Universul, iulie 1898 (Anul 16, nr. 169-199)
1898-07-22 / nr. 190
Anul XVI—No. 190, din ce în ce mai mari dimensiuni mișcarea carlistă. Mișcarea aceasta se întinde și în Navarra, unde a fost totdeauna focarul mișcărilor carliste. Cuiburi carliste se află și în Valencia, Burgos, Salamanca și Catalonia. Prin urmare agitația carlistă a prins adânci rădăcini pe o parte a pământului spaniol. Dacă pacea se va încheia în condițiuni cari sunt de așteptat, desigur că revoluția este iminentă. Atitudinea partidelor Toate partidele doresc ca să lase pe Sagasta singur să închee pacea, deoarece ele voesc ca să atace pe Sagasta pe tema păcei. Carliștii cu deosebire nutresc mult șovinismul național. Ei propoveduesc pe toate căile continuarea războiului. Coiul îniunile de pace Foarte mult discutat este faptul că guvernul american a mai pus următoarele condițiuni : Suveranitatea Spaniei asupra apelor vest-indice și în marea caraibică , datoriile insulelor Cuba și Portorico nu vor fi luate de Statele Unite. Tractatele de comerț între Cuba și Portorico și celelalte părți ale regatului Spaniei vor fi anulate, deoarece consiliul de miniștri a decis să nu le aprobe. Don Pedro, puțurile de păcură și focul a distrus vre-o două sonde, și poate ar fi distrus mai multe, dar o ploaie torențială și repede căzu, care ținu vre-o două ore și împiedică întinderea dezastrului. Puțurile sunt proprietatea societăței «Steaua Română» și erau asigurate la «Dacia»; paguba se urcă cam la vre-o 300.000 lei. I. Dom. Dion. Abonamente ca Premii De la 1 August Cine se va abona, cu începere de la 1 August 1898, la ziarul «Universul» politic, care apare în fiecare zi, dimineața, va primi următoarele premii: Pentru 3 luni lei 5.30 în toată, țara In provincie 20 larii mai mult pentru portul premiilor PREMII GRATUITE Un roman ilustrat de 2 volume, precum și ziarul «Universul» literar colorat, pe timp de 3 luni. Pentru 6 luni lei 10.30 în toată țara In provincie 30 larii mai mult pentru portul premiilor PREMII GRATUITE Un roman de 4 volume ilustrat și ziarul «Universul» literar colorat, timp de 6 luni. Pentru un an lei 21.50 în toată țara In provincie 1 leü mai mult pentru portul premiilor PREMII GRATUITE Un roman ilustrat de 6 volume.— «Universul» literar colorat timp de 1 an, o frumoasă brățară de aluminium aurit, un frumos port-obiect de sticlă și metal și o oglindă de mână. MT Important La 1 ale fiecărei luni, afară de premiile mai sus notate, se mai acordă, prin tragere la sorți și în mod gratuit, la toți abonații, alte 3 premii în obiecte de mare valoare. Aceste obiecte sunt deja expuse în vitrinele palatului «Universului». N. B.—Deoarece Universul politic apare și în toate Duminecile, prețul abonamentului s’a mai scumpit cu puțin. CALENDAR pe ANUL 1898 Orhidei Marți, 21 Iulie.— Simion și Iezechiel. Catolic Marți, 2 August.— Porliuncula. He*. soar. 4.49 Ap. soar. 7.22. București, Ü i Iulie. Exportul fâinei Una din principalele noastre industrii, morăritul, e greu amenințat. Se știe că principalul debușeu pentru produsele acestei industrii, este Constantinopolul, unde, cu toată 8 Bani în toata tara concurența ungurească, morarii noștri făceau treburi bune. Când s’a încheiat acum câteva luni convenția comercială între România și Turcia, ne bucuram, crezând că de aci înainte exportul nostru de făină în Turcia se va desvolta și mai mult. Dar iată că astăzi suntem serios