Universul, ianuarie 1887 (Anul 4, nr. 1-28)
1887-01-24 / nr. 21
Anul IV.—NO. 21. mRE II TOATE ZILELE LA 7 ORE DIMIEAȚA REDACȚIA șl ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, STRADA BREZOIA v U, IS. IN CAPITALĂ «IN JUDEȚE Pe 1 an. . . . 20 Lei Pe 1l. an .... 24 Lei Pe 6 luni ... 10 „ Pe 6 luni ... 12 „ Pe 3 luni ... 5 „ Pe 3 luni ... 6 „ ANUNȚURILE, INSERȚIILE șI RECLAMELE SE PRIMESC NUMAI LA OFICIUL DE PUBLICITATE „ROMANIA“ Bucureșt, strada Academiei, 18, București 23 Ianuare ~ 1___ Condțiile în cari se află presa la noi, se îngreuiază din ce mai mult. In țara nostra, unde gustul cititului e atât de puțin desvoltat, unde presa trebuie să lupte cu puteri uriașe ca să desvolte acest gust, ar fi o datorie pentru guverne să puie în cele mai bune condiții presa, pentru ca ea să-și potă lua avântul. Și prin „ presă“ nu înțelegem numai ziarele, revistele și alte publicații periodice, ci și cărțile, gravurile, reproducerile tablourilor maiștrilor străini. In loc de a și împlini acesta datorie, guvernul parca se silește să puie cele mai mari piedici desvoltării presei. Mai deunăzi s’a votat tarful autonom. In loc ca—cu acest prilej—să se ușureze sarcinele ce apasă asupra presei, scâzându-se taxele mari ce scumpeau materiile prime : hârtia, cernela, materialul tipografic, ș. c. 1, ce s’a făcut ? S’a pus o taxă fabulosă, imposibilă, asupra hârtie , sub cuvânt de protegere a industriei naționale. Care e acesta națională industrie in ce privește hârtia? O singură fabrică, care șchiopaieza cu tot sprijinul de fiecare zi al guvernului și care— oricât de bună ar fi—nu póte satisface nici nevoile guvernului care a contractat cu dânsa și I a dat monopolul furniturii. Ceil’alți, și mai ales presa, ce se fac ? Pentru fabrica de la Letea, căreia acesta nu póte întru nimic folosi, deorece n’are produs de dat în piață, ei plătesc o taxă esorbitantă asupra hârtiei pe care o întrebuințez». Tot așa—fără nici un cuvânt —s’au urcat taxele asupra cernelei tipografice, a literilor, etc. Acesta scumpește tiparul, face și mai grea producerea literară și științifică, și a adus aprope în agonie una din cele mai folositore industrii din țară—fabrica de hrană pentru minte — tipografia. Și se mai zise că legiuim cu înțlepciune, ca avem „Corpuri legiuitore“ conștiente de nevoile nației și doritore de a le satisface ! Acum, opera de distracție înceceputa de guvern și de corpurile legiuitore, pare a-și fi luat misia de a odeplini precista prefectură a poliției capitalei. Acest organ administrativ, care de altfel e cunoscut ca uu tocmai mare iubitor al presei, a început să-și aducă în fapt cunoscutul antipatie. Z l la aceste, prefectul de poliție a interzis vânzarea, de către vânzătorii ambulanți din capitală, a cărților. Dacă acesta s’ar fi măginit la confiscarea cărților pornografice, am fi aplaudat și adus laude prefecturei, căci acesta trebuia să o facă de mult. Dar pe lângă caprele ríiese, în zelul ei cel mare, poliția a executat și pe cele bune. Ș’acesta spre marele folos al culturii naționale ! N’am mai pomenit aci de sarcinele mari pe care le pune guvernul asupra 5 Bani în Capitală.