Universul, decembrie 1893 (Anul 11, nr. 284-308)
1893-12-08 / nr. 290
ANUL XI.—No. 290-Miercuri, 8 (20) Decembre 1893 IMPORTANT UIT MOD! PIEII! Abonaților ziarului UHWSSIS Stîli radio la 15 DECEMBRE 1898w WQF" Pentru 3 luni "TM In Capitală, lei 7.60.—In județe, lei 9.60 PREMII 1 Calendar American, 1 Calendar al ziarului Universul, 1 Calendar de buzunar, 1 frumos calendar de perete la șapte cuiei"Y, «a frumos clopoțel pentru masă sau o călimara de lemn și sticlii, și 2 velume din romanele noastre. IV" Pentru 6 lupi în Capitală, lei 14.60.—In județe lei ÎS.60 PREMII Toate calendarele de mai sus, $ ii* lume din romanele noastre precum mi eleganții cutie garnisită cu mătase, conținând patru obiecte de scris, mi mânerul de os, o chibritelpiță frumoaas de masă cu statuetă de bronz, și 1 frumos ac de cravată de mărgean sau imitația brîlantului. 1 an sau imi-1 m ! Pentru 1 an In Capitalii lei 28.60.—In județeni 36.60 PREMII Toate calendarele de mai sus, 5 volume din romanele noastre, o elegantă cutie conținând 3 cuțite de desert aurite și 3 furculițe tot aurite cu mânerul de porțelan, sau 6 cuțite, după alegere, și o altă cutie frumoasă garnisită cu mătase conținând patru obiecte de scris, cu mânerul de os, un frumos serviciu pentru tutun și chibrituri cu o frumoasă statuetă de bronz și 1 frumos ac de cravată de mărgean sau imitația brilantului. N.B.—Toți abonații ziarului «Universul» politic, primesc gratis «Universul literar» colorat, săptămânal. Premiile se dau îndată ce se primește costul abonamentului. LA MOU-NOU-NOUS Toți abonații UNIVERSULUI vor concura, prin tragere la sorți, la următoarele premii : 5 ceasoarnice de aur și 5 de argint pentru bărbați; 5 ceasoarnice de aur și 5 de argint pentru dame; 10 ceasoarnice de metal aurit pentru bărbați și 10 pentru dame ; 10 ceasornice de masă cu deșteptător; 5 frumoase zaharnițe de argint plaquet; 20 obiecte de artă de marmură; 5 serviciul de masă pentru oțel, untdelemn, sare și piper, de argint plaquet ; 2 frumoase serviciul de licheur, de argint plaquet; 2 frumoase serviciuri pentru fructe, de argint plaquet; 100 frumoase A « 1, 1 rv. . «»Sf /nt Amin rt» "4 AA xr A ! «1 A dlm 1-ă.tffi.l/UF! 'U'A'iLă/j.'s.&a/om vrr volumo uf vto romanele noastre. — Tragerea se va face negreșit la 15 ianuarie 1894 și toți abonații vor putea asista la această tragere. §si Cine nu va lua premiul până într’o lună de la data de când începe abonamentul, perde dreptul la acel premiu. Sluții se vor trimite direct prin apandate sau în mărci poștale într’o Scrisoare recomandată, la administrația ziarului IjVlVfJRSKJ [(, strada •Brezoiagu ]Vo. 11, I București. Costul AbonamentalDl fără Premii CALENDAR PE 1893 Ortodox Marți, 7 Decembre. — Părintele Ambrosie, Catolic Marți, 19 Decembre.—Nemesid. Res. soarelui 7.34; Ap. soarelui 4.21 n __________ivtm FA . , «... J3UUU7 esil9 / Asct c/utsr c, VIILE NOASTRE Un văd ca acesta, în ce privește recolta vinurilor, iar s’a mai întâmplat 5 bani în capitală—10 bani înjiuletsi Redacția și Administrația: STRADA BREZOIANU 11 BUCURESCI Produsul, în cantitate mică, e și de calitate inferioară. Paguba pentru România e îndoită . Mai întâi s’a scumpit foarte acest obiect de consumație în interior. Apoi, deoarece exportul vinurilor este unul din avuțiile țărei, am păgubit, neavând ce exporta în străinătate. Cauza răului? In prima linie, negreșit vremea nepriincioasă. Dar am mai fost ani cu vreme nepotrivită pentru struguri și cu toate astea nu s’a produs o așa criză... Cuvântul e că viile sunt slăbite la noi de flagelul filoxerei. Această insectă, pripășită și pe la noi, a stins multe vii, cu toate că statul a cheltuit sume însemnate pentru înlăturarea răului. Tot ce a făcut străinătatea am făcut și noi,—cu acelaș nesucces, până acum. Un tânăr inginer român, care s’a ocupat cu această chestie, d. G. A. Păcurariu, socoate că numai cu încetul, iar nu deodată, se poate distruge filoxera. Procedeul d sa l’a pus în aplicare și a obținut succese. Filoxera, zice d. PăcurariUl are tremijloace de a se putea atinge de rădăcina unei vițe. 1) Prin filoxere aripate. 