Universul, septembrie 1911 (Anul 29, nr. 239-267)
1911-09-15 / nr. 253
Anul xxix ko. 268-jour is septembrie îmi FORDÁI»: LUKH CAZ2AVILLAN 5 bani In Romania—10 bani in sir&mstata CELE DÎN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAG REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA •—/ ii. Strada Brezoianu 11. BucareeO'*i Croaznica explozie arsi portul Toulon Escadra din portul Toulon, în mijlocul, căreia se afla cuirasatul «Liberté», care sa scufundat în urma unei teribile explozii, împreună cu 500 marinari aflați pe bord Calendar pe anul 191 fl Ortodox Miercuri. 14 Septembrie.— (1) înălțarea Sf. Cruci. Catolic Miercuri,.27 Septembrie. — Cosma și Damian. Răs.soarelui 6.08.Apusul soarelui 6.05 wmm mm are următorele linii telefonice Administrația ..... 6/62 Redacția . ..... . 12/88 Străinătatea ... ... 20/56 București, 14 Septembrie 1911. Faptă condamnabilă Știrea transmisă din Brăila, despre actul de rebeliune săvârșit de muncitorii din portul elevacolo la aducerea unui bolnav suspect din Ghecet, ne-a umplut de mâhnire; și desigur că aceeași impresie a făcut asupra tuturor. In adevăr, numai ignoranța cea mai adâncă poate face pe din om sau un grup de oameni să se opună la măsuri sanitare luate în folosul tuturor. Ce făcea autoritatea sanitară din Brăila ? Aducea de la Ghecet pe un bolnav care prezintă toate simptomele holerei, îl ducea la spital, ca să-l izoleze și să-l caute. Bolnavul trebuia izolat, pentru că altfel, dacă e cu adevărat atins de holeră, toți cei cari ar fi venit în atingere cu el s’ar fi molipsit de groaznica boală. La aceasta s’a opus un grup de muncitori din portul Brăilei, bătând crunt pe agent și lovind și pe d-rul Plăvănescu, ei ar fi răpit chiar pe bolnav, dacă vizitiul ambulanței nu dedea bici Cailor. Vroiau oare acei muncitori ca holera să se întindă ? Neapărat că dacă ar fi întrebat, fiecare în parte, s’ar lepăda rușinat de o asemenea intențiune, căci oricât de ignorant ar fi cineva, tot știe atâta, că ț o asemenea intențiune e criminală. Dar muncitorii au fost instigați — au și fost arestați instigatorii ; aceștia au spus probabil muncitorilor că bolnavul ce trebuia dus la spital nu avea holeră și că de va fi dus la spital se va molipsi de teribila boală. Oricum, fapta săvârșită e foarte urâtă și pe de o parte trebuie luate măsuri ca ea să nu se mai repete, iar pe de altă parte e nevoie să se explice muncitorilor ce răi au făcut, pentru ca să nu poată fi așa lesne împinși la fapte atât de condamnabile. Trebuie lămurit muncitorilor că tocmai măsurile energice de izolare au făcut ca epidemia să nu se poată întinde și au scăpat astfel multe vieți, precum și că numai sălbatecii, din cauza ignoranței și a superstițiilor, se opun măsurilor sanitare luate în asemenea cazuri, făcându-și astfel înșiși cel mai mare rău. Cât despre instigatori, după cercetare amănunțită și după stabilirea vinovăției lor, trebuie pedepsiți cu toată rigoarea legilor. P. S. — Scriind rânduriile de mai sus, nu aveam cunoștință despre cele petrecute în cătunul Piscu din comuna Islaz, județul Brăila. Această nouă întâmplare întărește și mai mult cele spuse de noi. Trebuie să se facă cercetare minuțioasă și pe de o parte vinovații , să fie pedepsiți, pe de altă parte să se caute a lumina pe toameni asupra răului pe care-l fac și pericolului la care se expun pe ei și expun pe alții, opunându-se măsurilor sanitare. GROAZNICA EXPLOZIE DÎN PORTUL TOULON UN NOU INCENDIU LA TOULON TOuLon. 