Universul, septembrie 1911 (Anul 29, nr. 239-267)

1911-09-15 / nr. 253

Anul xxix ko. 268-jour is septembrie îmi­ FORDÁI»: LUKH CAZ2AVILLAN 5 bani In Romania—10 bani in sir&mstata CELE DÎN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAG REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA •—/ ii. Strada Brezoianu 11. BucareeO'*i Croaznica explozie arsi portul Toulon Escadra din portul Toulon, în mijlocul, căreia se afla cuirasatul «Liberté», care sa scufundat în urma unei teribile explozii, împreună cu 500 marinari aflați pe bord Calendar pe anul 191 fl Ortodox Miercuri. 14 Septembrie.— (­1­) înăl­țarea Sf. Cruci. Catolic Miercuri,.27 Septembrie. — Cosma și Damian. Răs.soarelui 6.08.Apusul soarelui 6.05 wmm mm are următorele linii telefonice Administrația ..... 6/62 Redacția . ..... . 12/88 Străinătatea ... ... 20/56 București, 14 Septembrie 1911. Faptă condamnabilă Știrea transmisă din Brăila, despre actul de rebeliune săvâr­șit de muncitorii din portul ele­vacolo la aducerea unui bolnav suspect din Gh­ecet, ne-a umplut de mâhnire; și de­sigur că ace­eași impresie a făcut asupra tu­turor. In adevăr, numai ignoranța cea mai adâncă poate face pe din om sau un grup de oameni să se opună la măsuri sanitare luate în folosul tuturor. Ce­­ făcea autoritatea sanitară din Brăila ? Aducea de la Ghecet pe un bol­nav care prezintă toate simpto­­m­ele holerei, îl ducea la spital, ca să-l izoleze și să-l caute. Bol­navul trebuia izolat, pentru că altfel, dacă e cu adevărat atins d­e holeră, toți cei cari ar fi ve­nit în atingere cu el s’ar fi mo­lipsit de groaznica boală. La aceasta s’a opus un grup d­e muncitori din portul Brăilei, bătând crunt pe agent și lovind și pe d-rul Plăvănescu, ei ar fi răpit chiar pe bolnav, dacă vi­zitiul ambulanței nu dedea bici Cailor. Vroiau oare acei muncitori ca holera să se întindă ? Neapărat că dacă ar fi între­bat, fiecare în parte, s’ar lepăda rușinat de o asemenea inten­­țiune, căci oricât de ignorant a­r fi cineva, tot știe atâta, că ț o asemenea intențiune e crimi­nală. Dar muncitorii au fost insti­gați — au­ și fost arestați insti­gatorii ; aceștia au spus proba­bil muncitorilor că bolnavul ce trebuia dus la spital nu avea ho­leră și că de va fi dus la spital se va molipsi de teribila boală. Oricum, fapta săvârșită e foarte urâtă și pe de o parte tre­buie luate măsuri ca ea să nu se mai repete, iar pe de altă parte e nevoie să se explice mun­citorilor ce răi au făcut, pen­tru ca să nu poată fi așa lesne împinși la fapte atât de condam­nabile. Trebuie lămurit muncitorilor că tocmai măsurile energice de izolare au făcut ca epidemia să nu se­ poată întinde și au scăpat astfel multe vieți, precum și că numai sălbatecii, din cauza ig­noranței și a superstițiilor, se opun măsurilor sanitare luate în asemenea cazuri, făcându-și astfel înșiși cel mai mare rău. Cât despre instigatori, după cercetare amănunțită și după stabilirea vinovăției lor, tre­buie pedepsiți cu toată rigoarea legilor. P. S. — Scriind rânduriile de mai sus, nu aveam cunoștință despre cele petrecute în cătu­nul Piscu din comuna Islaz, ju­dețul Brăila. Această nouă întâmplare în­tărește și mai mult cele spuse de noi. Trebuie să se facă cercetare minuțioasă și pe de o parte vi­novații , să fie pedepsiți, pe de altă parte să se caute a lumina pe toam­e­ni asupra răului pe care-l fac și pericolului la care se expun pe ei și expun pe alții, opunându-se măsurilor sani­tare. GROAZNICA EXPLOZIE DÎN PORTUL TOULON UN NOU INCENDIU LA TOULON TOuLon. 