2) Prin invasiunea pe fața pământului și 1 3) Prin contactul rădăcinelor. Din acest studiu al traiului filoxerei s-a închipuit că dacă s’ar găsi un metod oarecare de a împiedeca filoxera la colet adecă atât pe acele care vor să intre la rădăcină, cât pe acelea ce vor vor să iasă afară; pe de o parte acelea ce vor fi la rădăcină ar fi condamnate să moară să ’și îndeplinească rasele de viață iară pe de alta s’ar împiedeca pe filoxerele mume ce s’ar naște din ouăle lor de iarna, sau acele ce ar veni prin invasiune pe fața pământului, de a se scoborî la rădăcină. Se înțelege că metodul este bun și că substanțe insecticide avem destule, dar nu acolo a fost ținta d-sale, deoarece s’a văzut și experiența a demonstrat ca pământul prin agenții săi descompun și mistue orice substanță de acel soiu și deci nu era un mijloc mai bun decât aceia ce le avem până astăzi. S’a gândit să găsească mijlocul de a garanta viața viței, cel puțin 20—30 de ani, timp în care toți podgorenii săi poată aplica și astfel să se scoată filoxera din țară prin un singur tratament. Iată părerea d-sale pentru atingerea acestui scop. Se copcește vița ca de ordinar, se curăță bine coletul plantei de toate rădăcinele laterale și netrebuincioase, lă«ând puterea plantei în nivel, după a---------------- -------- x. L , leia se ia o pânză ordinară de sac, se moaie într’o căldare cu catran ce stă la dispoziție puțin căldicel, se presară apoi pe această pânză, pămînt fin sau nisip mărunt și se leagă slab peste colet cu sfoară de asemenea cătrănită, lăsându-i celelalte margini în voie ca să acopere groapa de jur înprejur cu o distanță maximă de 10 cm..Se toarnă apoi puțin catran cu un șomoiog de cârpe și apoi se astupă cu pămînt freabil făcând un moșornă. Această operațiune foarte ușoară, poate să o practice orice cultivator, fără necesitate de cunoștințe mai întinse. Dacă via este bolnavă deja, e bine a se pune sub pânza gudronată puțină naftalină, sau orice alt insecticid, care să omoare, pentru un moment, filoxerele ce ar fi la rădăcină, astfel ca vita să poată intra îndată în convalescență. Acum iată ce se întîmplă, catranul, mai ales în timpul verei, când filoxera e în furia atacului, se moaie și se lipește perfect de colet, făcând împreună cu pânza, un singur corp, fără nici un gol, deci, când filoxera ar voi să treacă la rădăcină, negăsind loc de trecere va fi nevoită să ia drumul pe pânză, aci însă nu-și poate face drum, deoarece pe pânza cătrănită, e lipit pămîntul fin sau nisipul și prin urmare 'i dă direc-4-î n-----y 1uuve ........... rumînt cui un riu ^/LwuiAixuyx uvuoc« uu uiuigu prin pămînt ci se va întoarce îndărăt și va pleca la altă viță pe fața pămîntului , dar aci găsind acelaș obstacol, va fi nevoită să moară de foame. Tot astfel se întîmplă și cu nymphele, care voind să iasă afară, neputând răsbi pe la colet și având direcțiunea de a merge prin pămînt și cum ciocul sau de hrană s'a metamorfozat, nu va mai putea suge din rădăcină, nu va putea să se facă aripată și deci va muri. Prin acest procedeu, s’ar apăra prin urmare orice invaziune străină și nici nu ar lăsa să se producă aripatele, iară în al doilea rând prin acest metod pânza și sfoara fiind cătrănită, și catranul fiind o substanță neatacabilă de pămînt, ploi și alți