co­lectivului întreprinderii pentru re­ducerea consumului de metal. Gaz­dele informează că, în 1972, colec­tivul întreprinderii şi-a propus să e­­conomisească, prin reproiectarea u­­nor utilaje şi folosirea unor proce­dee tehnologice moderne, circa 1 000 tone metal. Tot în această secţie a fost organizată şi o expoziţie pre­­zentînd cele mai moderne procedee de sudură, acţiunile complexe între­prinse pentru promovarea unor teh­nici înaintate în acest domeniu. In spaţiul dintre două hale inclus­partea locului, pensionarul Va­­triale, conducătorii partidului şi sta- Feta, însoţit de băieţi şi fete, tului au posibilitatea să vadă la fa­ţa locului o parte din produsele în­treprinderii. Se află aici cele dintii vagoane realizate la Turnu Severin, precum şi cele mai noi creaţii în a­­cest domeniu: vagoane conteiner, pentru transportat materiale pulveru­lente şi vagoane bunker pentru transportat piatră, vagoane destina­te transportului general de mărfuri etc. Gazdele informează că, anul a­­cesta, a fost introdus în fabricaţie un nou vagon acoperit, pe patru osii, cu o capacitate de 62 tone, ca­re a trecut cu succes, zilele acestea probele de omologare. Este al 22-lea tip de vagon marfă care se constru­ieşte în uzina severineana. Mai re­ţinem faptul că în prezent, în Uzi­na de vagoane din Turnu Severin, se produc 20 la sută din numărul total al vagoanelor realizate in ţară, şi 60 la sută din producţia destina­tă exportului. Pe parcursul vizitei, directorul u­­nităţii informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi oas­peţi şi despre perspectivele dezvol­tării acestei unităţi în actualul plan cincinal. Se subliniază că, în anul Turnu Severin, oraş cu glorioase tradiţii istorice, a sărbătorit luni, 15 mai, 1850 de ani de atestare docu­mentară. O dată cu această impor­tantă sărbătoare, colectivul uneia din importantele întreprinderi construc­toare de maşini a ţării — Uzina de vagoane din localitate — a aniver­sat nouă decenii de activitate. In această zi de mare sărbătoare, oamenii muncii din municipiul Tur­­nu Severin şi, împreună cu ei, re­prezentanţi ai altor localităţi din ju­deţul Mehedinţi, au avut bucuria de a­ avea din nou în mijlocul lor pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român,­­preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au venit la acest jubileu tovarăşa Elena Ceauşescu, precum şi tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Şte­fan Andrei. Conducătorii de partid şi de stat au sosit la Turnu Severin cu elicop­tere speciale. La ora 10:00, elicopterul, la bordul căruia au călătorit tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Elena Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Elena Maurer, a­­­terizează m­­iralele mulţimii. In întîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat au venit tovarăşii Traian Dudaş, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Mehedinţi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Ion Radu, prim­­secretar al Comitetului municipal de partid Turnu Severin, primarul mu­nicipiului, membrii birourilor comi­tetelor judeţean şi municipal de par­tid şi ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţean şi mu­nicipal. Sunt prezenţi prim-secretari ai co­mitetelor municipale de partid şi primari ai municipiilor din întreaga ţară, precum şi delegaţii de partid şi de stat din oraşele riverane Kla­­dovo şi Negotin din R.S.F. Iugosla­via, invitate marea sărbătoare a severinenilor. O companie de onoare, formată din­ militari, din membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apăra­rea patriei, prezintă onorul conducă­torului partidului şi statului nostru, comandantului suprem al forţelor noas­tre armate, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Se intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste Româ­nia. Apoi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, trece in re­vistă garda de onoare. Un bătrîn din îmbrăcaţi in costume populare me­hedinţene, oferă conducătorilor de partid şi de stat tradiţionala pîine şi sare, ploşti cu vin din renumita podgorie Corcova. Pionieri oferă to­varăşului Nicolae Ceauşescu, tovară­şei Elena Ceauşescu, celorlalţi oas­peţi garoafe roşii. In această atmosferă de entuziasm, conducătorii de partid şi de stat pă­răsesc aeroportul. Maşinile trec pe sub un impunător arc de triumf îm­podobit cu covoare multicolore, ţe­sute de meşterii populari, deasupra căruia cuvintele ce simbolizează gîn­­durile întregului popor—„Ceauşescu şi poporul" — sunt încadrate de ură­rile „Bine aţi venit în judeţul Me­hedinţi, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu", „Bun sosit în străve­chea aşezare a municipiului Drobeta- Turnu Severin". Oaspeţii, însoţiţi de urările a nu­meroşi locuitori ai municipiului, ce formează un culoar viu de-a lungul străzilor, se îndreaptă spre zona in­dustrială a oraşului. In drum spre uzina de vagoane lo­calnicii, precum şi cetăţeni din nu­meroase aşezări învecinate, invitaţi din alte oraşe ale patriei fac o cal­dă şi entuziastă primire conducăto­rilor de partid și de stat. * (Continuare la pag. a IlI-a) I I I Í BIE Li OTECA,, ASTRA" SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA , ORGAN­­AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL V nr. 1314 Marti 16­ mai 1972 4 pagini 30 b­ani Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la adunarea jubiliară Dragi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuitorilor municipiului Turnu Severin şi jude­ţului Mehedinţi un călduros subit din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii Socialiste România. (Aplauze puternice, urale) Sărbătorim astăzi două evenimen­te deosebit de importante pentru lo­cuitorii acestor meleaguri, pentru muncitorii din Turnu Severin: Îm­plinirea a 1850 de ani de la prima atestare documentară a municipiu­lui Turnu Severin — antica Drobeta — şi a 90 de ani de existenţă a Uzi­nei de vagoane din oraşul dumnea­voastră. Cu acest prilej, doresc să felicit, in mod călduros, pe locuito­rii municipiului, pe muncitorii uzinei de vagoane şi să te adresez tuturor cele mai calde urări de noi succese in activitatea lor. Intr-adevăr, sint două evenimente de o deosebită im­portanţă — şi dumneavoastră, oame­nii muncii din municipiu, din între­gul judeţ, intîmpinaţi sărbătorirea lor cu succese remarcabile in în­făptuirea sarcinilor trasate de Con­gresul al X-lea al partidului, în toa­te domeniile de activitate. (Aplauze puternice, prelungite). Vă înfăţişaţi la această­ sărbătoare măreaţă cu succese deosebite, atit în industrie, cit şi in agricultură, în activitatea politico-educativă; aveţi o organiza­ţie de partid puternică, care consti­tuie garanţia infăptuirii neabătute a politicii partidului de către toţi oa­menii muncii. (Aplauze prelungite) Istoria vorbeşte că încă cu 5 500 de ani în urmă pe aceste meleaguri existau aşezări omeneşti. In epoca statului geto-dac s-a dezvoltat aşeza­rea Drobeta care, după cum ştiţi, a dăinuit multă vreme; descoperirile atestă că, practic, în toată perioada de la înfiinţarea sa şi pină astăzi a­­ceastă aşezare a fost — dacă se poa­te spune aşa —­ un sîmbure al dez­voltării poporului român, deoarece tim­pe de a­proape­­­­00 de ani, cu împrejurări greie, locuitorii au în­fruntat năvălirile, au făcut faţă greu­tăţilor, păstrîndu-şi existenţa, contri­buind, prin aceasta, la menţinerea şi afirmarea fiinţei poporului român. (Aplauze puternice, îndelungate) Vă mîndriţi cu primul pod construit a­­cum aproape 2 000 de ani, aşa cum, pe bună