13. — Un foc a isbuc­­m­it la cazemata dinainte­a vasu­lui amiral cuirasat „Patrie", insă a fost numai de­cât stins. Pagubele sunt puțin impor­tante. CUM S’A PRODUS EXPLOZIA Toulon, 13. — Pe la orele 5 ’dimineața, oamenii de cart de pe „Liberté" au văzut eșind fum din partea dinainte­a vasului. Ofițerii au dat ordin să se înece compartimentele cu material ex­plozibil, însă a fost cu neputință să se apropie cineva de acele compartimente. Apropiindu-se momentul primejdiei, oamenii se aruncară in bărci, alții in mare. Ofițerii intervenind, pani­­­ra a încetat. Îndată după prima detunătură, înțelegându-se că e nefolositor a se jerfi viefe ome­nești, ofițerii invitară echipagiul a părăsi vaporul cu ordine și­­­etodă. In timpul acestei opera­țiuni s'a produs formidabila ex­­ploziune care a nimicit o parte din echipagiu. Se pare că a­­ceastă catastrofă se datorește a­g­underei pulberei B, precum s'a tâmplat și pe vasul „Jena". )N ST­AT­AREA OFICIALA A NUMĂRULUI VICTIMELOR Paris. 13. — S'a constatat în mod oficial, că numărul total al morților In urma exploziei de pe vaporul „Liberté"­­ de 400. 300 de morți sunt din echi­pagiul cuirasatului „Liberti", alergaseră în ajutorul cuirasa­­tului „Liberté". 20 morți și 50 răniți sunt de pe vasul „Democrație". Aceștia pluteau cu o barcă a vaporului spre cuirasatul „Liberté", când au fost răsturnați în valuri de explozie. Vaporul „Republique" a avut o spărtură de trei metri, cauza­tă de bucățile de fier din cui­­rasat. Vapoarele „Verité" și „Demo­crație" au suferit mari strică­ciuni. TRANSPORTAREA VICTIME­LOR IN CAPELA PORTULUI Paris. 13. — Telegramă din Toulon. Cadavrele marinari­lor de pe cuirasatul „Liberté“ și celelalte vapoare au fost duse în capela portului, tot acolo unde au fost duse acum câteva zile victimele de pe vaporul „Gloire”, pe care s’a produs de asemenea o explozie. La internarea morților în ca­pelă s’au văzut lucruri îngrozi­toare. Multe dintre victime erau ori­bil mutilate. Un matroz ținea strâns în mână o scară, cu care lucra când l-a ajuns moartea. In anul era înfiptă o bucată dintr-un catarg al vaporului, Toulon, 13.­ După o ultimă constatare oficială numărul morților e 210. 30 de marinari au pierit în valuri fără a putea fi găsiți până acum. Numărul răniților e­ foarte mare. HOLERA IN TARA UN CAZ MORTAL LA PISCU RĂscoala populației. — D-rul Petrovan baricadat. Brăila, 12 Septembrie. Astă seară, la orele 5, s’a îm­bolnăvit cu simptome suspecte femeia Basta Andrei din cătunul Piscu, pendinte de corn. Islaz. D-rul Petrovan s’a dus la fa­ța locului și a voit să trimeată pe bolnavă la spital. Populația­­nea s-a împotrivit însă. D­rul a reușit să pne pe bol­navă în trăsură spre a o trimite la spital și apoi a intrat în casă să cerceteze cine a venit în con­tact cu bolnava. Populația a furat pe bolnavă din trăsură și a baricadat pe doctor în casă. Medicul, voind să iasă, a fost oprit. A urmat un schimb de focuri de revolver. In urmă d-rul, ca să scape, a făgăduit să lase pe bolnavă acasă și astfel f» CPONIIT DUPĂ CATEVA ORE, BOL­NAVA A MURIT. Dându-se de știre autorități­lor din oraș, au plecat la fața locului d-nii prefect Hiot, poli­țai Antinescu, d-rii Baroncea și Petrovan și secția de pompieri sub comanda d-lui sublocotenent Handoca. Autoritățile au găsit cadavrul femeei în casa din curtea bisericei lipovenești, de unde au ridicat pe moartă fără știrea populației care dormea și au trimis-o la spital. A fost arestat bărbatul moar­tei, care a opus o mare rezisten­ță și a amenințat cu cuțitul când mediana Petrovan a voit să ri­dice pe soția lui. Analiza a constatat că femeia Basta a murit de holeră. Nota Redacției. — Această de­peșă, deși ne-a fost expediată urgent la orele 2 noaptea trecu­tă și a sosit în București la ora 2,45, nu ne-a fost adusă la re­dacție decât ora dimineață la orele 11. Cerem din nou și stăruitor di­recției generale a poștelor să ia grabnice măsuri pentru înlătu­rarea acestei stări