Universul, decembrie 1893 (Anul 11, nr. 284-308)

1893-12-08 / nr. 290

ANUL XI.—No. 290-Miercuri, 8 (20) Decembre 1893 IMPORTANT UIT MOD! PIEII! Abonaților ziarului UHWSSIS Stîli radio la 15 DECEMBRE 1898w WQF" Pentru 3 luni "TM In Capitală, lei 7.60.—In județe, lei 9.60 PREMII 1 Calendar American, 1 Calendar al ziarului Universul, 1 Calendar de bu­zunar, 1 frumos calendar de perete la șapte cuiei"Y, «a frumos clopoțel pentru masă sau o călimara de lemn și sticlii, și 2 velume din romanele noastre. IV" Pentru 6 lupi în Capitală, lei 14.60.—­In județe lei ÎS.60 PREMII Toate calendarele de mai sus, $ ii* lume din romanele noastre precum m­i eleganții cutie garnisită cu mătase, conținând patru obiecte de scris, mi mânerul de os, o chibritelpiță frumoaas de masă cu statuetă de bronz, și 1 fru­mos ac de cravată de mărgean sau imi­tația brîlantului. 1 an sau imi-1 m ! Pentru 1 an In Capitalii lei 28.60.—In județe­ni 36.60 PREMII Toate calendarele de mai sus, 5 vo­lume din romanele noastre, o elegantă cutie conținând 3 cuțite de desert au­rite și 3 furculițe tot aurite cu mâne­rul de porțelan, sau 6 cuțite, după ale­gere, și o altă cutie frumoasă garnisită cu mătase conținând patru obiecte de scris, cu mânerul de os, un frumos ser­vi­ciu pentru tutun și chibrituri cu o frumoasă statuetă de bronz și 1 frumos­­ ac de cravată de mărgean sau imitația brilantului. N.B.—Toți abonații ziarului «Univer­sul» politic, primesc gratis «Universul literar» colorat, săptămânal. Premiile se dau îndată ce se primește costul abonamentului. LA MOU-NOU-NOUS Toți abonații UNIVERSULUI vor con­cura, prin tragere la sorți, la următoarele premii : 5 ceasoarnice de aur și 5 de argint pentru bărbați; 5 ceasoarnice de aur și 5 de argint pentru dame; 10 cea­soarnice de metal aurit pentru băr­bați și 10 pentru dame ; 10 ceasornice de masă cu deșteptător; 5 frumoase zah­arnițe de argint plaquet; 20 o­­biecte de artă de marmură; 5 servi­ciul­ de masă pentru oțel, unt­de­lemn, sare și piper, de argint plaquet ; 2 fru­moase serviciul­ de licheur, de argint plaquet; 2 frumoase serviciuri pentru fructe, de argint plaquet; 100 frumoase A­ « 1, 1 rv. . «»Sf /­nt Am­i­n rt» "4 AA xr A ! «1 A dl­m 1-ă.tffi.l/UF! 'U'A'iLă/j.'s.&a/o­m­ vr­r v­olumo uf vto romanele noastre. — Tragerea se va face negreșit la 15 ianuarie 1894 și toți abonații vor putea asista la această tragere. §si Cine nu va lua premiul până în­tr’o lună de la data de când începe abo­namentul, perde dreptul la acel premiu. Sluții se vor trimite direct prin apandat­e sau în mărci poștale într’o Scrisoare recomandată, la adminis­trația ziarului IjVlVfJRSKJ [(, strada •Brez­oiagu ]Vo. 11, I București. Costul AbonamentalDl fără Premii CALENDAR PE 1893 Ortodox Marți, 7 Decembre. — Părintele Am­­brosie, Catolic Marți, 19 Decembre.—Nemesid. Res. soarelui 7.34; Ap. soarelui 4.21 n __________iv­tm FA . , «... J3UUU7 esil9 / Asct­ c/utsr c, VIILE NOASTRE Un văd ca acesta, în ce privește re­colta vinurilor, iar s’a mai întâmplat 5 bani în capitală—10 bani înjiuletsi Redacția și Administrația: STRADA BREZOIANU 11 BUCURESCI Produsul, în cantitate mică, e și de calitate inferioară. Paguba pentru România e îndoită . Mai întâi s’a scumpit foarte acest o­­biect de consumație în interior. Apoi, de­oare­ce exportul vinurilor este unul din avuțiile țărei, am păgubit, neavând ce exporta în străinătate. Cauza răului? In prima linie, negre­șit vremea nepriincioasă. Dar am mai fost ani cu vreme nepo­trivită pentru struguri și cu toate astea nu s’a produs o așa criză... Cuvântul e că viile sunt slăbite la noi de flagelul filoxerei. Această insectă, pripășită și pe la noi, a stins multe vii, cu toate că sta­tul a cheltuit sume însemnate pentru înlăturarea răului. Tot ce a făcut străinătatea am făcut și noi,—cu acelaș nesucces, până acum. Un tânăr inginer român, care s’a o­­cupat cu această chestie, d. G­. A. Pă­­curariu, socoate că numai cu încetul, iar nu de­odată, se poate distruge fi­loxera. Procedeul d sa l’a pus în apli­care și a obținut succese. Filoxera, zice d. Păcura­riUl are tre­­mijloace de a se putea atinge de rădă­cina unei vițe. 1) Prin filoxere aripate. 