Universul, iunie 1895 (Anul 13, nr. 127-152)
1895-06-10 / nr. 135
Anul XIII Ro. 135. Pentru 6 luni “gig In Capitală, lei 15.20.—In județe, lei 19.70 Premii.—1 frumos ceas de masă (Baby) cu deșteptător sau 3 furculițe, 3 cuțite și 3 lingurițe de masă de metal alb cu mânerul gravat.— 1 român de 5 volume ilustrat.—1 evantaliu chinezesc și un mic pieptene de buzunar. NB. In loc de ceasornic sau linguri, furculițe și cuțite, putem da 7 volume din romanele noastre ilustrate. Premii Excepționale La abonații ziarului «UNIVERSUL» — POLITIC ZILNIC — Cu începere de la 15 Iunie 1895 B9 Pentru 3 luni In Capitală, lei 8.—In județe, lei 9.50 Premii.—12 farfurioare frumos gravate de metal alb pentru masă sau o cutie cu 12 lingurițe de metal alb cu mânerul gravat, pentru cafea.—1 evantaliu chinezesc și un roman de 2 volume.—NB. In loc de 12 lingurițe, putem da un roman ilustrat de 4 volume, după alegere. B9* Pentru 1 an *TPg I,1 Capitală, lei 29.70.—In județe, lei .38.20 Premii.—Un ceasornic foarte elegant de masă cu deșteptător, cu piciorul și cutia cu reliefuri nichelate și aurite, construit într’adins pentru abonații noștri de un an, sau o elegantă cutie cu oglindă, conținând 1 pudră fină, 1 apă de toaletă, 1 săpun fin parfumat și 1 glicerina parfumată.—1 baston cu ornamente nichelate conținând 1 călimară, 1 condeia și 1 creion.—1 elegant notes legat în piele și cu flori argintate, un mic pieptene de buzunar, precum și 7 volume din romanele noastre. Toți abonații sunt rugați să ne anunțe deslușit obiectele pe care doresc a le avea ca premii. NB. Toți abonații din provincie vor trimite un leu mai mult pentru portul premiilor.Neprimind un leu se vor trimite premiile nefrancate și abonatul va plăti portul la sosirea lor. COSTUL ABONAMENTULUI FĂRĂ PREMII in capitală Pentru 1 an.........................................Leî 20.10 . 6 luni......................................... 10.60 «1 3 ........ . . 5.60 In județe Pentru 1 an......................................Leî 28.10 . 6 luni.......................................« 14.60 « 3 «.........................................« 7.60 Toți abonații la ziarul «Universul politic», primesc gratis «Universul literar», care apare în fiecare Duminecă în format dublu cu splendide ilustrații colorate. 13 oalete secrete Nejluțiura Bărbăteasca Se vindecă dupe cele mai nouă metode, radical și fără durere și împedicare, dupe experiență de 25 ani de specialitate în boli lumești UJTHOR — No. 1. STRADA EMIGRATII, No. 1. Intrarea numai prin strada sfinții Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fiecare. Doctor B. MARCULES CURB REÎNTORS DIN STREIN «TATE HI S’a stabilit in CALEA MOȘILOR No. 92 (Lângă Hotel de Londra) C.3a.s-u.sta,țiu.n.i d.e la 1—3 847___________________________ (30) D-tor RUSSO — De la Sacultatea cLin. 3 Paris — Specialist de 35 ani pentru boalele secrete și ingenere pentru toate boalele interne. Intorcându-se din lungul său voiagiu, s’a stabilit Strada CAROL I No. 55 și dă consultațiuni în toate zilele de la orele 9—11 a. m. și de la 2—4 p. m._______________ 973—(10) D-rul Theodor F. Marovici Primul doctor dentist român în România Cu diploma de la Facultatea din Philadelphia (America) practic și în Viena No. 30, strada ȘTIRBEI-VODĂ, No. 30 Dinți artificiali în Aur și Cauiuc, plombatu scosul fără durere, curățitul, astfel se efectuiză cu JUMĂTATE PREȚ și GARANTAT Doctor OCHSENBERG — MEDIC CHIRiran DENTIST — Calea Victoriei No. 73 și Strada Modei No. 1 Policlinica de copii CASA de SANATATE — Strada Teilor ino. 51 — Direcția casei de sănătate a înființat o Policlinică de copil unde doctorul RAPĂPORT special în boalele de copil, dă consultațiunî în •act» zilele de la orele 3—4 p. m. : Consultatwnea numai 1 lei. (980) Stirmofini o cățelușă rasă soricar îl tJoIlLU. li pete albe,pe bot, piept și eroare; cine o va aduce în strada Visarion l 2, va primi o bură recompensă. 1*37. 131 5 Bani în Capitala.—10 Bani în județe CALENDAR PE ANUL 4895 Ortodox Vineri, 9 Iunie.— Cuv. Kiril. Catolic Vineri, 21 Iunie.