de lucruri dăunătoare ziarului nostru. ANCHETA REBELIUNILOR DIN PORT ȘI COM. PISCU Brăila, 13 Septembrie. Rebeliunile petrecute în port și în Piscu contra medicilor, cari voiau să ducă la spital ni­ște bolnavi suspecți, au fost as­tăzi obiectul discuției tuturor. La căpitănie s’a făcut anche­ta asupra celor petrecute în port și s’au dresat actele de dare în judecată pentru rebeliune contra a 6 muncitori, cari au fost dovediți că au comis agresiunea asupra doctorului Plăvănescu. Ei au fost înaintați parchetu­lui. Autoritățile din Islaz fac de a­­semenea anchetă asupra celor petrecute aseară în comuna Po­seu. A fost arestat un individ, care este presupus a fi instiga­torul rebeliunei. CONFIRMAREA CAZULUI DE HOLERA DE LA GHECET BraEa, 13 Septembrie. A doua analiză făcută defec­­țiunilor bolnavului Ignat Paloș, din Ghecat, a dat rezultat posi­tiv. Bolnavul Ion Munteanu din str. Mihai­ Bravu, care s'a îm­bolnăvit aseară și a fost lăsat la domiciliu, a murit după câ­­teva­ ore. Irin autopsie s'a stabilit că a suferit de poli­toni­tă. In urma celor petrecute era aici, au sosit In localitate d-nii inspectori Glineanu și d-nii °­­breja și Minovici, membri in consiliul sanitar superior, însoțiți de d. dr. Florescu d-na Obreja și Minovici au vizitat tot orașul. Islamul, portul și peste tot s’au interesat de măsurile ce s’au luat pentru combaterea holerei. Mâine, consiliul sanitar supe­rior va ține la București ședin­ță, când d-nii d-rn Obreja și ÎV­i­­novicî vor face comunicări in chestia holerei și a măsurilor luate la noi. SITUAȚIA LA BRAILA" Situația pe ziua de astăzi, a bolnavilor de la spital, după co­municarea d-lui dr. Iulian Con­­stantinescu, e următoarea : In total sunt S0 de persoane, dintre cari 4 bolnavi confirmați 2 purtători de vibrioni, 1 sus­pect și 24 de izolați. O MOARTE SUSPECTA LA P.-NEAMȚ P.-Neamț, 13 Sept. Dumitru Surugiu, din str. Dor­­nescu, întorcându-se dela Ga­lați, s’a îmbolnăvit azi, având crampe, diaree și vărsături. Fiind dus la spital, a murit după puțin timp. D-rii Ernicî, și Coșoreanu, pre­cum și agentul sanitar Stavăr ar fi făcut autopsia cadavrului, trimi­țând intestinele institutului de chimie din Iași. Casa mortului a fost des infec­­tată. IN DOLJ NU­I HOLERA Craiova, 13 Septembrie T Un ziar local a anunțat că In localitate ar fi câteva cazuri sus­pecte de holeră. Dela serviciile sanitare a j­­u­­dețului și al comunei se arată că nu există nici un caz de ho­leră, nici în județ, nici în oraș. UN GAZ SUSPECT IN JUD. TULCEA Tulcea, 13 Septembrie. in comuna Turco­aia s’a con­statat un caz suspect. S’au luat toate măsurile cu­venite, iar persoanele venite în contact cu bolnavul au fost i­­solate. ... <Str ^­<3SXSKSamasutmmmmw*»­ UITA pentru plata­ islazurilor comunale Ministerul de interne a cerut celui de finanțe să emită, con­form art. 22 din legea învoeli­­lor agricole, rentă în valoare de 2.770.802 lei și 75 bani, cu cupo­nul de Septembrie 1911, pentru plata islazurilor comunale con­stituite din proprietățile institu­­țiunilor de binefacere și de cul­tură. Această rentă se repartizează astfel: 1.394.167 lei și 36 bani Eforiei spitalelor civile; 551.315 lei 39 bani Casei ,,Sf. Spiridon“ din Iași; 432.650 lei Așezămin­telor Brâncovenești; 157.635 lei Casei școalelor; 153.330 lei Bi­­sericei ,,Sf. Treime“ din Craiova și 81.715 lei primăriei orașului Ploești. De asemenea, ministerul de interne a mai cerut efi­celui de finanțe să emită rentă în va­loare de lei 212.353 și 95 bani, cu cuponul de Septembrie luni, pentru plata de islazuri, repar­tizată astfel: 109.300 lei Eforiei spitalelor civile și 103.053 lei și 95 bani Epitropiei Casei „a. Spiridon" din Iași. Grija de la penitenciarul ăia Iași Iași, 13 Septembrie. O încăerare a avut loc la pe­nitenciarul Iași între două de­ținuți C. Căldăraru și T. Rădu­­canu. Cel dintâi a dat lui Rădu­­canu lovituri cu un cuțit ce ser­vea la împletitul paelor la sca­une. Victima, în agonie, a fost dusă la spital, iar Căldăraru încarcerat.