Universul, aprilie 1894 (Anul 12, nr. 76-99)

1894-04-01 / nr. 76

^tSiUL XII.— No. 76- Vineri, 1 (13) Aprilie 1894 MASS ®: bspokîi de .PĂLĂRII pentru bărbați și copii, de la lei 1.70 la lei 6.50 bucata. La administrația ziarului «Universul», Strada Brezoianu No. 11,­ a sosit un transport de pălării, fason ultima mo­dă, cari se vând cu următoarele prețuri: Pălării moi pentru vară . . Lei 1.70 Pălării moi ultima modă . . » 3.—­ Pălării tari ultima modă . . » 4.80 Pălării tari ultima modă . . » 5.50 Pălării roșii, verzi și albastre, pentru copil........................» 2.50 Pălării marinar, pentru copil » 3.— Pălăriile sunt de culoare neagră, ma­ron, gri, beige și tabac. Nici cu 40 la sută mai scump nu se pot găsi asemenea pălării în toată țara. Vindem eftin ca să aducem servicii publicului nostru cititor. Boalele secrete Neputința Hărb­âtească Se vindecă după cele mai nouă metode ra­dical fără durere și împedicare, după expe­riența de 23 ani de specialitate în boli lumeșt­­ri*» THOR — No. 1. STRADA EMIGRATII, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voevoz Consultații de la 10—1 dimineața și de la 6—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care . D-ral Sterie I. Cim­ca IX. Pelikangasse No. 10.—Viena Consultațiuni cu celebr­itățile medicale și cu specialiștii de la facultatea de me­dicină din Viena.—Consultațiuni și prin corespondențe. 1582.—(100) R­E VEXARE Moșiile Ciocănai—Krimi­ și Mărăcine, din plasa și județul Ialomița, la 8 ki­lometri de gara Dîlga; întinderea totală a acestor moșii e de 20.000 pogoane și se vinde în loturi mari și mici, de la 50 pogoane în sus. Prețul moderat, facilitare de plată. A se adresa la d-nu advocat Virgină Vereas, Str. Scaune 50, Bucuresci.­­ 1603 (12) DE ARENDAT Moșia Călinești ce ÎI zice și Șatrarul din județul Teleorman, plasa Marginea, pe termen de 5 ani de la Sf. Gheorghe anul viitor 1895 înainte, în întindere de 2,500 pogoane, din care vre­o 250 pogoane livezi în lunca din valea Câi­nelui, grădini de zarzavaturi, pădure ca la 50 pogoane, iar restul locuri de arături regulate în tarlate, magazii, pă­­tule și alte ecareturi necesare exploa­tării moșiei, distanță de orașul Roșiori de 25 kilometri, de Alexandria de 15 k., de Zimnicea de 35 k., de Turnu- Măgurele de 40 k., calea ferată Roșiori, Alexandria, Zimnicea, ce trece la 10 k. de moșie în construcțiune. Doritorii se pot adresa la Mihail C. Rămniceanu la moșia Călinești, spre a luă cunoștință de­ condițiunile și prețul arendării. ________1013_____ X tîîjnoîîj-ISIS chiar de acum imobilul de la Filaret numit grădina Băicoianu.­Doritorii de a-l lua cu chi­rie sunt rugați a se adresa la adminis­­t­rațiunea hotelului Dacia, str. Carol I. 1614 _________ (6) 11« wen ®»« IBM clipeă de 2 persoane, format mai mare, foarte solid și în bună stare, pen­tru suma de 500 Lei. Adresa Calea Dorobanților No. 48. _____1628 »EPV BârNZA-iEfcE: Casele din Strada Melodiei No. 3, foarte aproape de Bulevard. Adresa C. Vrana Credit Urban. _______1629­­ 5_ De închiriat Christia&a Union­ Luis din strada Câm­­pineanu No. 13.—Doritorii să se adre­seze la magazinul Matei­ Sălcianu. 1639 (6) Doctor VELESCU­ "dentist Fost șef asistent de Clinică la Facultatea den­­tistică din PHILADELFIA (America) 37, Strada Academ­ier, 37. Are onoarea a informa onorata sa clientelă că actuala d-sale locuință de­­­venindu-i insuficientă se va muta de la Sf. Gheorghe viitor (23 Aprilie 1894) în stagiul I-IV din clădirea situată în calea i­fid­oriei No. 42, și Bulevardului Aca­demiei No. 1, vis-a-vis de Piața Sărindar. CALENDAR PE ANUL 1394 Ortodox Joul 31 Martie.