— Cat. Alois. Res. soarelui 4.16 , ap. soarelui 7.47. Stimben, 10 (22) Iupte 1895 DIN FRANȚA . Corespondența particulară a ziarului :, Universul“ Paris, 5 Iunie. Demonstrațiile anti-germane Demonstrațiile care au avut loc ieri în contra participării Franței la serbările de la Kiel și în general în contra Germaniei, n’au fost așa de sgomotoase, cum se credea la început. Pe piața Concordiei, pe terasele grădinei Turlierilor și pe trotuare se adunaseră după amiaza vre o 500 de oameni. Pe la orele 5 p. m. au venit vreo 100 de membri ai «Ligei patrioților» și ai fostelor comitete bulangiste. Ei depuseră coroane de flori pe statua Strassburgului, strigând: «Trăiască Franța!» «Trăiască Alsacia-Lorenal». O parte din publicul asistent a repetat aceste strigăte. Un individ care se adresase mulțimea de politițiști cu vorbele : — Voi o să aduceți iarăși pe Prusien, în Franța ! a fost arestat. Alsacienii care se aflau în Paris au ținut în sala Lemarchelay o adunare și au protestat în contra trimiterii vapoarelor franceze la Kiel și în contra venirei împăratului Wilhelm II la Paris ca să asiste la expoziția de la 1900. Alianța franco-rusă «Estafette» afirmă că alianța franco-rusă se bazează pe o convenție militară între aceste două țări și că această convenție al cărei caracter e pur militar a fost încheiată la 1893. Miniștrii de externe din Paris și Petersburg și-au dat silințele ca să prelungească convenția stabilindu-se o alianță definitivă militară. Tratativele urmează și acum, spune «Estafette» și se speră că ele vor ajunge în curând la un rezultat bine-făcător. O dramă familiară La Villers-Saint-Paul, comună situată la 3 kilom, departe de Gren, s-a desfășurat de mă seară o dramă teribilă familiară. Acolo trăia familia Delaporte compusă din tată, Charles, în etate de 57 de ani, fost comerciant și acum proprietar de moșie, din fiul acestuia, Theodor, în etate de 33 de ani, contabil la compania drumurilor de fier de nord. Theodor era căsătorit a doua oară. Nevasta lui Charles Delaporte a murit în ianuarie trecut și de atunci tatăl și fiul se certau adeseori foarte violent din cauza purtărei rele a acestuia din urmă. Deunăzi Theodor venise acasă beat; tatăl sau începu să’I facă reproșuri. Băiatul ’I zise : — Lasă-mă în pace , mereu mă plictisești cu reproșurile d-tale. — Dacă te vei mai îmbăta—zise bătrânul, te împușc! El s’a și ținut de cuvânt. Intr’una din serile trecute aceeași scenă s’a repetat. Delaporter șî încărcase bine pușca lui de vânătoare. Theodor, amenințându-l cu bătaia, bătrânul a luat pușca din cuiü, a pus-o la ochi și a tras asupra băiatului două focuri unul după altul. Theodor lovit în piept și la gât a căzut jos. Moartea i-a fost aproape instantanee. După săvârșirea crimei bătrânul Delaporte a chemat vecinii și le-a istorisit cele întâmplate. Un nebun la Senat Deunărî pe la orele 6 luni, un individ se plimbea foarte agitat pe strada Vaugirard, pe dinaintea palatului Senatului. Când au ieșit senatorii de la ședință el a început să’î înjure amenințându-I cu pumnul și cu bâta. Câțiva agenți l’au arestat și l’au dus la un comisariat din apropiere. Aci individul a început să strige din răsputeri : " ’ — Jos Challemel-Lacour, președintele Sonetului! Am să arunc în aer cu dinamită pe toți senatorii ! Cuprins apoi de un acces de nebunie furioasă, el a început să dea cu pumnul în agenți lovind destul de grav pe vreo câțiva, la ochi și peste nas. Nebunul a fost legat de mâini și de picioare. Comisarul i-a luat interogatorul. Individul a spus că se chiamă Charles Mannier, în etate de 47 de ani, și că fusese internat în balamucul din Vaucluse. Din Aprilie până acuma el fusese internat de 3 ori în acel balamuc. Deunăzi a fugit din nou sărind zidul. Ajungând în Paris s’a întâlnit cu un prieten, care i-a dat de băut până s’a îmbătat. Nebunul a fost dus din nou la balamuc. Moartea tragică a unei artiste Lumea artistică din Paris e foarte emoționată de sinuciderea tragică a tinerii și frumoasei artiste dramatice Barbet de la Folies dramatiques. Cauza sinuciderii nu se știe pozitiv. Frumoasa Barbet și-a curmat zilele în locuința portarului casei unde locuia. Aci a pus mâna pe un revolver și și-a tras unul după altul 3 gloanțe. Fiind foarte agitată i-a tremurat mâna și nu s’a rănit. Portarul repezindu-se la ea i-a smuls revolverul din mână. Artista s’a aruncat asupra portarului, l’a trântit la pămînt, i-a luat revolverul și și-a tras un glonț în tâmpla dreaptă. Moartea i-a fost instantanee. Brutus. București, 9 Iunie. Ocrotirea meseriilor Acum o lună, dacă nu ne înșelăm, am avut prilej să vorbim aci despre o societate de doamne care s’a constituit în scopul de a ajuta, cu bani, haine, cărți și unelte, pe fetele sărace cari învață la școalele profesionale sau chiar și în ateliere particulare. Din toată inima