amenințați de morăria din Constantinopol, care a început să-și procure grâu eftin din Asia mică. Intr’un raport către guvernul nostru, consulul român din Constantinople, d. Petrescu, constată că exportul făinurilor române a scăzut într’un mod simțitor de la anul 1894 încoace. Așa, pe când în acest an exportul a fost de 349.610 saci, în anul 1897 a scăzut la 82.000, adică la mai puțin de 23 la sută decât exportam în 1894. Cauzele care au produs această scădere însemnată a exporturilor făinurilor noastre pe care le semnalează consulul general, sunt două : importațiunea făinurilor din Sansun (Anatolia) și producțiunea locală. De acum înainte, continuă consulul în raportul său, piața Constantinopolului este aproape pierdută pentru făinurile noastre și nu vom mai putea exporta aici decât în anii când recolta ar fi slabă. Și cu cât se va complecta rețeaua căilor ferate din Asia Mică, cu atât se vor aduce mai multe grâne, cu atât se vor cultiva imensele teritorii de o proverbială fecundiate, ce până acum stau necultivate. Pe de altă parte, o revizuire a tarifului căilor ferate va permite o nouă scădere a prețurilor, astfel că, peste câțiva ani, nu vom mai exporta la Constantinopol nici un sac de făină. Perspectiva este tristă, dar nu se poate ascunde. Mijloacele de întrebuințat pentru a veni în ajutorul făinurilor noastre, și deci al agriculturei în general, sunt, în cazul de față, foarte puține: se poate chiar zice unul singur. Pentru a’l examina mai de aproape, trebue mai întei să fim convinși cu desăvârșire de necesitatea imperioasă și urgentă de a veni în ajutorul acestei ramuri a producțiunei noastre naționale, și mai cu seamă ne trebue încă voința de a păși îndată și fără șovăire la videcare. Pentru ca făina noastră să poată lupta cu succes imediat contra concurenței ce i s’a creiat prin năvălirea grânelor din Anatolia, trebue ca exportul nostru de făină să fie imediat ajutat de guvern, scutind făinurile ce se vor transporta cu vapoarele regiei monopolurilor Statului de taxa de jumătate la sută și autorizând pe direcția acestui serviciu de a transporta făinurile românești la Constantinopol cu reducțiune de 2 lei și 66 bani la tonă asupra tarifului actual de transport. Aceasta însemnează posibilitatea de a reduce prețul actual al unui sac de făină cu 34 bani și jumătate, și când morarii noștri, luând în considerație favorurile ce li s’ar acorda și câștigul ce ar rezulta pentru dînșii prin sporirea exportului de făină, ar reduce și prețul lor cu 5 bani la sac, succesul ar fi asigurat. Dacă nu vom lua măsurile acestea, conchide consulul nostru din Constantinopol, atunci vom fi expuși ca în scurt timp această producțiune națională să nu mai existe. * ¥ ¥ Chestiunea a foarte gravă și merită toată atențiunea guvernului și a fabricanților de făină. Ar fi de dorit ca ea să fie studiată cât de repede și să se ia măsurile necesare. M !! (Corespondență part a ziar. UNIVERSUL) Madrid, 17 Iulie. Tratative de pace Guvernul spaniol a voit să intervină pentru încheerea păcii cu America, prin intermediul ambasadorilor Austro-Ungariei și Franței la Washington, deoarece aceste două puteri și-au luat sarcina să ocrotească pe supușii spanioli după plecarea ambasadorului spaniol Bernabé din Washington. Guvernul însă a renunțat la intervenția Austro-Ungariei și s-a mărginit numai la intervenția Franței, prin ambasadorul ei Cambon. Cauza acestei