2) Prin invasiunea pe fața pămân­tului și 1 3) Prin contactul rădăcinelor. Din acest studiu al traiului filoxerei s­-a închipuit că dacă s’ar găsi un metod oare­care de a împiedeca filoxera la colet adecă atât pe acele care vor să intre la rădăcină, cât pe acelea ce vor vor să iasă afară; pe de o parte acelea ce vor fi la rădăcină ar fi condamnate să moară să ’și îndeplinească rasele de viață iară pe de alta s’ar împiedeca pe filoxerele mume ce s’ar naște din ouăle lor de iarna, sau acele ce ar veni prin invasiune pe fața pământului, de a se scoborî la rădăcină. Se înțelege că metodul este bun și că substanțe insecticide avem destule, dar nu acolo a fost ținta d-sale, de­oare­ce s’a văzut și experiența a demonstrat ca pământul prin agenții săi descom­pun și mistue ori­ce substanță de acel soiu și deci nu era un mijloc mai bun de­cât aceia ce le avem până astă­zi. S’a gândit să găsească mijlocul de a garanta viața viței, cel puțin 20—30 de ani, timp în care toți podgorenii să­i poată aplica și ast­fel să se scoată fi­loxera din țară prin un singur trata­ment. Iată părerea d-sale pentru atingerea acestui scop. Se copcește vița ca de ordinar, se cu­răță bine coletul plantei de toate rădă­­cinele laterale și netrebuincioase, lă­­«â­nd­ puterea plantei în nivel, după a­---------------- -------- x. L , l­­eia se ia o pânză ordinară de sac, se moaie într’o căldare cu catran ce stă la dispoziție puțin căldicel, se presară apoi pe această pânză, pămînt fin sau nisip mărunt și se leagă slab peste co­let cu sfoară de asemenea cătrănită, lăsându-i cele­lalte margini în voie ca să acopere groapa de jur înprejur cu o distanță maximă de 10 c­m..Se toarnă apoi puțin catran cu un șomoiog de cârpe și apoi se astupă cu pămînt frea­­bil făcând un moșornă. Această operațiune foarte ușoară, poate să o practice ori­ce cultivator, fără necesitate de cunoștințe mai întinse. Dacă via este bolnavă deja, e bine a se pune sub pânza gudronată puțină naftalină, sau ori­ce alt insecticid, care să omoare, pentru un moment, filoxe­­rele ce ar fi la rădăcină, ast­fel ca vita să poată intra îndată în convalescență. Acum iată ce se întîmplă, catranul, mai ales în timpul ver­ei, când filoxera e în furia atacului, se moaie și se li­pește perfect de colet, făcând împreună cu pânza, un singur corp, fără nici un gol, deci, când filoxera ar voi să treacă la rădăcină, negăsind loc de trecere va fi nevoită să ia drumul pe pânză, aci însă nu-și poate face drum, de­oare­ce pe pânza cătrănită, e lipit pămîntul fin sau nisipul și prin urmare 'i dă direc-4-î n­-----­y 1­u­uve ........... ru­mînt cui­­ un r­iu ^/LwuiAixu­yx uvuoc« uu uiuigu prin pămînt ci se va întoarce îndărăt și va pleca la altă viță pe fața pă­­mîntului , dar aci găsind acelaș obsta­col, va fi nevoită să moară de foame. Tot ast­fel se întîmplă și cu nymphele, care voind să iasă afară, neputând răsbi pe la colet și având direcțiunea de a merge prin pămînt și cum ciocul sau de hrană s'a metamorfozat, nu va mai putea suge din rădăcină, nu va putea să se facă aripată și deci va muri. Prin acest procedeu, s’ar apăra prin urmare ori­ce invaziune străină și nici nu ar lăsa să se producă aripatele, iară în al doilea rând prin acest metod pânza și sfoara fiind cătrănită, și catranul fiind o substanță neatacabilă de pă­mînt, ploi și