13. — Un foc a isbucmit la cazemata dinaintea vasului amiral cuirasat „Patrie", insă a fost numai decât stins. Pagubele sunt puțin importante. CUM S’A PRODUS EXPLOZIA Toulon, 13. — Pe la orele 5 ’dimineața, oamenii de cart de pe „Liberté" au văzut eșind fum din partea dinaintea vasului. Ofițerii au dat ordin să se înece compartimentele cu material explozibil, însă a fost cu neputință să se apropie cineva de acele compartimente. Apropiindu-se momentul primejdiei, oamenii se aruncară in bărci, alții in mare. Ofițerii intervenind, panira a încetat. Îndată după prima detunătură, înțelegându-se că e nefolositor a se jerfi viefe omenești, ofițerii invitară echipagiul a părăsi vaporul cu ordine șietodă. In timpul acestei operațiuni s'a produs formidabila exploziune care a nimicit o parte din echipagiu. Se pare că această catastrofă se datorește agunderei pulberei B, precum s'a tâmplat și pe vasul „Jena". )N STATAREA OFICIALA A NUMĂRULUI VICTIMELOR Paris. 13. — S'a constatat în mod oficial, că numărul total al morților In urma exploziei de pe vaporul „Liberté" de 400. 300 de morți sunt din echipagiul cuirasatului „Liberti", alergaseră în ajutorul cuirasatului „Liberté". 20 morți și 50 răniți sunt de pe vasul „Democrație". Aceștia pluteau cu o barcă a vaporului spre cuirasatul „Liberté", când au fost răsturnați în valuri de explozie. Vaporul „Republique" a avut o spărtură de trei metri, cauzată de bucățile de fier din cuirasat. Vapoarele „Verité" și „Democrație" au suferit mari stricăciuni. TRANSPORTAREA VICTIMELOR IN CAPELA PORTULUI Paris. 13. — Telegramă din Toulon. Cadavrele marinarilor de pe cuirasatul „Liberté“ și celelalte vapoare au fost duse în capela portului, tot acolo unde au fost duse acum câteva zile victimele de pe vaporul „Gloire”, pe care s’a produs de asemenea o explozie. La internarea morților în capelă s’au văzut lucruri îngrozitoare. Multe dintre victime erau oribil mutilate. Un matroz ținea strâns în mână o scară, cu care lucra când l-a ajuns moartea. In anul era înfiptă o bucată dintr-un catarg al vaporului, Toulon, 13. După o ultimă constatare oficială numărul morților e 210. 30 de marinari au pierit în valuri fără a putea fi găsiți până acum. Numărul răniților e foarte mare. HOLERA IN TARA UN CAZ MORTAL LA PISCU RĂscoala populației. — D-rul Petrovan baricadat. Brăila, 12 Septembrie. Astă seară, la orele 5, s’a îmbolnăvit cu simptome suspecte femeia Basta Andrei din cătunul Piscu, pendinte de corn. Islaz. D-rul Petrovan s’a dus la fața locului și a voit să trimeată pe bolnavă la spital. Populațianea s-a împotrivit însă. Drul a reușit să pne pe bolnavă în trăsură spre a o trimite la spital și apoi a intrat în casă să cerceteze cine a venit în contact cu bolnava. Populația a furat pe bolnavă din trăsură și a baricadat pe doctor în casă. Medicul, voind să iasă, a fost oprit. A urmat un schimb de focuri de revolver. In urmă d-rul, ca să scape, a făgăduit să lase pe bolnavă acasă și astfel f» CPONIIT DUPĂ CATEVA ORE, BOLNAVA A MURIT. Dându-se de știre autorităților din oraș, au plecat la fața locului d-nii prefect Hiot, polițai Antinescu, d-rii Baroncea și Petrovan și secția de pompieri sub comanda d-lui sublocotenent Handoca. Autoritățile au găsit cadavrul femeei în casa din curtea bisericei lipovenești, de unde au ridicat pe moartă fără știrea populației care dormea și au trimis-o la spital. A fost arestat bărbatul moartei, care a opus o mare rezistență și a amenințat cu cuțitul când mediana Petrovan a voit să ridice pe soția lui. Analiza a constatat că femeia Basta a murit de holeră. Nota Redacției. — Această depeșă, deși ne-a fost expediată urgent la orele 2 noaptea trecută și a sosit în București la ora 2,45, nu ne-a fost adusă la redacție decât ora dimineață la orele 11. Cerem din nou și stăruitor direcției generale a poștelor să ia grabnice măsuri pentru înlăturarea acestei