­­ r Conflictul turcoitalian din cairu­lHpMiu ȘTIRI OPTIMISTE Constantinopol. 13. In cercu­rile politice de aici circulă zvo­nuri despre o aplanare pașnică a actualului conflict turco-italian.Se asigură că tratativele dintre cele două state vor fi reluate după so­sirea la Constantinopol a noului ministru italian. Noul ministru este așteptat aici peste câteva zile. Constantinopol, 13. — Valiul din Tripolis a telegrafiat guver­nului său că viața italienilor din Tripolis nu este nicidecum ame­nințată din partea indigenilor, a­­fară de cazul când înșiși italienii vor provoca pe mod amedant. Constantinopol, 13. —Șeful am­basadei italiene de aici a declarat că vapoarele de comerț italiene din apele turcești s-au întors în I­­talia nu în urma ordinelor guver­nului italian, ci din ordinul di­­recțiu­nilor companiilor de naviga­ție, cari își tem vasele de even­tuale excese din partea popula­ției turcești. ULTIMATUL ITALIEI Constantinopol. 13. — Șeful amabasadei italiene de aici a re­mis guvernului turc o notă, care formulează pretențiunile Italiei în privința Tripolisului. Această notă se poate considera ca un ultimatum al Italiei. ATITUDINEA CRETANILOR Londra. 13. Telegramă din Caneea: Comitetul național exe­cutiv al cretanilor , a hotărât ca imediat ce Turcia se va încurca într-un războia cu Italia și va slă­bi escadra sa din apele Cretei, să proclame independența insulei și anexarea ei la Grecia. Această decizie a fost comuni­cată comitetelor naționale creta­­ne din toate localitățile insulei. ÎNARMĂRILE TURCIEI Constantinopol. 13. — Cu toate versiunile pașnice din ultimele 24 de ore Turcia continuă înarmări­le sale. Comisiunea pentru înar­mare a cerut guvernului pă tri­meată la Tripolis un întreg corp de armată, tunuri cu tir rapid, puști Mauser pentru miliție și mu­­nițiuni suficiente. DECLARAȚIE A SULTANULUI Constantinopol. 13. —Se asigu­ră din cercurile Porței că sulta­nul Mohamet al V-lea ar fi decla­rat că dacă Italia ar anexa Tri­­polisul el n’ar putea să mai su­porte această lovitură și ar re­nunța la tron. BULGARIA, GRECIA ȘI SER­BIA CONTRA TURCIEI Berlin. 13. — Ziarului „Vos­­sische Zeitung“ t re telegrafiază din­ Belgrad; Guvernul grec a trimis guvernelor din Belgrad și Sofia o notă invitându-le la o acțiune comună contra Tur­­ciei ITALIA OFERĂ 100 MILIOANE Roma. 13. — Guvernul italian e gata să dea Turciei 100 de mi­lioane de lire în schimbul cedă­­rei Tripolisului. Acesta este în­doitul sumei ce a dat Austro- Ungaria pentru Bosnia și Her­­țegovina. SCĂDEREA VALORILOR TUR­CEȘTI Viena. 13. — Valorile turcești la bursă au scăzut mult. Hârti­ile loteriei statului au scăzut de ori de la 236 lire la 217. Se con­stată o mare neîncredere față de acțiunile otomane. COMANDANTUL TRUPELOR ITALIENE Roma. 13. — Escadra desti­nată să plece in Tripolis este gata de plecare. Comandantul trupelor cari vor opera în Tri­poli vă fi ducele Abruzzilor. GUVERNUL CONSULTA PE FRUNTAȘII COMITETULUI TINERILOR­ TURCI Constantinopol. 13. — La consi­liul de miniștrii ținut azi în ches­tiunea com­itetului cu Italia au luat parte și câțiva fruntași ai partidului tânăr turc, între care și fostul ministru de finanțe, Dja­­vid-bey. ȘEDINȚA CONSILIULUI DE MINIȘTRI Roma. 13. — Azi s’a ținut aci un consiliu, de miniștrii în care punctul principal de discuție a fost chestiunea Tripolisului. De mare importanță este referatul ministrului de finanțe asupra in­tereselor economice ale Italiei în Tripolitania. Ministrul a propus consiliului, ca guvernul să facă tot posibilul pentru ca comerțul italian să fie cât de desvoltat în Tripolis. Pentru atingerea scopului său, a adăugat ministrul, Italia nu trebue să cruțe nici un sacrificiu. AGITAȚIA IN SALONIC Constantinopol. 