atitudini se explică prin faptul că primul ministru Sagasta nu voește să pună la încercare șovinismul spaniol, deoarece dânsul voește să evite părerea că Austria, fiind regina-regentă austriacă, a suggerat idea păcei. Sagasta și pacea Ori-cum ar fi lucrurile, primul ministru Sagasta știe că opinia publică din Spania privește pacea ca «desonorătoare». Deoarece însă Sagasta își înscrisese în programul său pacea, a trebuit să-și ia refugiul la legi excepționale și la suspendarea garanțiilor constituționale. Nu s’au cruțat nici chiar ziarele guvernamentale. Mișcarea carlista. Pericolul amenințător este însă din partea Carliștilor. Reprezentantul lui Don Carlos în Madrid, marchizul Cerralbo crede că a sosit acum momentul ca să i se facă loc șefului seu, Don Carlos. Don Carlos a fost expulsat din Spania și nu mai îi este permis a se reîntoarce în patrie, de la anul 1876, când a provocat revoluția. Marchizul Cerraldo anunță că a sosit ceasul în care «ducele de Madrid» va elibera Spania. Mișcarea carlistă este amenințătoare din punctul de vedere că șefii ei sunt strânși uniți, pe când partidul republican este sfâșiat de neînțelegeri. In provinciile bascice ia r cli’nietul urteil SO ’LÎMBRAC!... Un boer, odată, Să plimba și, pace ! C’așa e boerul Când n’are ce face 1 Umbla pe la țară Căscând gura mare, Când colea la holde, Când pe a cărare... Tnir’un colț de cale Vede o priveliște Și pe loc boerul Stă, ș’apoi privește... Pe jos, în țărână, Numa ’n pielea goală, Un dănciuc se joacă, Par’c’ar fi la școală. Și, mai lângă dînsul, Un țigan mai mare Stă întins pe spate Cu burta la soare... Arătând pe danciu Ce și vedea de treabă, Pe cioroiul mare Boerul! — întreabă : — Mă, dănciucul ăsta «Al cui e, țigane ?» Mândru, cioara zise : — Ion — îmbrac, cucoane ! Marion. Din Câmpina Corespoart. a ziarului «UNIVERSUL» Câmpina, 20 Iulie. Tâlhar prins In noaptea de 16 Iulie un tâlhar renumit, fost condamnat de mai multe ori, anume Gheorghe Popa sau Popescu, împreună cu un individ necunoscut, au încercat să facă o spargere, dar grație jandarmilor rurali locali, au fost prinși într-un butoiü și duși la poliție, unde d. Ionescu, polițaiul Câmpinei, le-a făcut percheziție și a găsit asupra lor un revolver cu 6 focuri, o camă cerchezească (cuțit mare cu 2 tăișuri), un bilet de hiper parcus pe C. F. R., scos de dînșii din 1897 și îndreptat tot de iei pe 1898 și mai multe scrisori. Popescu nega că ar fi voit să facă spargere, dar fiind întrebat de d-nn polițaiu de ce a fugit, el răspunse : — Păî, vezi, d-le polițaiu, mi-era frică de jandarmii cari me urmăreau. — Dar în butoiu ce-ați căutat? Aci tâlharul tăcu, iar d. polițaiu îl zise ironic : — Ai voiațî să imitați pe Diogene? Parchetul de Târgoviște, de unde sunt tâlharii, a fost anunțat. Trăznet ieri seară Duminecă la 19 c., niște nouri negrii se arulau deasupra orașului. Cu toate acestea lumea nu se speria și -și continua plimbarea prin parc. Deodată fulgerele, tunetele și trăsnetele începură cu furie, dar ploaie de loc. Pe la 9 lunie, un trăsnet se auzi în apropiere și câteva d-ne leșinată. Ce se întâmplase? O lumină mare era în dosul parcului, căci trăsnetul căzuse pe o sondă dela Mercuri, 22 Iulie (3 August) 1898. JHTAMPLAR2 Pias napitală Focul din strada Delea Veche.