stări de lucruri dăunătoare ziarului nostru. ANCHETA REBELIUNILOR DIN PORT ȘI COM. PISCU Brăila, 13 Septembrie. Rebeliunile petrecute în port și în Piscu contra medicilor, cari voiau să ducă la spital niște bolnavi suspecți, au fost astăzi obiectul discuției tuturor. La căpitănie s’a făcut ancheta asupra celor petrecute în port și s’au dresat actele de dare în judecată pentru rebeliune contra a 6 muncitori, cari au fost dovediți că au comis agresiunea asupra doctorului Plăvănescu. Ei au fost înaintați parchetului. Autoritățile din Islaz fac de asemenea anchetă asupra celor petrecute aseară în comuna Poseu. A fost arestat un individ, care este presupus a fi instigatorul rebeliunei. CONFIRMAREA CAZULUI DE HOLERA DE LA GHECET BraEa, 13 Septembrie. A doua analiză făcută defecțiunilor bolnavului Ignat Paloș, din Ghecat, a dat rezultat positiv. Bolnavul Ion Munteanu din str. Mihai Bravu, care s'a îmbolnăvit aseară și a fost lăsat la domiciliu, a murit după câteva ore. Irin autopsie s'a stabilit că a suferit de politonită. In urma celor petrecute era aici, au sosit In localitate d-nii inspectori Glineanu și d-nii °breja și Minovici, membri in consiliul sanitar superior, însoțiți de d. dr. Florescu d-na Obreja și Minovici au vizitat tot orașul. Islamul, portul și peste tot s’au interesat de măsurile ce s’au luat pentru combaterea holerei. Mâine, consiliul sanitar superior va ține la București ședință, când d-nii d-rn Obreja și ÎVinovicî vor face comunicări in chestia holerei și a măsurilor luate la noi. SITUAȚIA LA BRAILA" Situația pe ziua de astăzi, a bolnavilor de la spital, după comunicarea d-lui dr. Iulian Constantinescu, e următoarea : In total sunt S0 de persoane, dintre cari 4 bolnavi confirmați 2 purtători de vibrioni, 1 suspect și 24 de izolați. O MOARTE SUSPECTA LA P.-NEAMȚ P.-Neamț, 13 Sept. Dumitru Surugiu, din str. Dornescu, întorcându-se dela Galați, s’a îmbolnăvit azi, având crampe, diaree și vărsături. Fiind dus la spital, a murit după puțin timp. D-rii Ernicî, și Coșoreanu, precum și agentul sanitar Stavăr ar fi făcut autopsia cadavrului, trimițând intestinele institutului de chimie din Iași. Casa mortului a fost des infectată. IN DOLJ NUI HOLERA Craiova, 13 Septembrie T Un ziar local a anunțat că In localitate ar fi câteva cazuri suspecte de holeră. Dela serviciile sanitare a județului și al comunei se arată că nu există nici un caz de holeră, nici în județ, nici în oraș. UN GAZ SUSPECT IN JUD. TULCEA Tulcea, 13 Septembrie. in comuna Turcoaia s’a constatat un caz suspect. S’au luat toate măsurile cuvenite, iar persoanele venite în contact cu bolnavul au fost isolate. ... <Str ^<3SXSKSamasutmmmmw*» UITA pentru plata islazurilor comunale Ministerul de interne a cerut celui de finanțe să emită, conform art. 22 din legea învoelilor agricole, rentă în valoare de 2.770.802 lei și 75 bani, cu cuponul de Septembrie 1911, pentru plata islazurilor comunale constituite din proprietățile instituțiunilor de binefacere și de cultură. Această rentă se repartizează astfel: 1.394.167 lei și 36 bani Eforiei spitalelor civile; 551.315 lei 39 bani Casei ,,Sf. Spiridon“ din Iași; 432.650 lei Așezămintelor Brâncovenești; 157.635 lei Casei școalelor; 153.330 lei Bisericei ,,Sf. Treime“ din Craiova și 81.715 lei primăriei orașului Ploești. De asemenea, ministerul de interne a mai cerut eficelui de finanțe să emită rentă în valoare de lei 212.353 și 95 bani, cu cuponul de Septembrie luni, pentru plata de islazuri, repartizată astfel: 109.300 lei Eforiei spitalelor civile și 103.053 lei și 95 bani Epitropiei Casei „a. Spiridon" din Iași. Grija de la penitenciarul ăia Iași Iași, 13 Septembrie. O încăerare a avut loc la penitenciarul Iași între două deținuți C. Căldăraru și T. Răducanu. Cel dintâi a dat lui Răducanu lovituri cu un cuțit ce servea la împletitul paelor la scaune. Victima, în agonie, a fost dusă la spital, iar Căldăraru încarcerat. r Conflictul turcoitalian din cairulHpMiu ȘTIRI OPTIMISTE Constantinopol. 