13. — Telegra­mă din Salonic. — Ziarele de aci atacă foarte vehement Italia și îndeamnă populația la excese în contra coloniei italiene de aci. In deosebi, ziarul tânăr­ turc „Silah“ atacă cu multă asprime Italia învinuind-o că profită de încurcături diplomatice, ca să-și facă mendrele la altă parte. Consulul italian de aci a cerut darea în judecată a numitului ziar pentru această ofensă la adresa X-feálie? ATITUDINEA PUTERILOR Constantinopol. 13. — In cer­curile bine informate de aci se asigură că Austro-Ungaria și Germania n’au­ nici o pornire dușmănoasă față de Turcia în conflictul acesteia cu aliatul lor Atitudinea nu prea amicală a Angliei față de Italia se explică m­ai mult prin faptul că aceasta face parte din Tripla­ Alianță. Orice intervenire venită din partea oricărui Stat, dușman sau prieten Italiei, nu va avea nici un post, de­oarece Italia pretinde a avea mână liberă în Tripolis. SVON DESPRE RETRAGEREA GUVERNULUI Constantinopol. 13. — Stadiul în care a ajuns acum conflictul dintre Turcia și Italia a produs mare consternare in sânul po­­pulațiunei musulmane. Guver­nul e învinuit că este prea slab ■ -------b­ăte-»“"" " — ■ ■ ■­spre a rezolva o chestiune atât de dificilă, și că a lăsat ca lu­crurile să ajungă în stadiul ac­tual. Se crede că nemulțumirile a­­cestea vor provoca retragerea actualului guvern. PREGĂTIRILE TURCIEI Constantinopol, 13.—Două re­gimente de recifi și alte două regimente de infanterie au­ pri­mit ordin să fie gata pentru orice eventualitate. In întreaga garnizonă de aci se observă o vie mișcare. MANIFESTAȚIE CONTRA MARELUI VIZIR Constantinopol. 13. — Marele vizir a fost era pe stradă obiec­tul unei sgomotoase manifesta­­țiuni din partea populației. El a fost înconjurat de mulțimea care-i huiduia și fluera. S’au auzit cuvintele: „Jos trădăto­rul!” Constantinopol. 13. — Un va­por italian, care urma să pără­sească portul, n’a putut pleca din cauză că autoritățile nu-i eliberaseră patenta. A fost za­darnică și intervenirea consulu­lui italian. Vaporul a putut ple­ca numai după ce a intervenit consulul francez din port. Londra. 13. — In cercurile po­litice de aci se asigură că Italia nu urmărește, prin trimiterea vaselor de razboiu, cucerirea Tripolisului. Toată expediția se mărginește numai la o demons­trație navală, prin care Italia vrea să-și asigure supremația în Tripolis. Berlin, 13. — Guvernul ger­man nu și-a fixat punctul său­ de vedere în chestiunea Tripoli­sului. In orice caz Germania nu va căuta să se opună intențiu­­nilor aliatei sale. In caz de agravare a conflic­tului Germania va interveni ca acesta să fie aplanat pe cale pașnică. Germania nu va tolera ca să i se facă greutăți nici Tur­ciei. Constantinopol, 13.— Ambasa­dorul Germaniei de aci a avut era o lungă consfătuire cu ma­rele vizir și în urmă cu câțiva politiciani marcanți. Ambasa­dorul german a solicitat și o au­diență la sultan. Londra. 13.—Ziarele de-aer au­ informația că vaporul de războiti italian „Sardinia” și o flotilă de torpiloare e un drum spre Tripo­lis. Această expediție nu are deor camdată scopul de a debarca tru­pe în Tripolis. Toată această mișcare a flotei se mărginește numai la o stra­tagemă. Constantinopol. 13.