—10 Bani în Județe Sâmbătă, 24 Ianuare (5 Februare) 1887. Decretul de convocare se va publica peste patru cinci zile. Măsura se aplică numai în șapte provincii de la apus, adică în acelea cari ating granița franceză. Germanizarea Poloniei.Camera deputaților din Prusia va avea să discute zilele acestea raportul comisiei pentru colonizarea provinciilor poloneze. Raportul zice că până la sfîrșitul anului 1886 s’au cumpărat proprietăți de o întindere de 11,730 hectare pe un preț de 6,670,000 mărci și alte 110 hectare cu 88,845 mărci; în mijlocie s’a plătit pentru hectar 568 mărci 87 pfenigi. Comisia a avut se cerceteze 377 cereri de colonisare. Raportul numără cu deamănuntul lucrările comisiei și espune principiile cari au servit de bază cumpărărilor, vânzărilor și colonizărilor. O bombă „Orsini“ s’a aruncat joi sera în apropierea otelului municipal al orașului Hamburg. A făcut explozie, dar din fericire, fără să cauzeze nici o stricăciune. Explozia care s’a întâmplat, probabil, mai curând decât calculaseră autorii atentatului, n’a făcut nici un rău. Bucățile cari s’au regăsit din proiectil dovedeau că cei cari i au fabricat nu se prea cunoșteau în materie. Nu s au putut descoperi încă vinovații. Dispărut.S’a vorbit și se vorbește încă mult prin ziare despre dispariția d-lui Lüderitz, proprietarul Angrel Pequena, noua colonie germană pe țărmul apusan al Africei de sud. Din nenorocire nu prea e nădejde nici azi să potă fi regăsit. Casa de la Bremen, în fruntea căreia se găsește d. de Lüderitz și pentru care călătorea în Africa de sud, a primit știri despre densul până pe la începutul lunei Ianuare. Aceste știri spun că d. de Lüderitz a plecat la 19 Octombre de la Ames Drift la gura riului Orange. Era însoțit de un pilot anume Steingruber. Se credea la început la Bremen că d. de Lüderitz va face drumul pe uscat. Dar, mai târziu, prin alte știri sosite din orașul Cap și din Angra Pequena, s-a aflat că se îmbarcase pe o luntre cu care se cobora în josul rîului Orange. La 6 Decembre călătorii nu sosiseră încă la Angra Pequena. S’a trimis apoi vaporașul „Meta“ ca să vază ce se întâmplae, dar căutările lui au fost zadarnice. Acestea sunt știrile din urmă. Se crede că d. de Lüderitz a Un puț de petroleu din Caucaz, presei, ca taxele mari de transport prin pota, ș. c. l. Aceste sunt cunoscute de tota lumea. DIN GERMANIA (Corespondența particulară a „ Universului “) Berlin 19 Ianurie Chemarea reservelor.—„Könishe Zeitung“ anunța că în curând vor fi chemați sub stog 71,000 omeni din reservă, cu alte cuvinte 71,000 soldați din contigentul armatei de campanie care, după ce au făcut trei ani de serviciu activ, rămân în restimp de patru ani și jumătate la dispoziția ministerului de resbel înainte de a fi încorporați în landwehr și iau parte în fiecare an, tómna, la marele manevre. Chemarea acestor 71,000 omen! e motivată de necesitatea de a -i învăța să mânuiască noua pușcă cu repetiție. Gazeta susnumită zice că se înțelege de sine că chemarea acestor reserviști nu stă în nici o legătură cu zgomotele de resboi cari se răspândesc încă : se face ceia ce s’a mai făcut și trebue să se facă or când se introduce în armată o pușcă de sistem nou. Despre agitația electorală nu vă vorbesc deocamdată. Vom complecta însă cu altă ocazie știrile pe cari le primiți pe fiecare zi, asupra acestei agitații. Meyer. Corespondența Telegrafică (Serviciul particular al „Universulii”) Conbinațiile cancelarului de fier Se asigură aci că prințul Ba smuk n’a putut să scotă de la Rusia o promisie formală că va rămânea neutră în cașul unui resboi franco-german. Așa se explică Londra, 21 Ianuare.