agenți, va putea dura peste 20—30 ani, timp în care oricine s’ar putea încredința de eficacitatea lui și astfel treptat s’ar aplica pe toate viile din țară și apoi peste puțin nu am mai avea de a face cu filoxera. Propunerea d-lui Pleurariu credem noi, ar trebui experimentată. Costul n’ar fi mare și rezultatele pot să fie bune. Să ne lepădăm de obiceiul de a nu prigui decât ceea ce ne vine de la străini _______________________ de acolo s’a stabilit în Belgrad. Regele Milan cunoscându-l calitățile mari, l’a numit doctor al curiei și în urmă pedagog al tînărului prinț Alexandru, actualul rege. Dovid era un bărbat forte învățat, energic și serios. El a fost unul dintre cei mai cu vază și mai influenți membri ai partidului radical, acum la putere. Prințul Alexandru îl iubia forte mult, asemenea și Milan și regina Natalia. Pe când aceștia doi se aflau în cea mai mare dușmănie (lucru care a făcut un svon în toată Europa) Dokid învăța pe tînărul prinț să’și iubească părinții. Intr’o vreme, cam pe la 1891, el a fost înlocuit cu colonelul Miscovici. Lui Alexandru nu i-a plăcut de acesta și a stăruit atât de mult până când i s'a dat iar Dokid de pedagog. Dokid a luat parte activă și poate chiar el e inițiatorul principal al loviturei de stat de la 13 Aprilie trecut, când prințul Alexandru de și minor s-a proclamat rege, disolvând cabinetul, și arestând pe miniștri. Dovid și regele Alexandru. Scene interesante Relațiunile dintre regele Alexandru, și fostul său pedagog erau foarte bune și intime. In ultimul timp regele Alexandru n’ar fi întreprins absolut nimic, fără să nu ceară sfatul prietenului său. Când era copil Alexandru nu prea iubia pe Dovud fiindca acesta era nespus de aspru. In primăvara anului 1887 când Natalia, în urma tragicelor scene de la Konac (expulzarea ei) a plecat la Yalta împreună cu fiul său Alexandru, acesta manifesta o bucurie mare, chiar copilărească. întrebat fiind de ce e așa de vesel el a răspuns : — îmi pare așa de bine că cel puțin pot să petrec câteva zile, departe de plicticosul ăsta de Dokid ! I s’a răspuns imediat: — O să te întâlnești negreșit și la Yalta cu Dokid. Bagă de seamă ce ai zis. Pedagogul o să-și răzbune! Altă dată, tânărul prinț supărat din pricină că Dokid îl trata prea aspru a zis: — Stai numai, că la 1894 sunt major, mă fac rege și atunci o să-i dau eu lui Dovid ! Recunoștința regelui Toate au trecut. Tânărul prinț a crescut. Acum e rege. Nimenea nu și poate închipui iubirea și recunoștința, pe care a avut-o și a manifestat o el față de fostul său pedagog In scrisorile trimise de regele Alexandru părinților săi, Milan și Natalia, el vorbește totdauna despre Dokid arătând cât e de bun, de înțelept și cât datorește dinastia Obrenovici acestui mare bărbat de stat. Regele Alexandru îl decorase cu cele mai mari ordine ale Serbiei. Moartea lui Dokid o deplânge nu numai partidul radical, dar țara întreagă. Tulburar mari în Serbia Actualnainte Serbia e bântuită de o criză financiară și de alta ministerială, î inpregiurările acestea au neliniștit grozav pe părinții tânărului rege. Ex regele Milan a trimis reginei Natalia, soția sa, o scrisoare în care își arată îngrijirile. In urma acestei scrisori, Natalia s-a adresat curiei imperiale din Petersburg, cerând, ca în cazul unui conflict între rege și partidul radical, Rusia să apere negreșit dinastia Obrenovici. Natalia așteaptă răspunsul în zilele acestea. Mijlocitoare în afacerea aceasta e^ chiar Țarina, iar Țarul a promis deja ca va veni totdeauna în ajutorul prințului, când se va întâmpla vreun dezastru. Declarația ex-regelui Mian Sunt foarte interesante vorbele rostite de ex-regele Milan în cafeneaua engleză din