—Știrea că italienii din Tripoli ar fi fost atacați de indigeni nu corespun­de adevărului. încăerarea ce a avut loc pe stradele orașului a fost provocată de niște oameni fără căpătâi, cari au­ și fost ares­tați și vor fi pedepsiți. FRAUDELE dela administrația financiară de Tutova — Depunerea a doi funcționari — Bârlad, 13 Septembrie. In localitate produce senzație depunerea provizorie a pensio­narului Zalariu, fost ajutor de casier, și a impiegatului Ganea, actual ajutor de casier la secția economiilor de la administrația financiară de Tutova, inculpați întro fraudă de 41.000 lei, con­statată de Casa de depuneri la verificarea corupturilor gestiu­nea anilor 1898 până la 1907. Pentru anchetarea fraudei și stabilirea vinovăției se află aci de inspector financiar Scărlă­­tescu. Cercetările în frauda de 41 mii lei săvârșită la secția Casei de economie Tutova și în care sunt învinovățiți fostul ajutor de ca­sier Zalariu și impiegatul Ga­nea le-a început azi procurorul Davidoglu și inspectorul finan­ciar Scărlătescu. Ambii vinovați au fost aduși la administrația financiară. Zalariu, interogat, tăgădu­­ește susținând că e o greșeală de cifre; totuși probele contra lui există, constând în chitanțe false găsite până acum în nu­măr de 111 cu cari Zalariu se servea încasând diferite sume de bani. Operațiunile acestea le făcea când se depuneau banii: la cotorul chitanței tre­cea sume mai mici și la emitere prin chitanțe false ridica sume mai mari de­cât cele eliberate. Cercetările continuă. Ganea nu a fost încă cercetat, totuși se crede că el e victima neglijenței sale. E probabil ca Zalariu să fie chiar azi depus în arestul pre­ventiv. In oraș senzația e mare, Za­lariu fiind cunoscut ca model de corectitudine. întreruperea circulației trenurilor intre T.­Severin și Fiu­g și Craiova. 13 Septembrie Din cauza ploilor torențiale căzute în ultimele zile, terasa­­mentul liniei ferate intre stațiile Butoiești—S­tre­haia —­ Tomna a fost acoperit de apă, intrerupân­­du-se cu desăvârșire circulația t­un­urilor între T.­Severin și Iliași. Ultimul tren, care a plecat a­­seară din localitate la ora 11, a fost oprit in gara Strehaia. Numai grație vigilenței soției cantonierului din apropierea stației Tomna s'a putut evita o cadastrală. Circulația Intre Severin și Fi­­liași nu se va putea restabili de­cât peste 4 sau 5 zile. ­s / POVESTEA TOSTEI MELE M­EMORIILE­ ­ MSEI DE saxonii CAPITOLUL V Maternitate Ziua în care am aflat că am să fiu mamă a fost cea mai fru­moasă zi din viața mea. M’am simțit nebună de bucurie și de recunoștință, cu care ador co­piii, la gândul că am să am u­­nut al meu în curând pe care-l vom­ putea răsfăța ln voe. Pre­gătii singură rufăria, alegând modele simple, drăguțe și prac­tice, nu prea încărcate de pan­glici și dantele. Bărbatul meu îmi împărtășia bucuria și se arăta bunătatea în persoană, atât de afectuos, în­cât nu îndrăzneam să-l tulbur cu plângerile mele. Cât de mult regret acum de a nu-i fi spus dela început cât eram de neno­rocită ! Poate că m’ar fi înțeles! Amorul propriu mă reținu însă, și am­ tăcut. Băiatul meu cel mai mare, prințul moștenitor al regatului Saxoniei, s-a născut la 15 ianua­rie 1893, după patruzeci și opt de ore de chinuri și îngrijorări. Familia regală era în odaia de alături și regina Carola venea mereu să vadă cum mi-e. N’avusese nici­odată copii și repeta neîncetat, îmi aduc a­­minte și acum: „Biata fată, bia­ta fată!“, privindu-mă lung cu fornieta, petrecându-și vremea în a-și pierde batista și a o cău­ta. In cele din urmă medicii îmi dădură cloroform, și primul lu­cru care mă izbi când mă trezit fu un țipăt slab, pe atât de slab. Ceva ce nu mai simțisem nici­odată se deșteptă în mine și în­țelesei că țipătul acela era al copilului meu. Atunci bărbatul meu se apropie, cu ceva mic înfășurat în flanele și, plecân­­du-se, îmi puse pe băiatul meu în brațe. Supărare de socru Aproape îl năbuști în sărutări și ’mi dădui socoteală, cu inima bătând, că ființa aceasta mică și fără puteri depindea de mine. Fiind