13. In cercurile politice de aici circulă zvonuri despre o aplanare pașnică a actualului conflict turco-italian.Se asigură că tratativele dintre cele două state vor fi reluate după sosirea la Constantinopol a noului ministru italian. Noul ministru este așteptat aici peste câteva zile. Constantinopol, 13. — Valiul din Tripolis a telegrafiat guvernului său că viața italienilor din Tripolis nu este nicidecum amenințată din partea indigenilor, afară de cazul când înșiși italienii vor provoca pe mod amedant. Constantinopol, 13. —Șeful ambasadei italiene de aici a declarat că vapoarele de comerț italiene din apele turcești s-au întors în Italia nu în urma ordinelor guvernului italian, ci din ordinul direcțiunilor companiilor de navigație, cari își tem vasele de eventuale excese din partea populației turcești. ULTIMATUL ITALIEI Constantinopol. 13. — Șeful amabasadei italiene de aici a remis guvernului turc o notă, care formulează pretențiunile Italiei în privința Tripolisului. Această notă se poate considera ca un ultimatum al Italiei. ATITUDINEA CRETANILOR Londra. 13. Telegramă din Caneea: Comitetul național executiv al cretanilor , a hotărât ca imediat ce Turcia se va încurca într-un războia cu Italia și va slăbi escadra sa din apele Cretei, să proclame independența insulei și anexarea ei la Grecia. Această decizie a fost comunicată comitetelor naționale cretane din toate localitățile insulei. ÎNARMĂRILE TURCIEI Constantinopol. 13. — Cu toate versiunile pașnice din ultimele 24 de ore Turcia continuă înarmările sale. Comisiunea pentru înarmare a cerut guvernului pă trimeată la Tripolis un întreg corp de armată, tunuri cu tir rapid, puști Mauser pentru miliție și munițiuni suficiente. DECLARAȚIE A SULTANULUI Constantinopol. 13. —Se asigură din cercurile Porței că sultanul Mohamet al V-lea ar fi declarat că dacă Italia ar anexa Tripolisul el n’ar putea să mai suporte această lovitură și ar renunța la tron. BULGARIA, GRECIA ȘI SERBIA CONTRA TURCIEI Berlin. 13. — Ziarului „Vossische Zeitung“ t re telegrafiază din Belgrad; Guvernul grec a trimis guvernelor din Belgrad și Sofia o notă invitându-le la o acțiune comună contra Turciei ITALIA OFERĂ 100 MILIOANE Roma. 13. — Guvernul italian e gata să dea Turciei 100 de milioane de lire în schimbul cedărei Tripolisului. Acesta este îndoitul sumei ce a dat Austro- Ungaria pentru Bosnia și Herțegovina. SCĂDEREA VALORILOR TURCEȘTI Viena. 13. — Valorile turcești la bursă au scăzut mult. Hârtiile loteriei statului au scăzut de ori de la 236 lire la 217. Se constată o mare neîncredere față de acțiunile otomane. COMANDANTUL TRUPELOR ITALIENE Roma. 13. — Escadra destinată să plece in Tripolis este gata de plecare. Comandantul trupelor cari vor opera în Tripoli vă fi ducele Abruzzilor. GUVERNUL CONSULTA PE FRUNTAȘII COMITETULUI TINERILOR TURCI Constantinopol. 13. — La consiliul de miniștrii ținut azi în chestiunea comitetului cu Italia au luat parte și câțiva fruntași ai partidului tânăr turc, între care și fostul ministru de finanțe, Djavid-bey. ȘEDINȚA CONSILIULUI DE MINIȘTRI Roma. 13. — Azi s’a ținut aci un consiliu, de miniștrii în care punctul principal de discuție a fost chestiunea Tripolisului. De mare importanță este referatul ministrului de finanțe asupra intereselor economice ale Italiei în Tripolitania. Ministrul a propus consiliului, ca guvernul să facă tot posibilul pentru ca comerțul italian să fie cât de desvoltat în Tripolis. Pentru atingerea scopului său, a adăugat ministrul, Italia nu trebue să cruțe nici un sacrificiu. AGITAȚIA IN SALONIC Constantinopol. 