—Ieri-noapte, la orele 1 și jumătate, un incendiu a isbucnit în strada Delea Veche, colț cu calea Călărași. Focul s’a întins cu multă repeziciune, amenințând și clădirile împrejmuitoare. Pompierii din postul central mergând în grabă la fața locului, ajutați pe de altă parte și de ploaia care cădea, au reușit să stingă focul. Pagubele nu sunt mari, încercare de sinucidere.— D-na Adela Carab, din strada Păunilor No. 37, trăind rea cu familia sa, își puse în gând să-și curme viața și astfel să pue capăt deselor certuri, un adevăr d-na Adela e o femee foarte impresionabilă, un suflet din acele cari se rătăcesc în fața celei mai mici sguduituri. In asemeni condițiuni, ea nu putea să recurgă decât la acest mijloc suprem spre a scăpa de necazuri, căutând liniștea și uitarea în sînul morții. Adela Carab disolvă într’o cană cu benzină mai multe cutii cu chibrituri și bău conținutul. Find însă simțită la timp, i s’au dat numai decât toate ajutoarele posibile și astfel a putut fi readusă la viață. Ațutură O copilă strivită de căruță. — Gheorghe Grosu, din cătunul Amara, venind în Slobozia cu o fiică a sa de 15 ani, a lăsat fata în căruță și el a plecat să târguiască. Cum ședea fata pe o scândură pusă pe loicele căruței, în curmeziș, a trecut pe lângă dînsa un car cu drugi pe dînsul, al lui Niculae Coja, tot din Amara, a lovit scândura, făcând să cază fata din căruță și a trecut cu căruța peste corpul ei. După puțin timp fata a încetat din viață. Din Teleorman (Coresp. part. a ziarului UNIVERSUL) T.Măgurele, 19 iulie 1898. Groaznic incendiu Un groaznic incendiu a distrus cu totul în com. Viișoara, moara cu aburi a d-lui Radu Popescu, de fel din com. Dracea. Incendiul, după spusele oamenilor, s’a declarat mai întăi la spatele morei în dosul locomobilului unde erau grămădite pae cu cari se ardea în loc de cărbuni. De aci apoi s’a comunicat la casa morii, iar de aci la magazii și acoperiș. Totul a fost prefăcut în cenușă. A ars de asemenea postamentul morei precum și 200 chile mici grâu și 200 chile mici porumb, precum și 200 lei ce erau puși într’un dulap, bani proveniți din vînzare de producte. Ca prin minune locomobilul a scăpat, grație numai faptului că cazanul era plin cu apă rece. Altfel de sigur distrugerea lui sau o eventuală explozie era inevitabilă. Sătenii câți se mai gaseau prin sat, precum și autoritățile și-au dat destul osteneala, dar totul a fost în zadar, căci mai nimic nu a fost scăpat de flagelul incendiului. Teatru De curând în orașul nostru a sosit o trupă de teatru, artiști români din București și Iași. Elementele acestei trupe sunt bune și din trupă fac parte : d. Nicu Raiculescu, Gr. Valeșteanu, d-na Florica Caiseanu, Teodorescu, Caiseanu, etc. etc. S’au dat mai multe piese, între cari : «Mireasa lui Moș Teacă,» «Deputatorî Ciezar,» «Păzitoarea de Curcani» ed. ed. Aureliade. Repartizarea școalelor O comisiune compusă din revisorul școlar al Capitalei și douî delegați ai primăriei a stabilit un tablou de repartizare a școalelor publice primare din raionul orașului, pe circumscripțiuni, în conformitate cu centrele de populație. Acest tablou a fost aprobat de d. ministru al cultelor și instrucțiunei publice, care a și decis următorela suprimări și adăogiri de școale în Capitală. Școala No. 29 de băieți se desființează ; elevii se vor repartiza la școalele No. 13 și 15 ; Școala No. 33 de fete se desființează ; elevele vor fi repartizate la școalele No. 2 și 17; Școala 35 de fete se desființează; elevele se vor repartiza la școalele No. 5 și 