tânără și sănătoasă, vrui, firește, să-l alăptez­e­ singură, dar socru-mea se împotrivi cu asprimea lui obișnuită. — O prințesă nu-și poate alăp­ta singură copilul, zise el hotă­rât. Când mă văzu revoltându-mă contra autoritatea lui, se prefăcu că cedează și băiatul îmi fu lă­sat câteva zile. Totuși, a patra zi, doctorii mă opriră de a con­tinua să-l alăptez și fu dat unei doici aleasă de oi, firește, cu a­­probarea socrului meu. Cât am plâns! Mă suceam și mă răsu­ceam în pat și fie­care ceas mi se părea un veac. Cu toate că doctorilor le era teamă să nu se declare febra, rămaseră neîn­­durați și eu rămăsei nemân­gâiată. Pentru mine, care visa­sem să fiu pentru copilul meu o adevărată mamă, era o mare mâhnire și spusei furioasă so­crului meu că n'ar fi trebuit să mă împedice de a’mi împlini da­toria de mamă. Poporul saxon se bucură când răsunară cele o sută una lovi­turi de tun care­­ vesteau naște­rea unui băiat. Fu un entuziazm extraor­dinar. Furăm încărcați de daruri, eu și brețelul meu, și emoția mi-a fost mare pri­mind flori, pantofiori, rochițe brodate, trimise de bogați ca și de săraci. La 31 Decembrie al aceluiaș an al douilea băiat, iubitul meu „Tia“, se născu. Fu aceeași bu­curie populară și aceleași dis­cuții cu socrul meu în privința alăptării. Trebui să cedez iarăși, ceea ce-mi spori ciuda împotriva lui. „Linia noastră” Al treilea băiat al meu, Er­nest, se născu la 9 Decembre 1896, și la 22 August 1898 născu­ fetița care nu trăi și a cărei ve­nire pe lume era să mă ucidă. La 24 Ianuarie 1900 la rândul Margaretei și la 27 Septembrie 1901 al Mariei-Alice, îmi dato­ram toată fericirea micuților mei și eram mândră și încânta­tă când erau admirați la preum­blare. N’am decât iubire și gra­titudine pentru poporul Saxoni­ei: din prima zi mă primi cu afecție și știu că am avut totdea­una un loc în inima lui... Zidu­rile palatului n’au fost nici­oda­tă bariere între Saxoni și mine; toți mi-au împărtășit bucuriile și durerile, și titlul care mi-e mai drag ca oricare altul e a­­cela pe care mi l-ați dat ei: „Lui­a noastră". Intr’o zi, pe când făceam târ­­guele într’un magazin, lumea se grămădi la ușă și mă așteptă să ies. N’am oprit privitorii să se apropie de prințul moștenitor care era cu mine și să-l mân­gâie (era atunci un copil grav și rumen de un an), pentru că lucrul acesta mi se păru foarte firesc. Șim că mulțimea a înțe­les aceasta totdeauna și nu s’a înșelat asupra intențiilor mele. Totuși, când socrul meu văzu demonstrațiile acestea afectuoa­se, îmi zise în batjocură: — Cum faci tot ce poți ca să devii populară, Luisa! Observație care mă jigni și mă mâhni mult. Era un gând pe care nu-1 avusesem nici­oda­tă. Mă simțeam de altfel întem­nițată în zidurile etichetei, în­­tr’un gard cum nici nu se poate bănui; când Încercam cu simpli­citate să fiu eu însămi, mă lo­veam de prejudecățile socrului meu; Frederic­ August era cama­rad bun, dar părea totdeauna că are o frică copilărească de tatăl lui. Doamna mea de onoare era singura care se bucura de oare­care libertate, pentru că, după obiceiu, putea să intre la mine nu ooac fără să se mai anunțe. In pustiul acesta de viață de curte, nu mă puteam răcori de­­cât la o singură oară. Opera, unde mă duceam cât puteam mai bea opera și teatrul curții sunt sub controlul direct al regelui Saxoniei, care le subvenționea­ză, și-l costă enorm de scump a­­ceste două teatre (opera singură costa pe atunci trei milioane de mărci pe an). Firește, familia regală se arăta mult și mă ’n­­treb adesea dacă spectatorii ve­­neau acolo de dragul muzicel sau din dorința de a imita curtea. Nu mă preocupam de­loc de sentimentele spectatorilor încărcați de diamante, pe cari îi uram, dar aș fi vrut să cu­nosc părerea clasei