13. — Telegramă din Salonic. — Ziarele de aci atacă foarte vehement Italia și îndeamnă populația la excese în contra coloniei italiene de aci. In deosebi, ziarul tânăr turc „Silah“ atacă cu multă asprime Italia învinuind-o că profită de încurcături diplomatice, ca să-și facă mendrele la altă parte. Consulul italian de aci a cerut darea în judecată a numitului ziar pentru această ofensă la adresa X-feálie? ATITUDINEA PUTERILOR Constantinopol. 13. — In cercurile bine informate de aci se asigură că Austro-Ungaria și Germania n’au nici o pornire dușmănoasă față de Turcia în conflictul acesteia cu aliatul lor Atitudinea nu prea amicală a Angliei față de Italia se explică mai mult prin faptul că aceasta face parte din Tripla Alianță. Orice intervenire venită din partea oricărui Stat, dușman sau prieten Italiei, nu va avea nici un post, deoarece Italia pretinde a avea mână liberă în Tripolis. SVON DESPRE RETRAGEREA GUVERNULUI Constantinopol. 13. — Stadiul în care a ajuns acum conflictul dintre Turcia și Italia a produs mare consternare in sânul populațiunei musulmane. Guvernul e învinuit că este prea slab ■ -------băte-»“"" " — ■ ■ ■spre a rezolva o chestiune atât de dificilă, și că a lăsat ca lucrurile să ajungă în stadiul actual. Se crede că nemulțumirile acestea vor provoca retragerea actualului guvern. PREGĂTIRILE TURCIEI Constantinopol, 13.—Două regimente de recifi și alte două regimente de infanterie au primit ordin să fie gata pentru orice eventualitate. In întreaga garnizonă de aci se observă o vie mișcare. MANIFESTAȚIE CONTRA MARELUI VIZIR Constantinopol. 13. — Marele vizir a fost era pe stradă obiectul unei sgomotoase manifestațiuni din partea populației. El a fost înconjurat de mulțimea care-i huiduia și fluera. S’au auzit cuvintele: „Jos trădătorul!” Constantinopol. 13. — Un vapor italian, care urma să părăsească portul, n’a putut pleca din cauză că autoritățile nu-i eliberaseră patenta. A fost zadarnică și intervenirea consulului italian. Vaporul a putut pleca numai după ce a intervenit consulul francez din port. Londra. 13. — In cercurile politice de aci se asigură că Italia nu urmărește, prin trimiterea vaselor de razboiu, cucerirea Tripolisului. Toată expediția se mărginește numai la o demonstrație navală, prin care Italia vrea să-și asigure supremația în Tripolis. Berlin, 13. — Guvernul german nu și-a fixat punctul său de vedere în chestiunea Tripolisului. In orice caz Germania nu va căuta să se opună intențiunilor aliatei sale. In caz de agravare a conflictului Germania va interveni ca acesta să fie aplanat pe cale pașnică. Germania nu va tolera ca să i se facă greutăți nici Turciei. Constantinopol, 13.— Ambasadorul Germaniei de aci a avut era o lungă consfătuire cu marele vizir și în urmă cu câțiva politiciani marcanți. Ambasadorul german a solicitat și o audiență la sultan. Londra. 13.—Ziarele de-aer au informația că vaporul de războiti italian „Sardinia” și o flotilă de torpiloare e un drum spre Tripolis. Această expediție nu are deor camdată scopul de a debarca trupe în Tripolis. Toată această mișcare a flotei se mărginește numai la o stratagemă. Constantinopol. 13.