16. Școala mixtă No. 36 se desființează; elevii se vor repartiza la școalele No. 17 și 10, iar elevele la școalele No. 28 și 17 ; Școala No. 3 de fete se desființează ; elevele se vor repartiza la școala No. 9. Școala mixtă No. 22 se desființează ; elevii vor fi trecuți la școala No. 4; elevele la școala No. 19 ; Școala No. 23 de fete se desființează ; elevele vor fi trecute la școala No. 19; Școala rurală de la Bragadiru se desființează ; elevii vor fi trecuți la școala No. 12, iar elevele la școalele No. 4 și 16 ; Școalele rurale de la Oborul Nou și din șoseaua Mihaiu-Bravul se desființează. In circumscripția XIX se înființează o școală de băieți cu 3 clase, care va funcționa cu 1 institutor și 2 institutoare . In circumscripția XIV se înființează o școală de fete cu 4 clase . In circumscripția XVI se înființează o școală de fete cu 4 clase . In circumscripția XXVII, școala rurală de la bariera Grivița se transformă în urbană cu 3 institutoare ; această școală se va muta însă mai înspre cimitirul Sf. Vineri, cam în dreptul stradei Costache Marinescu. In locul acelei rurale din șoseaua Viilor, se va face o școală de urbană mixtă cu 2 institutoare . Școala No. 26 de fete se va muta din strada Zefirul, pe șoseaua Mihaili Bravul, adăugându-i-se încă o institutoare. Ministerul instrucțiunei a pus lot de o dată în vederea Primăriei ca localurile ce se vor închiria sau lua pentru aceste școale să fie conforme cu regulamentul special pentru construcțiunile școlare. ” din funia Sinucidere Ajutorul șefului de garnizoană din Comuna Pădureni, a județului Putna, aflându-se pe malul Siretului, pe teritorul Comunei Pădureni, împreună cu 2 locuitori, se întâlnesc cu un individ necunoscut, de o înfățișare suspectă. Intrebându-l ce caută pe acolo, de unde vine și unde se duce, individul response că așteaptă niște plute, și o luă la fugă spre apa Siretului, strigând că se îneacă. Cum ajunse pe mal, își lăsă acolo glugă veche, în care avea mai multe lucruri, și aruncându-se în apă, se înecă. Cadavrul lui nu s’a putut găsi până astăzi Crimft Individul Nicălon Oprea, din com. Țitești, aflându-se la câmp, la prășit de sfeclă, pe proprietatea d-lui Apostolache Stavrache, în urma unei certe a înjunghiat cu cuțitul pe muncitorul Constantin Bonghianu, de loc din Bacău, care a și încetat din viață; in același timp a rănit și pe un muncitor, anume Ștefan, care de frică a fugit, și până astăzi nu s’a mai găsit. Criminalul a fost prins și arestat. Spânzurat Locuitorul Gheorghe Necoiu, din comuna Jariștea, care suferea de mai mult timp de durere de picioare și șere, s’a strangulat de un copac, la crama locuitorului G. Gr. Giugrea. IN N SFAT PE ZI SalicIIaliil »le Metil.—In «A- cad. de mod.» 98. Linossier și Lannois recomandă Salicilatul de Metil în doze de 4—24 grame, ca preferabil esenței naturale de Wintergreen, ca un medicament excelent în reumatismele acute, sau în stările acute ale reumatismului cronic. Aplicațiunile locale trebuesc făcute după tehnica autorilor și anume badigionare și acoperirea regiunei, incorporarea substanței în axinge sau vaselină nu e recomandabilă, deoarece autorii au constatat că absorbțiunea în cazul din urmă e foarte slabă. Pe când în reumatismul infecțios resultatele sunt dubioase, din contră aplicațiunea Solicitatului de Metil e recomandabilă în nevragiile sciaticei în nevrotele alcoolice, tilice, tuberculoase, etc.