—Cuv. Ipatie. Catolic Joul 12 Aprilie.—Cat. Iuliu. Rés. soarelui 5.23; Ap. soarelui 6.40 București, 31 Martie. O națiune dată în judecată Cititorii își aduc aminte de emoțiunea pe care a produs-o în întreaga Europă și de adânca indignare care cuprinde su­fletul tutor românilor, darea în judecată a întregului comitet național român de peste munți, dare în judecată la tri­bunalele direct interesate în cauză, adică pe mâinile «justiției» maghiare. Această dare în judecată se poate so­coti ca o condamnare prealabilă, — de aci, firește indignarea românilor. Temeiul acestei judecăți este simplul fapt că românii au voit numai să pre­zinte memorandul conțiind păsurile lor suveranului austriac,—iar nu i --aă și înmânat, căci guvernul unguresc a in­fluențat asupra împăratului Frantz Iosif, pentru ca el să nu poată comunica cu reprezintanții unui popor de trei mi­lioane, pus sub ocrotirea suveranului din Viena.* ❖ ❖ De altmintrerea aceste nemulțumiri trebuie să se fi auzit de sus, căci nu de întâia oară românii își arată dorin­țele prin programe și prin memorii, începând cu măreața manifestație de pe timpul libertății din Blaj la 1848, la 1849 iar se manifestează români, la 1881, în 1884 și în fine în 1892 adică cu alcătuirea memorandului care va face obiectul acestui nemai pomenit proces. La 1848 se cereau cam aceste: gu­vernare de sine, reprezentanți în dietă proporțional cu numărul românilor; lim­ba română să se întrebuințeze în dire­­gătoriil; o adunare națională generală pe fie­care an—(se vedea că nu erau pre­tențioși in această privință românii)—­ ca românii în lucrările legale ale țării să se numească «Români», iar nu Olah, Walach sau Bloch. Apoi mai cereau românii independența bisericei și respectarea vechilor ei drep­turi, desființarea iobăgiei, libertatea co­mercială și mai multe alte reforme e­­conomice. Apoi libertatea de a vorbi, scrie și tipări fără cenzură; asigurarea libertă­­ței personale; întemeiarea unei garde naționale; dotarea clerului de către stat; înființare de școli. In sfârșit, cereau acordarea unei cons­tituții votată de o adunare românească liber aleasă.*[1; 11. La 1849 românii din Ungaria, Tran­silvania și Bucovina, văzând că drep­tele lor cereri n’au sorț de izbândă, votează un program ceva mai moderat. Ei cer unirea tuturor românilor din sta­tele austriece într’o singură și de sine stătătoare națiune sub sceptrul Austriei ca parte integrantă a imperiului.— A­­poi administrația politică și bisericească de sine stătătoare. Aci mai cer alegerea unui cap națio­nal întărit de împărat de la care, va primi și titlul corespunzător; alegerea unui consiliu de administrație. Capul țărei cereau el să fie ales de un congres general, care să se ocupe și cu organizarea administrativă și a ins­trucției publice. Ca și la 1848, ei cer ca românii, să fie reprezintați proporțional cu numărul lor, dar nu în dietă ci în parlamentul general al imperiului. Românii cereau și să aibă un repre­­zintant în guvernul imperial care să le apere interesele. La 1881 s’a constituit definitiv parti­dul național al căruia șefi sunt astă­zi, dați în judecată. Vom analiza și acest program, .......................... III 111' Jf.'w iu iii 6 bani în capitală—10 bani în j miei« Redacția și Administrația: STRADA BREZOIANU 11 BUCURESCI (^:era femeile din «Ideal-Club» au înce­­r­cit să poarte pantaloni și o tunică su­perbă miltărească. 