Universul, ianuarie 1887 (Anul 4, nr. 1-28)

1887-01-24 / nr. 21

Anul IV.—NO. 21. mRE II TOATE ZILELE LA 7 ORE DIMI­EAȚA REDACȚIA șl ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, STRADA BREZOIA v U, IS. IN CAPITALĂ «­IN JUDEȚE Pe 1 an. . . . 20 Lei Pe 1l. an .... 24 Lei Pe 6 luni ... 10 „ Pe 6 luni ... 12 „ Pe 3 luni ... 5 „ Pe 3 luni ... 6 „ ANUNȚURILE, INSERȚIILE șI RECLAMELE SE PRIMESC NUMAI LA OFICIUL DE PUBLICITATE „ROMANIA“ Bucureș­t, strada Academiei, 18, București 23 Ianuare ~ 1___ Cond­țiile în cari se află presa la noi, s­e îngreuiază din ce mai mult. In țara nostra, unde gustul ci­titului e atât de puțin desvoltat, unde presa trebuie să lupte cu puteri uriașe ca să desvolte acest gust, ar fi o datorie pentru gu­verne să puie în cele mai bune condiții presa, pentru ca ea să-și potă lua avântul. Și prin „ presă“ nu înțele­gem numai ziarele, revistele și alte publicații periodice, ci și căr­țile, gravurile, reproducerile ta­blourilor maiștrilor străini. In loc de a și împlini acesta datorie, guvernul par­ca se sileș­te să puie cele mai mari piedici desvoltării presei. Mai deunăzi s’a votat tar­ful autonom. In loc ca—cu acest prilej—să se ușureze sarcinele ce apasă asupra presei, scâzându-se taxele mari ce scumpeau materiile prime : hârtia, cernela, materialul tipografic, ș. c. 1, ce s’a făcut ? S’a pus o taxă fabulosă, impo­sibilă, asupra hârtie , sub cuvânt de protegere a industriei națio­nale. Care e acesta națională in­dustrie in ce privește hârtia? O singură fabrică, care șchiopaieza cu tot sprijinul de fie­care zi al guvernului și care— ori­cât de bună ar fi—nu póte satisface nici nevoile guvernului care a con­tractat cu dânsa și I a dat mono­polul furniturii. Cei­l’alți, și mai ales presa, ce se fac ? Pentru fabrica de la Letea, căreia acesta nu­­ póte întru ni­mic folosi, de­ore­ce n’are pro­dus de dat în piață, ei plătesc o taxă esorbitantă asupra hârtiei pe care o întrebuințez». Tot așa—fără nici un cuvânt —s’au urcat taxele asupra cer­­nelei tipografice, a li­terilor, etc. Acesta scumpește tiparul, face și mai grea producerea literară și științifică, și a adus aprope în agonie una din cele mai folosi­­tore industrii din țară—fabrica de hrană pentru minte — tipo­grafia. Și se mai zise că legiuim cu înț­lepciune, ca avem „Corpuri legiuitore“ conștiente de nevoile nației și doritore de a le satis­face ! Acum, opera de distracție înce­ceputa de guvern și de corpurile legiuitore, pare a-și fi luat misia de a o­deplini precista prefectură a poliției ca­pitalei. Acest organ administrativ, care de alt­fel e cunoscut ca uu toc­mai mare iubitor al presei, a în­ceput să-și aducă în fapt cunoscu­­tu­l antipatie. Z l­ la aceste, prefectul de poliție a in­terzis vânzarea, de către vânzătorii am­bulanți din capitală, a cărților. Dacă acesta s’ar fi mă­ginit la confis­carea cărților pornografice, am fi aplau­dat și adus laude prefecturei, căci acesta trebuia să o facă de mult. Dar pe lângă ca­prele ríiese, în zelul ei cel mare, poliția a executat și pe cele bune. Ș’acesta spre marele folos al culturii naționale ! N’am mai pomenit aci de sarcinele mari pe care le pune guvernul asupra 5 Bani în Capitală.—10 Bani în Județe Sâmbătă, 24 Ianuare (5 Februare) 1887. Decretul de convocare se va publica peste patru cinci zile. Măsura se aplică numai în șapte provincii de la apus, adică în a­­celea cari ating granița franceză. Germanizarea Poloniei.