alți agenți, va putea dura peste 20—30 ani, timp în care ori­cine s’ar putea încredința de eficacitatea lui și ast­fel treptat s’ar aplica pe toate viile din țară și apoi peste puțin nu am mai avea de a face cu filoxera. Propunerea d-lui Pleurariu credem noi, ar trebui experimentată. Costul n’ar fi mare și rezultatele pot să fie bune. Să ne lepădăm de obiceiul de a nu pri­gui de­cât ceea ce ne vine de la străini _______________________ de acolo s’a stabilit în Belgrad. Regele Milan cunoscându-l calitățile mari, l’a numit doctor al curiei și în urmă pe­dagog al tînărului prinț Alexandru, ac­tualul rege. Dovid era un bărbat forte învățat, energic și serios. El a fost u­­nul dintre cei mai cu vază și mai in­fluenți membri ai partidului radical, acum la putere. Prințul Alexandru îl iubia forte mult, asemenea și Milan și regina Natalia. Pe când aceștia doi se aflau în cea mai mare dușmănie (lucru care a făcut un svon în toată Europa) Dokid învăța pe tînărul prinț să’și iubească părinții. In­­tr’o vreme, cam pe la 1891, el a fost în­locuit cu colonelul Miscovici. Lui A­­lexandru nu i-a plăcut de acesta și a stăruit atât de mult până când­­ i s'a dat iar Dokid de pedagog. Dokid a luat parte activă și poate chiar el e inițiatorul principal al lovi­­turei de stat de la 13 Aprilie trecut, când prințul Alexandru de și minor s-a proclamat rege, disolvând cabinetul, și arestând pe miniștri. Dovid și regele Alexandru.­ Scene interesante Relațiunile dintre regele Alexandru, și fostul său pedagog erau foarte bune și intime. In ultimul timp regele Alexan­dru n’ar fi întreprins absolut nimic, fără să nu ceară sfatul prietenului său. Când era copil Alexandru nu prea iu­bia pe Dovud fiind­ca acesta era nes­pus de aspru. In primă­vara anului 1887 când Natalia, în urma tragicelor scene de la Konac (expulzarea ei) a plecat la Yalta împreună cu fiul său Alexandru, acesta manifesta o bucurie mare, chiar copilărească. întrebat fiind de ce e așa de vesel el a răspuns : — îmi pare așa de bine că cel puțin pot să petrec câte­va zile, departe de plicticosul ăsta de Dokid ! I s’a răspuns imediat: — O să te întâlnești negreșit și la Yalta cu Dokid. Bagă de seamă ce ai zis. Pedagogul o să-și răzbune! Altă dată, tânărul prinț supărat din pricină că Dokid îl trata prea aspru a zis: — Stai numai, că la 1894 sunt major, mă fac rege și atunci o să-i dau eu lui Dovid ! Recunoștința regelui Toate au trecut. Tânărul prinț a cres­cut. Acum e rege. Nimenea nu și poate închipui iubirea și recunoștința, pe care a avut-o și a manifestat o el față de fostul său pedagog In scrisorile trimise de regele Alexandru părinților săi, Mi­lan și Natalia, el vorbește tot­d­a­una despre Dokid arătând cât e de bun, de înțelept și cât datorește dinastia Obre­­novici acestui mare bărbat de stat. Regele Alexandru îl decorase cu cele mai mari ordine ale Serbiei. Moartea lui Dokid o deplânge nu nu­mai partidul radical, dar țara întreagă. Tulburar­ mari în Serbia Actualnainte Serbia e bântuită de o criză financiară și de alta ministerială, î inpregiurările acestea au neliniștit gro­zav pe părinții tânărului rege. Ex regele M­ilan a trimis reginei Natalia, soția sa, o scrisoare în care își arată îngrijirile. In urma acestei scrisori, Natalia s-a a­­dresat curiei imperiale din Petersburg, cerând, ca în cazul unui conflict între rege și partidul radical, Rusia să apere negreșit dinastia Obrenovici. Natalia așteaptă răspunsul în zilele acestea. Mijlocitoare în afacerea aceasta e^ chiar Țarina, iar Țarul a promis deja ca va veni tot­dea­una în ajutorul prin­­țului, când se va întâmpla vre­un de­zastru. Declarația ex-regelui Mian Sunt foarte interesante vorbele ros­tite de ex-regele Milan în cafeneaua en­gleză din Paris, întrebat