1 Anarh­istul la Londra . Individul Charpentier a fost condam­nat la 6 luni de muncă silnică. In casa lui s’au găsit 13 cartușe cu dinamită­­ și o mulțime de proclamații revoluți­­­­onare. El era prieten intim cu vestitul­­ anarh­ist Martial Bourdin. P­oliția din Londra a făcut perchizi­­ții la domiciliurile mai multor anarh­iști din sud-estul Londrei. 6 inși au fost a­­restați. La el s-au găsit preparate chi­mice și o mulțime de scrisori cifrate de la anarh­iștii din Franța și Spania. Cei arestați sunt dați în­ judecată și câți­va vor fi expulzați. Incendiu mare. Ați primit știrea telegrafică despre izbucnirea unui incendiu­ foarte mare la docurile din Londra. Focul a izbucnit în magazinele de lână și de cafea. Toate magazinele acestea au fost dis­truse de foc. Dezastrul a avut loc ziua pe la orele 4. Toți pompierii din Lon­dra au venit la locul sinistrului. Ca­feaua arsă din magazine răspândea un miros greoiă și înăbușitor. 40 de pompe mari au funcționat. 2 lucrători și 3 pompieri au perit în flă­cări. 60.000 de recipiente de fer, conți­nând mercur au fost distruse. Paguubele se urcă la 2 milioane de fi­ Flăcările erau așa de mari în­cât sears ilum­inaă jumătate din vastul oraș. Fo­­r­cul a fost pus de niște făcători de rele I West. DIN ANGLIA (Coresp­ pârtie, a ziar. UNIVERSUL­ Londra, 25 Martie. Chestii politice. Camera engleză a votat proiectul de lege, prin care se va supune deliberă­rii unei comisiuni mari, compu­să din 70 de membri, scoțieni, toate legile refe­­ritore in special la Scoția, care după cum se știe se plânge de­ multă vreme că toate cererile ei sunt negligiate și îm­bunătățiri administrative nu se fac de­cât pentru Anglia, Irlanda, sau­ țara Galilor. Acum 4 ani s-a dat Scoțienilor un fel de satisfacție, numind­u­-se ca mi­nistru al coroanei un scoțian. Scoțienii Insă nu se mulțumesc numai cu atâta. Prin alegerea marei comisiuni, ei tind indirect să silească guvernele, fie con­servatoare sau liberale să voteze o lege cam ca Home­rule, adică o lege prin care să li se garanteze autonomia ad­ministrativă cum e vorba să se facă pentru irlandezi. Un regat federal De o vreme încoace se manifestă o ură foarte mare între locuitorii din An­glia propriu zisă, din Scoția, din Irlanda și din țara Galilor. Se observă o tendință de separatism la aceste popoare, cari în adevăr se deosebesc mult prin obi­ceiuri, credințe politice, prin religie și chiar prin limbă. Democrații și alți oameni cari văd bine lucrurile asigură că va veni o vre­me când în locul regimului omogen și unitar actual va veni un regim fede­rativ, având Anglia, Scoția și Irlanda autonomia lor administrativă și legile lor speciale. Portretul lui Gladstone Colportorii din Londra au început să­ facă parale multe cu vânzarea unui ta­blou în culori, foarte curios și cara­ghios în acelaș timp. Tabloul acesta reprezintă pe Glad­stone în camașă numai și ținând în mâ­nă un topor. Trăgând de un fir de ață securea fostului prim-ministru cade pe un trunchi­ enorm de lemn. Se știe, că marele bărbat de stat are de obiceiu, la moșia sa din Hawarden să tae lemne. Din punct de vedere artistic, tabloul e lucrat cât se poate de primitiv, dar totuși e cumpărat chiar de oamenii bo­gați din partidul conservator. Amazoanele engleze Am vorbit deja de mai