culte. In cele din urmă au putui rezista curio­zitatea mele și mă hotărâi să caut a-i cunoaște gândul, ducân­­du-mă într’o zi la Operă ca spec­tatoare de rând — la galerie. Spusei bătrânei mele doici pla­nul, care, bine înțeles, o îngrozi. — E cu neputință! zise ea. Alteța Voastră imperială n­u poate face așa ceva. Ce s’ar zice dacă ați fi recunoscută și ce-ar zice socrul d-voastră? Escapada de la Operă După multe discuții se resem­­nă să­ mî înlesnească escapada; într’o seară preveni pe toată lu­mea că „principesa se simțea foarte obosită și dorea să nu va­dă pe nimeni". Pe urmă, fără a pierde timp, îmi ajută să mă deghizez: pusei o perucă roșie, puțină pudră, o rochie neagră simplă și o pălărie foarte ordi­nară; eșizăm apoi din palat pe o portiță; din fericire nu ne văzu nimeni. Era o noapte de iarnă lumi­noasă și înghețată, și în drumul meu, pe ulițele acoperite de zăpa­dă înghețată, avui o nespusă senzație de libertate; și mă simții încântată, când, după ce lua­sem biletele, mă găsii de­ asupra amfiteatrului. Privii curioasă intrarea ilustrelor mele neamuri: regele și regina sosiră cel dintâi în loja regală, pe urmă își făcu intrarea Matilda, cu rochia ei cu fraga sdrobită, apoi Jean- George, visând la papii lui; în sfârșit bărbatul meu și tatăl lui. Imediat începură ob­servațiile și cu multă greutate îmi stăpânii râsul la comenta­riile făcute asupra suveranilor de către supușii lor. — Ce colecție de mumii­ stri­gă batjocoritoare o fată. — Uite Matilda cu rochia ei cea veche, zise alta. Serios, ar trebui s-o schimbe, dar e prea sgârcită ca să-și cumpere alta! — Și apoi, ar trebui să caute să-și topească grăsimea ! — Ce serios pare prințul Geor­ge !... Ce bine i-ar face dacă ar pune să-i repete baletul, un loc să-și petreacă toată vremea la biserică! Și toată lumea izbucni în râs. Ideia ca cumnata-mea să pue baletistele să repete în rochii de tulpan și să le învețe pașii, m fi făcu să-mi pierd serioșitatea. — Unde să fie Luisa? Aceasta fu întrebarea de­­ pe toate buzele. — A întârziat... Sau poate că nu vine ? Ce păcat!... E singura din familie care e ca toți oame­nii... Asistai la actul întâi și ful surprinsă văzând cât de mult le plăcea și cum întelegeau mu­zica spectatorii aceștia de la lo­curile eftine , cunoștința teh­ni­­cei și a stilului la ei fu o revela­ție pentru mine și aceasta îmi dovedi că aveam dreptate să cred că burghezia era o clasă cultivată și inteligentă. Luai ceaiul cu familia când se ’ntoarseră cu toții de la operă, și uitându-mă la socru-mea mă gândeam că de mi-ar fi știut escapada, m’ar fi închis într’o mănăstire pe câte zile mai a­­veam. (Va urma) Principesa Luiza de Saxonia IM PREAJMA, serbărilor Universitare di­n Iași Iași, 13 Septembrie. D. Greceanu, primarul Iașilor, care a fost primit în audiență de M. S. Regele la Sinaia, a venit azi în localitate. Cu ocazia acestei audiențe s-a decis definitiv ca întreaga familie regală să participe la serbările jubilare ale Universităței­­ din Iași. E vorba ca familia regală să stea 4 zile la Iași. Data fixată pentru sosirea înal­ților oaspeți e ziua de 27 cor. In programul anunțat de „Uni­versul” s’a făcut o mică modifica­re în sensul că s’a renunțat la banchetul ce urma să se dea la Teatrul Național, fiind înlocuit cu un bal ce se va da în sala tea­trului, în seara de 29 cor. Administrația comunală a luat de azi măsuri pentru decorarea orașului. Se vor ridica mai multe arcuri de triumf, iar străzile principale vor fi pavoazate. Iași, 13 Septembrie. S'a decis ca M. S. Regele să viziteze universitatea, teatrul național, cazărmile și rezervo­rul de apă de la Copou. Pentru serbările jubilare va sosi la Iași orchestra ministeru­lui instrucțiunei, sub conduce­rea d-lui Dinien.

Next