dreptate, astăzi vă mîndriţi cu cea mai mare hidrocentrală de pe Dunăre — expresie a geniului creator al poporului român, a forţei societăţii socialiste pe care o edifi­căm în România. (Aplauze puternice, urale) Desigur, cunoaşterea istoriei, pre­ţuirea ei constituie un important factor de educaţie, un izvor de în­văţăminte şi, totodată, un îndemn de a face totul pentru a duce mai de­parte făclia civilizaţiei materiale şi spirituale, de a înălţa tot mai mult edificiul socialismului şi comunismu­lui în România. (Aplauze puternice) Având în vedere că sărbătorim existenţa de 1850 de ani a oraşului, ne-am consfătuit aici, ciţiva membri ai conducerii de partid şi de stat, şi am hotărît să dăm municipiului dum­neavoastră denumirea de municipiul Ilrobeta-Trinu Severin. (Aplauze puternice, urale, se scan­dează „Ceauşescu-P.C.R.") înmănun­­chînd aceste două denumiri ale mu­nicipiului, intr-una singură, dorim să subliniem şi mai mult unitatea din­tre trecut, prezent şi viitor, faptul că poporul român există de veacuri şi va dăinui peste veacuri pe aceste meleaguri, edificind­ cea mai înaltă societate din lume — comunismul! (Aplauze puternice, urale; se scan­dează: „Ceauşescu şi poporul") Alături de glorioasele tradiţii de luptă împotriva jugului străin, pentru eliberarea naţională şi socială, oraşul şi judeţul dumneavoastră sunt şi pur­tătoarele unor vechi tradiţii revoluţio­nare ale clasei muncitoare, încă în secolul trecut s-au dezvoltat aici or­ganizaţii muncitoreşti, au avut loc lupte de clasă împotriva asupririi ca­pitaliste, pentru libertate şi o viaţă mai bună. Aici, la Turnu Severin, în anii 1918—1920 au avut loc puternice lupte revoluţionare. Reprezentanţi ai organizaţiei revoluţionare de aici au luat parte la constituirea Partidului Comunist Român, în 1921. Iată de ce se poate spune că, intr-adevăr, mu­nicipiul Turnu Severin şi judeţul Me­hedinţi întruchipează şi înmănun­chează în mod minunat tradiţiile po­porului nostru de luptă împotriva a­­supririi străine, pentru eliberare na­ţională şi socială, de luptă împotri­va claselor asupritoare burghezo-mo­­şiereşti, pentru cucerirea puterii, pen­tru făurirea socialismului. (Aplauze puternice, prelungite) întotdeauna. In anii ilegalităţii, am avut la Turnu Severin o puternică organizaţie revoluţionară; aş menţio­na numai faptul că în alegerile din 1936, mehedinţenii au provocat în­­frîngerea forţelor reacţionare, înscri­ind prima victorie a forţelor unite democratice din România. (Vii aplau­ze), în timpul războiului, la 23 Au­gust 1944, mehedinţenii au răspuns cu însufleţire apelului Partidului Co­munist Român, aducind o contribuţie de seamă la realizarea cu succes a insurecţiei naţionale antifasciste, la transformarea democratică, revoluţio­nară a României şi apoi la toate ac­(Continuare în pag. a III-a) Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET Cu prilejul aniversării a 1850 de ani de existență atestată documen­tar a municipiului Turnu Severin, Consiliul de stat al Republicii Socialiste România decretează! Articol unic. — Incepînd cu data prezentului decret, municipiul Tur­nu Severin va purta denumirea de municipiul Drobeta-Turnu Severin. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU Ora festivă la Porţile de Fier La Gura Văii şi Sip, străvechi localităţi ale căror nume au int­­rat, în ultimii şapte ani, în voca­bularul cotidian al poporului nos­tru, s-au finisat ultimele detalii din proiectele Sistemului hidroe­nergetic şi de navigaţie de pe Du­năre, rod al colaborării fructuoase româno-iugoslave. Clipele de mare satisfacţie pe care le trăiesc astăzi autorii a­­cestor obiective ne îndeamnă, la o retrospectivă a principalelor momente înregistrate pe parcur­­sul a aproape 2 000 de zile efec­tive de muncă, desfăşurate