de un aristo­crat, prieten al său, asupra situației din Serbia, el­ a zis: — Știu deja de multă vreme, că în Serbia va izbucni o criză ministerială și una politică. — Dar fiul M. Voastre? — El e pregătit deja la toate de mai înainte, slavă domnului. Nu trebue să aștepte până vor ajunge lucrurile la extrem. — Cum așa ? — Foarte bine. Ce va fi bine, poate să stea la Belgrad. Văzând însă primej­dia, într'o bună-dimineață își va face bagajul și va lăsa Serbia în soarta ei. — Dar Țarul ? — Țarul îi e naș și-l va lua sub scu­tul său. Un ofițer din garda imperială rusească, bine plătit, stă cu mult mai bine azi de­cât un rege al Serbiei. Un redactor bătut O scenă tragică s’a întâmplat într’u­­na din zilele trecute pe cea mai popu­lată stradă a Belgradului. Redactorul-șef al ziarului «Odjek» in­sultase într’un articol, pe un avocat, pe care îl acuza, că e escroc și pungaș. Avocatul în loc să­ dea în judecată, știți ce a făcut ? A pândit pe redactor și întâlnindu-l în stradă, i-a tras una sdravănă cu bastonul în cap. Redactorul a căzut jos, dar scufându­­se imediat a voit să-și răsbune. Avoca­tul, mai tare l’a trântit iarăși jos și a început să-l bată teribil, lovindu­­ l cu bastonul și cu picioarele. Bătăușul a fost arestat de gardiști iar redactorul a fost dus aproape mort aca­să la el. Cine știe, dacă va scăpa cu viață. Asasinări politice.—Omoruri grozave In toată Serbia, radicalii persecută grozav de mult pe liberali. Aceștia nu mai știu ce să facă. Șefii lor sunt asa­sinați într’un mod misterios. Mulți s’au adresat regelui cerând să-l apere. In Negotin, judecătorul radical a o­­morît cu un glonț de pușcă, ziua în ameaza mare, pe un liberal foarte bo­gat. Asasinul a fost arestat. In luna lui Octombre s’au întâmpint 20 de asasinări, 25 de încercări de a­­sasinat și jefuiri și o mulțime de id­­­­l­i--v­ecbilU­lul .­ Se asigură, că toate se datorează duș­măniilor politice. 5 copii arși de vis O nenorocire înfiorătoare s’a întâm­plat la Kraguevaț. Comerciantul Miskoff plecase de aca­să, cu nevastă-sa, la petrecere, lăsând în grija unei guvernante pe cei 5 copiii al lor. Guvernanta avea un amant. Ea s-a dus pe sub ascuns să se întâlnească cu el. Copiii au început să se joace prin casă și au răsturnat lampa, cu gaz. Imediat au fost cuprinși de flăcări. Curios e, că guvernanta încuiase ușile, ast­fel că băieții n’au putut să fugă a­­fară. Casa a fost prefăcută în cenușă. Toți copiii au fost scoși carbonizați. Guvernanta e arestată. fistici. «aäus Noul ministru președinte al Serbiei — (Vezi explicația­ lista»** CvpM»v -n DIN SERBIA Coresp. particulară a ziarului UNIVERSUL Belgrad, 2 Decembrie. Dr. Lazar Dokid­il a primit deja știrea telegrafică des­pre moartea fostului ministru—preșe­dinte al Serbiei dr. Lazăr Dokid. El s-a născut la Belgrad. Era fiul unui vînzător de ceară. A studiat în capitala Serbiei, iar medicina la Viena. Mai în­tâi­­ a fost doctor în provincia Urzica ; 70’ale ju­stiției Sunt numiți : D-niT Ioan Corjescu, actual supleant la tri­bunalul Suceava, în aceeași calitate la, tribu­nalul lași; George M Moisiu, actual judecător al ocolului Piatra, supleant la tribunalul Su­ceava ; Grigore­­ Andreiovici, judecător al o­­colului Piatra ; Dimitrie Gr. Georgian, actual ajutor la ocolul Pâtârlagele, județul Buzău, la aceeași calitate la judecătoria ocolului Siretu­l Petru Patriciu, ajutor la ocolul Pătârlagele. Condamnarea celor doi ofițeri francezi acuzați­­ d­e spiorL&g­iv. Priv­­ ir telegrafic Lipsea, 4 Decembre. Cei doi ofițeri francezi acuzați de spionagiu au fost condamnați: unul, Degony, la 6 ani de detențiune într’o fortăreață, cel l’alt Delguay, la 4 ani din aceeaș pedeapsă. Sentința zice că din cauza calității lor de ofițeri de stat­

Next