—Știrea că italienii din Tripoli ar fi fost atacați de indigeni nu corespunde adevărului. încăerarea ce a avut loc pe stradele orașului a fost provocată de niște oameni fără căpătâi, cari au și fost arestați și vor fi pedepsiți. FRAUDELE dela administrația financiară de Tutova — Depunerea a doi funcționari — Bârlad, 13 Septembrie. In localitate produce senzație depunerea provizorie a pensionarului Zalariu, fost ajutor de casier, și a impiegatului Ganea, actual ajutor de casier la secția economiilor de la administrația financiară de Tutova, inculpați întro fraudă de 41.000 lei, constatată de Casa de depuneri la verificarea corupturilor gestiunea anilor 1898 până la 1907. Pentru anchetarea fraudei și stabilirea vinovăției se află aci de inspector financiar Scărlătescu. Cercetările în frauda de 41 mii lei săvârșită la secția Casei de economie Tutova și în care sunt învinovățiți fostul ajutor de casier Zalariu și impiegatul Ganea le-a început azi procurorul Davidoglu și inspectorul financiar Scărlătescu. Ambii vinovați au fost aduși la administrația financiară. Zalariu, interogat, tăgăduește susținând că e o greșeală de cifre; totuși probele contra lui există, constând în chitanțe false găsite până acum în număr de 111 cu cari Zalariu se servea încasând diferite sume de bani. Operațiunile acestea le făcea când se depuneau banii: la cotorul chitanței trecea sume mai mici și la emitere prin chitanțe false ridica sume mai mari decât cele eliberate. Cercetările continuă. Ganea nu a fost încă cercetat, totuși se crede că el e victima neglijenței sale. E probabil ca Zalariu să fie chiar azi depus în arestul preventiv. In oraș senzația e mare, Zalariu fiind cunoscut ca model de corectitudine. întreruperea circulației trenurilor intre T.Severin și Fiug și Craiova. 13 Septembrie Din cauza ploilor torențiale căzute în ultimele zile, terasamentul liniei ferate intre stațiile Butoiești—Strehaia — Tomna a fost acoperit de apă, intrerupându-se cu desăvârșire circulația tunurilor între T.Severin și Iliași. Ultimul tren, care a plecat aseară din localitate la ora 11, a fost oprit in gara Strehaia. Numai grație vigilenței soției cantonierului din apropierea stației Tomna s'a putut evita o cadastrală. Circulația Intre Severin și Filiași nu se va putea restabili decât peste 4 sau 5 zile. s / POVESTEA TOSTEI MELE MEMORIILE MSEI DE saxonii CAPITOLUL V Maternitate Ziua în care am aflat că am să fiu mamă a fost cea mai frumoasă zi din viața mea. M’am simțit nebună de bucurie și de recunoștință, cu care ador copiii, la gândul că am să am unut al meu în curând pe care-l vom putea răsfăța ln voe. Pregătii singură rufăria, alegând modele simple, drăguțe și practice, nu prea încărcate de panglici și dantele. Bărbatul meu îmi împărtășia bucuria și se arăta bunătatea în persoană, atât de afectuos, încât nu îndrăzneam să-l tulbur cu plângerile mele. Cât de mult regret acum de a nu-i fi spus dela început cât eram de nenorocită ! Poate că m’ar fi înțeles! Amorul propriu mă reținu însă, și am tăcut. Băiatul meu cel mai mare, prințul moștenitor al regatului Saxoniei, s-a născut la 15 ianuarie 1893, după patruzeci și opt de ore de chinuri și îngrijorări. Familia regală era în odaia de alături și regina Carola venea mereu să vadă cum mi-e. N’avusese niciodată copii și repeta neîncetat, îmi aduc aminte și acum: „Biata fată, biata fată!“, privindu-mă lung cu fornieta, petrecându-și vremea în a-și pierde batista și a o căuta. In cele din urmă medicii îmi dădură cloroform, și primul lucru care mă izbi când mă trezit fu un țipăt slab, pe atât de slab. Ceva ce nu mai simțisem niciodată se deșteptă în mine și înțelesei că țipătul acela era al copilului meu. Atunci bărbatul meu se apropie, cu ceva mic înfășurat în flanele și, plecându-se, îmi puse pe băiatul meu în brațe. Supărare de socru Aproape îl năbuști în sărutări și ’mi dădui socoteală, cu inima bătând, că ființa aceasta mică și fără puteri depindea de mine. Fiind tânără