in scopul captării şi folosirii forţei bătrînului Danubiu. Secvenţe din cartea de aur I 7 septembrie 1964. Un excava­­­tor îşi înfige cupa în pămînt; o sonetă implantează în roca d­ură a Dunării o palplanşă din oţel me­nită să etanşeze batardoul în spa­tele căruia urmează să fie fixate fundaţiile principalelor obiective­­ ale sistemului hidroenergetic şi de la navigaţie. Autocamioanele trans­­portă fără încetare materialul ex­cavat. Sunt primele semne ale ma­terializării Acordului semnat la 30 noiembrie 1963 la Belgrad, in­tre guvernele Republicii Socialiste România şi Republicii Socialiste­­ Federative Iugoslavia şi ratificat la 16 iulie 1964 la Bucureşti. Pe malurile fluviului încep să prindă viaţă cele dinţii prevederi, din proiectele elaborate împreună de către specialiştii români şi iugo­slavi. Sunt concentraţi aici cei mai buni specialişti de la Bicaz şi Ar­geş, de pe alte mari şantiere din ţară, din­ institute de cercetări şi de invăţămint superior, care ana­lizează la faţă locului zeci, sute de variante constructive. Pe am­bele maluri începe o grea bătălie. 20 aprilie 1966. Prima victorie a constructorilor — închiderea di­gului din amonte de viitorul axs al barajului, creîndu-se astfel con­diţii ca la 7 mai să fie zăgăzuită complet incinta 1 „A“. Un uriaş batardou izolează din albia Du­nării aproape 200 000 m­p, supra­faţă care in luna următoare, după zece zile de lucru neîntrerupt, a fost desecată. Pentru prima oară în istoria ei multimilenară, Dună­rea îşi descoperea albia, în văzul lumii, 13 iunie 1966. Constructorii români raportează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, conducători­lor de partid şi de stat care vi­zitează şantierul că, de la dema­rarea lucrărilor, au cîştigat un a­­vans de zece săptămîni. In acla­maţiile generale ale mulţimii, se­cretarul general al partidului de­clanşează de la un automat de Comandă explozia care marchează începerea excavaţiilor pentru con­struirea clădirii centralei hidro­electrice şi a ecluzei. O lună mai tirziu, o­ altă veste străbate ţara: constructorii ter­mină, cu 150 de zile mai devreme, închiderea unei alte porţiuni din Dunăre — incinta 1 „B“, in cu­prinsul căreia avea să fie con­struit avan,portul dinspre Tr. Se­verin. In aceeaşi perioadă s-a be­tonat primul din cei şase pitoni ai portului amonte şi au fost fixate cablurile purtătoare ale celui mai mare funicular al ţării — un a­­devărat portativ metalic ce tra­versează, pe 460 metri, şenalul navigabil al fluviului servind la transportul pietrişului din insula Golu, la staţia de betoane a şan­tierului. 13 iulie 1968. Constructorii care, de patru ani se află într-o im­presionantă bătălie cu fluviul, cu munţii, cu natura, pentru a smul­ge lumină şi putere din vârtejul apei, predau beneficiarului, cu 180 zile mai devreme faţă de pre­vederile înscrise în planul de stat, primul obiectiv înscris în proiectele sistemului: noua cale feroviară dintre Tr. Severin şi To­­pleţ. Fierăstruind munţii, împle­tind punţi din beton peste văi a­­brupte, colectivul întreprinderii de construcţii „Porţile de Fier“ realizează astfel de-a lungul a peste 23 km calea ferată şi noul rutier ce avea să fie dat in exploatare un an mai tirziu. De-a lungul celor două căi teres­tre au fost create 56 de poduri și viaducte lungi de 6000 m, 9 tu­nele însumînd 1 400 m, 10 km zi­duri de sprijin. 