Paris, întrebat de un aristocrat, prieten al său, asupra situației din Serbia, el a zis: — Știu deja de multă vreme, că în Serbia va izbucni o criză ministerială și una politică. — Dar fiul M. Voastre? — El e pregătit deja la toate de mai înainte, slavă domnului. Nu trebue să aștepte până vor ajunge lucrurile la extrem. — Cum așa ? — Foarte bine. Ce va fi bine, poate să stea la Belgrad. Văzând însă primejdia, într'o bună-dimineață își va face bagajul și va lăsa Serbia în soarta ei. — Dar Țarul ? — Țarul îi e naș și-l va lua sub scutul său. Un ofițer din garda imperială rusească, bine plătit, stă cu mult mai bine azi decât un rege al Serbiei. Un redactor bătut O scenă tragică s’a întâmplat într’una din zilele trecute pe cea mai populată stradă a Belgradului. Redactorul-șef al ziarului «Odjek» insultase într’un articol, pe un avocat, pe care îl acuza, că e escroc și pungaș. Avocatul în loc să dea în judecată, știți ce a făcut ? A pândit pe redactor și întâlnindu-l în stradă, i-a tras una sdravănă cu bastonul în cap. Redactorul a căzut jos, dar scufânduse imediat a voit să-și răsbune. Avocatul, mai tare l’a trântit iarăși jos și a început să-l bată teribil, lovindu l cu bastonul și cu picioarele. Bătăușul a fost arestat de gardiști iar redactorul a fost dus aproape mort acasă la el. Cine știe, dacă va scăpa cu viață. Asasinări politice.—Omoruri grozave In toată Serbia, radicalii persecută grozav de mult pe liberali. Aceștia nu mai știu ce să facă. Șefii lor sunt asasinați într’un mod misterios. Mulți s’au adresat regelui cerând să-l apere. In Negotin, judecătorul radical a omorît cu un glonț de pușcă, ziua în ameaza mare, pe un liberal foarte bogat. Asasinul a fost arestat. In luna lui Octombre s’au întâmpint 20 de asasinări, 25 de încercări de asasinat și jefuiri și o mulțime de idli--vecbilUlul . Se asigură, că toate se datorează dușmăniilor politice. 5 copii arși de vis O nenorocire înfiorătoare s’a întâmplat la Kraguevaț. Comerciantul Miskoff plecase de acasă, cu nevastă-sa, la petrecere, lăsând în grija unei guvernante pe cei 5 copiii al lor. Guvernanta avea un amant. Ea s-a dus pe sub ascuns să se întâlnească cu el. Copiii au început să se joace prin casă și au răsturnat lampa, cu gaz. Imediat au fost cuprinși de flăcări. Curios e, că guvernanta încuiase ușile, astfel că băieții n’au putut să fugă afară. Casa a fost prefăcută în cenușă. Toți copiii au fost scoși carbonizați. Guvernanta e arestată. fistici. «aäus Noul ministru președinte al Serbiei — (Vezi explicația lista»** CvpM»v -n DIN SERBIA Coresp. particulară a ziarului UNIVERSUL Belgrad, 2 Decembrie. Dr. Lazar Dokidil a primit deja știrea telegrafică despre moartea fostului ministru—președinte al Serbiei dr. Lazăr Dokid. El s-a născut la Belgrad. Era fiul unui vînzător de ceară. A studiat în capitala Serbiei, iar medicina la Viena. Mai întâi a fost doctor în provincia Urzica ; 70’ale justiției Sunt numiți : D-niT Ioan Corjescu, actual supleant la tribunalul Suceava, în aceeași calitate la, tribunalul lași; George M Moisiu, actual judecător al ocolului Piatra, supleant la tribunalul Suceava ; Grigore Andreiovici, judecător al ocolului Piatra ; Dimitrie Gr. Georgian, actual ajutor la ocolul Pâtârlagele, județul Buzău, la aceeași calitate la judecătoria ocolului Siretul Petru Patriciu, ajutor la ocolul Pătârlagele. Condamnarea celor doi ofițeri francezi acuzați de spiorL&giv. Priv ir telegrafic Lipsea, 4 Decembre. Cei doi ofițeri francezi acuzați de spionagiu au fost condamnați: unul, Degony, la 6 ani de detențiune într’o fortăreață, cel l’alt Delguay, la 4 ani din aceeaș pedeapsă. Sentința zice că din cauza calității lor de ofițeri de stat