și sănătoasă, vrui, firește, să-l alăpteze singură, dar socru-mea se împotrivi cu asprimea lui obișnuită. — O prințesă nu-și poate alăpta singură copilul, zise el hotărât. Când mă văzu revoltându-mă contra autoritatea lui, se prefăcu că cedează și băiatul îmi fu lăsat câteva zile. Totuși, a patra zi, doctorii mă opriră de a continua să-l alăptez și fu dat unei doici aleasă de oi, firește, cu aprobarea socrului meu. Cât am plâns! Mă suceam și mă răsuceam în pat și fiecare ceas mi se părea un veac. Cu toate că doctorilor le era teamă să nu se declare febra, rămaseră neîndurați și eu rămăsei nemângâiată. Pentru mine, care visasem să fiu pentru copilul meu o adevărată mamă, era o mare mâhnire și spusei furioasă socrului meu că n'ar fi trebuit să mă împedice de a’mi împlini datoria de mamă. Poporul saxon se bucură când răsunară cele o sută una lovituri de tun care vesteau nașterea unui băiat. Fu un entuziazm extraordinar. Furăm încărcați de daruri, eu și brețelul meu, și emoția mi-a fost mare primind flori, pantofiori, rochițe brodate, trimise de bogați ca și de săraci. La 31 Decembrie al aceluiaș an al douilea băiat, iubitul meu „Tia“, se născu. Fu aceeași bucurie populară și aceleași discuții cu socrul meu în privința alăptării. Trebui să cedez iarăși, ceea ce-mi spori ciuda împotriva lui. „Linia noastră” Al treilea băiat al meu, Ernest, se născu la 9 Decembre 1896, și la 22 August 1898 născu fetița care nu trăi și a cărei venire pe lume era să mă ucidă. La 24 Ianuarie 1900 la rândul Margaretei și la 27 Septembrie 1901 al Mariei-Alice, îmi datoram toată fericirea micuților mei și eram mândră și încântată când erau admirați la preumblare. N’am decât iubire și gratitudine pentru poporul Saxoniei: din prima zi mă primi cu afecție și știu că am avut totdeauna un loc în inima lui... Zidurile palatului n’au fost niciodată bariere între Saxoni și mine; toți mi-au împărtășit bucuriile și durerile, și titlul care mi-e mai drag ca oricare altul e acela pe care mi l-ați dat ei: „Luia noastră". Intr’o zi, pe când făceam târguele într’un magazin, lumea se grămădi la ușă și mă așteptă să ies. N’am oprit privitorii să se apropie de prințul moștenitor care era cu mine și să-l mângâie (era atunci un copil grav și rumen de un an), pentru că lucrul acesta mi se păru foarte firesc. Șim că mulțimea a înțeles aceasta totdeauna și nu s’a înșelat asupra intențiilor mele. Totuși, când socrul meu văzu demonstrațiile acestea afectuoase, îmi zise în batjocură: — Cum faci tot ce poți ca să devii populară, Luisa! Observație care mă jigni și mă mâhni mult. Era un gând pe care nu-1 avusesem niciodată. Mă simțeam de altfel întemnițată în zidurile etichetei, într’un gard cum nici nu se poate bănui; când Încercam cu simplicitate să fiu eu însămi, mă loveam de prejudecățile socrului meu; Frederic August era camarad bun, dar părea totdeauna că are o frică copilărească de tatăl lui. Doamna mea de onoare era singura care se bucura de oarecare libertate, pentru că, după obiceiu, putea să intre la mine nu ooac fără să se mai anunțe. In pustiul acesta de viață de curte, nu mă puteam răcori decât la o singură oară. Opera, unde mă duceam cât puteam mai bea opera și teatrul curții sunt sub controlul direct al regelui Saxoniei, care le subvenționează, și-l costă enorm de scump aceste două teatre (opera singură costa pe atunci trei milioane de mărci pe an). Firește, familia regală se arăta mult și mă ’ntreb adesea dacă spectatorii veneau acolo de dragul muzicel sau din dorința de a imita curtea. Nu mă preocupam deloc de sentimentele spectatorilor încărcați de diamante, pe cari îi uram, dar aș fi vrut să cunosc părerea clasei culte. In