3 august 1969. Se încheie un nou capitol din istoria sistemului: s-a dat cale liberă primelor nave fluviale prin ecluza de pe malul românesc. Imensul culoar din otel şi beton se întinde pe 700 metri şi are o­ lăţime de 34 metri. Ea este echipată cu cea mai mare poartă plana, cunoscută în con­strucţiile hidrotehnice din lume, In greutate de 1 050 tone, puterni­ce servomotoare, vane-segment ce lucrează la presiuni foarte ri­dicate şi cu alte utilaje concepute şi realizate in cea mai mare parte, de către întreprinderi ale indus­triei noastre constructoare de ma­şini. Şase zile mai tirziu, construc­torii români preiau de la con­structorii iugoslavi ștafeta lucră­rilor de închidere a Dunării în zona barajului de­versor. In ace­eași zi începe inundarea incintei 1 „A“ din amonte de centrala hi­(Continuare In pag. a II-a) MARIN COANDA corespondent Agerpre* DECRET privind conferirea Ordinului „Steaua Republicii Socia­liste România“ clasa I, municipiului Drobeta-Turnu Severin Dind o înaltă apreciere istoriei străvechi a municipiului Drobeta-Tur­nu Severin, contribuţiei aduse de locuitorii săi în decursul veacurilor la lupta întregului popor pentru libertate şi progres social, participării la acţiunile conduse de Partidul Comunist Român în anii ilegalităţii, la insurecţia armată şi la cucerirea puterii politice de către clasa munci­toare, precum şi pentru participarea activă la înfăptuirea politicii par­tidului şi statului de construire şi dezvoltare a societăţii socialiste in patria noastră, cu prilejul aniversării a 1850 de ani de existenţă atestată documentar, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează­ Articol unic. — Se conferă Ordinul „Steaua Republicii Socialiste Ro­mânia“ clasa I, municipiului Drobeta-Turnu Severin. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU DECRET privind conferirea „Ordinului Muncii“ clasa I, Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta-Turnu Severin Pentru contribuţia deosebită adusă la industrializarea socialistă şi participarea activă a colectivului de oameni ai muncii de la Uzina de vagoane din municipiul Drobeta-Turnu Severin la opera de construire a socialismului în patria noastră, cu prilejul aniversării a 90 de ani de activitate neîntreruptă a uzinei, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Se conferă „Ordinul Muncii“ clasa I, Uzinei de va­goane din municipiul Drobeta-Turnu Severin. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU DECRET privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Soci­a­liste * Cu prilejul aniversării a 90 de ani de activitate neîntreruptă a Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta-Turnu Severin, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează! Articol unic. — Pentru rezultatele remarcabile obţinute in muncă şi pentru contribuţia personală adusă la dezvoltarea Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta-Turnu Severin şi la realizarea an de an a sar­cinilor de plan, se conferă titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ şi me­dalia de aur „Secera şi Ciocanul“ tovarăşilor. Dumitru M. Dumitrescu — lăcătuş mecanic, maistru la Uzina de va­goane. Gheorghe A. Zaharia «--lăcătuş construcţii metalice. Preşedintele Consiliului de Stat» NICOLAE CEAUŞESCU I­I­I Conferinţa judeţeană Sibiu a com­i­­siilor inginerilor şi tehnicienilor ieri, la sala clubului „7 Noiembrie“ din Sibiu, s-au desfăşurat lucrările Conferinţei judeţene a comisiilor in­ginerilor şi tehnicienilor care precede Conferinţa pe ţară a inginerilor şi tehnicienilor din 19-21 mai. Eveniment cu profunde semnificaţii în viaţa intelectualităţii tehnice din judeţul Sibiu, aceasta conferinţă se integrează organic în climatul de am­plă efervescenţă creatoare ce încunu­nează, în toate sectoarele de activitate, apropiata Conferinţă Naţională a par­tidului nostru. I­ucrările conferinţei sau deschis in prezenţa tovarăşului Richard Winter, membru supleant al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar, al Comitetului judeţean de partid, a tovarăşei ing. Magdalena Filipaş, mem­bră a Consiliului Executiv al U.G.S.R., preşedintele Uniunii sindicatelor pe ramura industriei