multe ori de mișcarea organizată în Anglia pentru crearea unui corp de soldați voluntari, cari nevoind să servească numai în am­bulanțe și la infirmerii în timp de răs­­boiu, vor face ori­ce exerciții ca solda­ții ca în caz de trebuință să poată trage chiar cu pușca. Soldații aceștia sunt numai femei. Femeiile sub preșidenția d-nei Heather­lery au înființat un club numit «Ideal- Cub». S'au înscris în clubul acesta forte multe femei și ele s'au înrolat și în armată. S'a discutat mult asupra costu­mului și s'a decis că fusta și rochia nu e vrednică pentru soldații bravi. Da ROMANUL UNUI SINUCIS Din Fiume se scrie următoarele: Intr’una din zilele trecute s’a arun­cat înaintea unui tren de persoane ce venia în gara acestui oraș un individ voinic. Roatele locomotivei i-a ă sfărîmat corpul cu desăvârșire. S’a dovedit că sinucigașul era meca­nicul din Fiume Francisco Predonzani Acum 6 ani de zile Predonzani fusese an­gajat în fabrica drumurilor de fer din acest oraș. El nu s’a mulțumit cu soarta sa și s’a dus în America ca să-și ca­pete de lucru mai mult și bani bere­chet. In­­ America de sud a căpătat o­­cupație și guvernul Brasiliei l-a însăr­cinat să furnizeze alimente pentru mai multe comfibii. In vremea aceia a isbucnit la Buenos- Ayres o revoluție și insurgenții făcu­seră planul să arunce în aer toate co­răbiile de război­ ale guvernului. Răs­culații au oferit 12.000 de fr. lui Pra­donzani, ca pe lângă proviant să aducă și o cantitate mare de dinamită pe bor­dul corăbiilor. El a refuzat și a denun­țat guvernului întreg planul, ast­fel că a scăpat corăbiile de o mare catastrofă­. Guvernul i-a dat o sumă mare de bani și Predonzani s-a întors acasă în patria sa unde a început să ducă o vi­­ață leventă, până și-a tocat toți băni­­șorii. Ca să înceapă din nou munca grea de marinar nu voit ci a preferat să se omoare. In buzunarele lui s’a gă­sit o scrisoare în care se ruga de oa­menii filantropi să aibă grijă de băiatul lui. ACTE OFICIALE * D. Constantin Strătescu, este numit împin­­gat în serviciul exterior al vămilor. * D-nii Dimitrie Mărgineanu și Petre Geor­­gescu, au fost numiți impiegați în administra­­țiunea centrală a finanțelor. * D. I. M. Jorescu, actual ajutor la judecă­toria ocolului Odobești, județul Putna, este permutat în aceiași calitate la ocolul Dâmbo­­vița. * Sub-chirurgul Ioan Vasilescu, este numit sub-chirurg­­ intendent la spitalul județian din târgul Fălciu. * Moașa Paulina Florian, este num­ită moașă la plasa Dâmbovița-Afumați jud. Ilfov. TO ASASIÎJ DE 16 ANI In Plaias (Transilvania), trăiește un tânăr abia de 16 ani, care până azi fi săvîrșit o mulțime jafuri și chiar un omor. Tânărul acesta se chiamă Rumi San­­dor. El a lucrat în cancelaria unui avocat. Avocatul l’a prins de mai multe ori fu­­rând și din cauza aceasta l’a dat afară din slujbă. Rumi rămăsese ast­fel pe drumuri și n’avea nici o ocupație. Tânărul nostru și-a pus de gând să șî câștige bani și fără să muncească. In vecinătatea lui locuia o femee în vârstă de 74 ani și cam bolnavă. Rumi _și-a pus de gând s’o omoare. Intr’o zi lu­ând o secure s’a furișat în casa bătrâ­nei și întâlnind-o i-a dat o lovitură te­ribilă în cap. Nenorocita femee a căzut jos moartă. Asasinul voia s-o jefuiască de parale, dar niște vecini auzind sgomot în casă (sgomot produs de căderea bătrânei la pământ) au intrat în odae (era seara) ca să vază ce este. Rumi a fost prins imediat. As 4

Next