cele din urmă au putui rezista curiozitatea mele și mă hotărâi să caut a-i cunoaște gândul, ducându-mă într’o zi la Operă ca spectatoare de rând — la galerie. Spusei bătrânei mele doici planul, care, bine înțeles, o îngrozi. — E cu neputință! zise ea. Alteța Voastră imperială nu poate face așa ceva. Ce s’ar zice dacă ați fi recunoscută și ce-ar zice socrul d-voastră? Escapada de la Operă După multe discuții se resemnă să mî înlesnească escapada; într’o seară preveni pe toată lumea că „principesa se simțea foarte obosită și dorea să nu vadă pe nimeni". Pe urmă, fără a pierde timp, îmi ajută să mă deghizez: pusei o perucă roșie, puțină pudră, o rochie neagră simplă și o pălărie foarte ordinară; eșizăm apoi din palat pe o portiță; din fericire nu ne văzu nimeni. Era o noapte de iarnă luminoasă și înghețată, și în drumul meu, pe ulițele acoperite de zăpadă înghețată, avui o nespusă senzație de libertate; și mă simții încântată, când, după ce luasem biletele, mă găsii de asupra amfiteatrului. Privii curioasă intrarea ilustrelor mele neamuri: regele și regina sosiră cel dintâi în loja regală, pe urmă își făcu intrarea Matilda, cu rochia ei cu fraga sdrobită, apoi Jean- George, visând la papii lui; în sfârșit bărbatul meu și tatăl lui. Imediat începură observațiile și cu multă greutate îmi stăpânii râsul la comentariile făcute asupra suveranilor de către supușii lor. — Ce colecție de mumii strigă batjocoritoare o fată. — Uite Matilda cu rochia ei cea veche, zise alta. Serios, ar trebui s-o schimbe, dar e prea sgârcită ca să-și cumpere alta! — Și apoi, ar trebui să caute să-și topească grăsimea ! — Ce serios pare prințul George !... Ce bine i-ar face dacă ar pune să-i repete baletul, un loc să-și petreacă toată vremea la biserică! Și toată lumea izbucni în râs. Ideia ca cumnata-mea să pue baletistele să repete în rochii de tulpan și să le învețe pașii, m fi făcu să-mi pierd serioșitatea. — Unde să fie Luisa? Aceasta fu întrebarea de pe toate buzele. — A întârziat... Sau poate că nu vine ? Ce păcat!... E singura din familie care e ca toți oamenii... Asistai la actul întâi și ful surprinsă văzând cât de mult le plăcea și cum întelegeau muzica spectatorii aceștia de la locurile eftine , cunoștința tehnicei și a stilului la ei fu o revelație pentru mine și aceasta îmi dovedi că aveam dreptate să cred că burghezia era o clasă cultivată și inteligentă. Luai ceaiul cu familia când se ’ntoarseră cu toții de la operă, și uitându-mă la socru-mea mă gândeam că de mi-ar fi știut escapada, m’ar fi închis într’o mănăstire pe câte zile mai aveam. (Va urma) Principesa Luiza de Saxonia IM PREAJMA, serbărilor Universitare din Iași Iași, 13 Septembrie. D. Greceanu, primarul Iașilor, care a fost primit în audiență de M. S. Regele la Sinaia, a venit azi în localitate. Cu ocazia acestei audiențe s-a decis definitiv ca întreaga familie regală să participe la serbările jubilare ale Universităței din Iași. E vorba ca familia regală să stea 4 zile la Iași. Data fixată pentru sosirea înalților oaspeți e ziua de 27 cor. In programul anunțat de „Universul” s’a făcut o mică modificare în sensul că s’a renunțat la banchetul ce urma să se dea la Teatrul Național, fiind înlocuit cu un bal ce se va da în sala teatrului, în seara de 29 cor. Administrația comunală a luat de azi măsuri pentru decorarea orașului. Se vor ridica mai multe arcuri de triumf, iar străzile principale vor fi pavoazate. Iași, 13 Septembrie. S'a decis ca M. S. Regele să viziteze universitatea, teatrul național, cazărmile și rezervorul de apă de la Copou. Pentru serbările jubilare va sosi la Iași orchestra ministerului instrucțiunei, sub conducerea d-lui Dinien.