uşoare. Au parti­cipat, de asemenea, secretari ai Comi­tetului judeţean de partid, vicepre­şedinţi ai Comitetului ex­ecutiv al Consiliului popular judeţean, activişti ai Consiliului Central al U.G.S.R. Tovarăşul Richard Winter a felicitat călduros pe reprezentanţii intelectua­lităţii tehnice din întreprinderile ju­deţului, pentru realizarea exemplară a principalilor indicatori de plan în primele patru luni ale anului, rele­vând in continuare sarcinile actuale ale cadrelor tehnice, direcţiile prin-,­cipale care trebuie să călăuzească e-e­­forturile creatoare ale acestora.­ ­ Inginerul Friedrich Teutsch a pre­­zen­tat apoi o amplă informare privind activitatea comisiilor, inginerilor şi tehnicienilor şi principalele sarcini ce revin cadrelor tehnice din judeţul nos­tru pentru îndeplinirea planului de stat pe 1972. Informarea a evidenţiat succint preocupările cadrelor tehni­ce din întreprinderile judeţului nostru. In contextul eforturilor generale pen­tru îndeplinirea şi depăşirea­ sarcinilor­ economice fundamentate de cel de-al II-lea Congres al partidului. Pe titi­mul fertil al muncii creatoare, al auto- depăşirii s-au afirmat pregnant capa­, citatea şi măiestria profesională a ce-­ lor mai mulţi ingineri­­şi tehnicieni. Prezenţi in primele rînduri ale acti-‘ vităţii de inve­nţii, inovaţii şi raţiona­lizări, in acţiunea de asimilare de noi produse cu performanţe tehnice şi funcţionale ridicate, pe­­frontul intro-­­ducerii unor tehnologii avansate şi a mecanizării şi automatizării diverselor­ procese tehnologice, confruntaţi de necesitatea producerii şi utilizării de noi materiale şi înlocuitori şi a or­ganizară ştiinţifice a producţiei şi a muncii, inginerii şi tehnicienii din in­­­dustria judeţului­ nostru s-au afirmat ca factori activi, dinamizatori în pro­ducţie, in ampla întrecere, declanşată în fabrici şi uzine, ca promotori pa­sionaţi ai noului la activitatea produc­tivă. Au luat apoi cuvântul tovarăşii: Va­­sile­ Levinţa, cercetător la Institutul „Chimigaz“ Mediaş, ing. Vaier Brat­iu­ de la U P.A. Sibiu, ing. Maria Tudor, de la „Libertatea" Sibiu, ing. Matk Wisemer, preşedintele Comisiei ingig­neţilor,­şi tehnicienilor din municipiul­ Sibiu, ing. Alexandru Samson, de ln­ U.M.M.N. Copşa Mică, ing. Mircea Breazu, de la „Independenţa“ Sibiu, ing. Aurica Hămbăşan, de la Uzinele textile Cisnădie, Cornel Oancea de la I.C.M.J. Sibiu, ing. Cornel Romosan,­­de la Inspectoratul de stat pentru controlul calităţii produselor, ing. Con­­standi­na Cristea, cercetătoare în in-­­dustria textilă Bucureşti, ing. Andrei Cruber, de la „Emailul roşu“ Mediaş Şi ing. Magdalena Filipaş, care­­ - a­ dezbătut de pe poziţiile unor experi­enţe diverse şi valoroase, de stringentă actualizat in­problema ...­­ ... —te a locului rolului specialis­t­uluil i»­producţiei. In continuare, Adunarea Conferinţa tehnicienilor, turul planului judeţene a inginerilor şi tehnicienilor, a ale:* a tXei delegaţii ia pe ţară a inginerilor ,f ........ candidaţii pentru Con-­­siliul­­Naţional al Inginerilor şi Teh­ni, elenilor şi Comisia centrală de certi­zori, membrii Comisiei judeţene , ton ginerilor şi tehnicienilor. Intr-o atmosferă de puternic emu­­ziasm, participanţii la conferinţa a7 aprobat, în încheiere, textul unei te­­leg­rane adresate Comitetului Central - tovarăşului Nicolae altele5 ’ C*r* S~ splm*­ Printre . »Dezbătînd în cadrul conferintar rTMw tehele- “ C® revin unor, tehnicienilor și altor categorii» de specialişti, ca urmare a preţioLa­la r5M1! dat* ds dumneavoastră * Confernța pe *tră a cadrelor d* industerii, întreprinderi, centrale ferm hm* »?■ CQn*trucții, sintem­ erm hotarîți sa facem totul peatru Mxrea eficienței întregii sctîvrt'îf «oonomiM,-4o teste-lartoar*}«­ de %*.. tsvwa­t»N angrenaj ui

Next