­Ca­mera deputaților din Prusia va avea să discute zilele acestea ra­portul comisiei pentru colonizarea provinciilor poloneze. Raportul zice că până la sfîrșitul anului 1886 s’au cumpărat proprietăți de o întindere de 11,730 hectare pe un preț de 6,670,000 mărci și alte 110 hectare cu 88,845 mărci; în mijlocie s’a plătit pen­tru hectar 568 mărci 87 pfenigi. Comisia a avut se cerceteze 377 cereri de colonisare. Rapor­tul numără cu deamănuntul lu­crările comisiei și espune princi­­piile cari au servit de bază cum­părărilor, vânzărilor și coloniză­rilor. O bombă „Orsini“ s’a aruncat joi sera în apropierea otelului municipal al orașului Hamburg. A făcut explozie, dar din ferici­re, fără să cauzeze nici o strică­ciune. Explozia care s’a întâm­plat, probabil, mai curând decât calculaseră autorii atentatului, n’a făcut nici un rău. Bucățile cari s’au regăsit din proiectil dove­deau că cei cari i au fabricat nu se prea cunoșteau în materie. Nu s au putut descoperi încă vino­vații. Dispărut.­S’a vorbit și se vorbește încă mult prin ziare des­pre dispariția d-lui Lüderitz, pro­prietarul Angrel Pequena, noua colonie germană pe țărmul apu­san al Africei de sud. Din neno­rocire nu prea e nădejde nici azi să potă fi regăsit. Casa de la Bremen, în fruntea căreia se găsește d. de Lüderitz și pentru care călătorea în Africa de sud, a primit știri despre den­sul până pe la începutul lunei Ia­­nuare. Aceste știri spun că d. de Lüderitz a plecat la 19 Octom­­bre de la Am­es Drift la gura riu­­lui Orange. Era însoțit de un pi­lot anume Steingruber. Se credea la început la Bremen că d. de Lüderitz va face drumul pe uscat. Dar, mai târziu, prin alte știri sosite din orașul Cap și din Angra Pequena, s-a aflat că se îm­barcase pe o luntre cu care se cobora în josul rîului Orange. La 6 Decembre călătorii nu sosiseră încă la Angra Pequena. S’a trimis apoi vaporașul „Meta“ ca să vază ce se întâmpla­e, dar căutările lui au fost zadarnice. Acestea sunt știrile din urmă. Se crede că d. de Lüderitz a Un puț de petroleu din Caucaz, presei, ca­ taxele mari de transport prin po­ta, ș. c. l. Aceste sunt cunoscute de tota lumea. DIN GER­M­ANIA (Corespondența particulară a „ Universului “) Berlin 19 Ianu­rie Chemarea reservelor.—„Kö­nishe Zei­tung“ anunța că în curând vor fi chemați sub stog 71,000 omeni din reservă, cu alte cuvinte 71,000 soldați din contigen­tul armatei de campanie care, după ce au făcut trei ani de serviciu activ, rămân în restimp de patru ani și jumătate la dis­poziția ministerului de resbel înainte de a fi încorporați în landwehr și iau parte în fie­care an, tómna, la marele mane­vre. Chemarea acestor 71,000 omen! e motivată de necesitatea de a -i învăța să mânuiască noua pușcă cu repetiție. Gazeta susnumită zice că se înțelege de sine că chemarea acestor reserviști nu stă în nici o­­ legătură cu zgomotele de resboi cari se răspândesc încă : se face ceia ce s’a mai făcut și trebue să se fa­că or când se introduce în armată o puș­că de sistem nou. Despre agitația electorală nu vă vorbesc de­o­cam­dată. Vom complecta însă cu altă ocazie știrile pe cari le pri­­miți pe fie­care zi, asupra acestei agitații. Meyer. Corespondența Telegrafică (Serviciul particular al „Univer­sulii”) Conbinațiile cancelarului de fier Se asigură aci că prințul Ba smuk n’a putut să scotă de la Rusia o promisie for­mală că va rămânea neutră în cașul u­­nui resboi franco-german. Așa se explică Londra, 21 Ianuare.

Next