am aprobat această inițiativă, cu atât mai mult că societatea și-a mărginit acțiunea ei la orașul București și astfel avem nădejdea că silințele sale vor da roade pipăite. Societățile de acest soia, când își propun să lucreze pentru întreaga țară, nu ajung niciodată la nimic. Un fapt, peste care am dat zilele astea din întâmplare, ne-a făcut să ne aducem aminte de constituirea acestei societăți și în același timp să constatăm o mare lipsă. Iată despre ce e vorba: Școlile noastre profesionale au scos deja câteva rânduri de absolvente, meștere in croitorie, în arta florilor artificiale și altele. Ce s’au făcut, ce fac aceste profesioniste? întâmplarea ne-a scos în cale pe una din ele și iată pe scurt istoria ei. Cu micul capital pe care l’a căpătat la eșirea din școală, a deschis, în tovărășie cu o colegă, un modest atelier. Fetele au muncit cu sîrguință, au trăit foarte economicos, au căutat din toate puterile să’șî facă clientelă muncind conștiincios, cu gust și ieftin. Două ani au luptat din răsputeri; rezultatul acestor sforțări a fost însă... închiderea atelierului. Nu mai puteau scoate nici chiria. Una din ele, aceea pe care am întâlnit-o noi, a încercat să lucreze acasă , și nu numai flori dar și cusătorie. O nouă luptă fără de isbândă, căci nu găsește atâta de lucru ca să’și poată scoate existența. In momentul acesta, ea caută o ocupațiune, orice, numai să poată trăi. Iată pe scurt istoria unei absolvente a scoalelor noastre profesionale , și cam aceeași e aproape a tuturor profesionistelor. * * * Am căutat, firește, să ne dăm seamă de cauzele acestei neizbânde. Căci e curios ca cu muncă conștiincioasă, cu capacitate, cu gust în artă să nu poată cine va reuși într’o țară ca a noastră, lipsită de meseriași. Lucrul se explică lesne. Atelierul de care vorbim, a fost ucis de marile magazine de mode din calea Victoriei. Și nu doară pentru că aceste magazine,deși lucrează pe o scară largă, ar putea să furnizeze marfa mai ieftin decât micul atelier, din potrivă. Acelaș lucru se vinde în marele magazine cu 50 și 60 la sută mai scump. Dar publicul nostru e curios. Atâta neîndurare are publicul acesta de munca românească, încât nici măcar atâta osteneală nu’și dă să încerce. Pentru dânsul, numai acele lucruri sunt bune și cu gust, cari se vând sub etichetă streină și mai ales cari se vând foarte scump. Dacă profesionistele a căror tristă istorie am povestit-o, ar fi avut destul capital ca să deschidă o prăvălie în calea Victoriei; dacă ar fi anunțat că vând marfă de Paris, de la cutare firmă renumită ; dacă în loc să ceară 5 lei pe un lucru care nu face de cât 5, ar fi cerut 25 sau 30, atunci rămășag ne prindem c’ar fi reușit peste orice așteptare. Vra să zică, răul vine de la public, de la judecata, de la credințele, de la obiceiurile lui. Dacă vrem să îndreptăm lucrul, dacă vrem să crească clasa meseriașilor români, trebue să producem în public un alt curent. Neapărat că în privința aceasta are și presa un rol destul de mare, dar ea singură nu poate face nimic. Trebuiesc societăți cari să ocrotească pe meseriași și meseriașe, să le asigure munca; altfel nu vom ajunge la nimic; încetul cu încetul, prin experiență, publicul va ajunge să se convingă că, în multe ramuri de meserii, se poate lucra și la noi în țară tot așa de solid și de frumos cum se lucrează în străinătate. Sforțările izolate ale profesioniștilor noștri nu pot însă făptui această transformare a publicului, dacă nu vor fi sprijinite, ocrotite. Rolul acesta, frumos și mare, incumbă doamnelor române. Ele au aci un câmp larg de rodnică activitate. Interesându-se de profesioniștii români, procurându-le clientelă, făcând o propagandă inteligentă, arătând publicului că ceea ce el plătește foarte scump ca marfă de Paris e de multe ori marfă confecționată într-o căsuță mică de la mahala cu o plată mizerabil de mică, doamnele din societate ar da un puternic sprijin progresului țarei și ’și vor asigura recunoștința a mulți muncitori conștiincioși, cari astâzi își tîrăsc viața în mizerie. CRONICA Ispășirea — Mamă, ’mi pari suferindă. Nu me mai duc astăzi la serata prietenei mele Ema. — Nu, dragă Mițo, n’am nimic. Aș fi întrist tată dacă te-aș priva de această serată cu ambele tele, unde totul este alb ca rochiile voastre. Du-te de te îmbracă și intoarce-te să te văd și eu. ■”s, Elena Fluturescu și fiica ei erau așa de frumoase încât le-ai fi luat drept două surori.