Universul, iulie 1913 (Anul 31, nr. 178-207)
1913-07-01 / nr. 178
-Declarația ministrului de interne sârb București, 29 iunie 1913 Puterea României Primii pași ai armatei române peste vechea graniță a Dobrogei nu au întâmpinat nici o împotrivire,—și după toate știrile de până acuma acelaș lucru se va întâmpla în cadrilaterul întreg. Cu tot avântul războinic dela noi, care ar fi dorit poate ca, trufia bulgară să fi primit o lecție mai drastică, vom zice că totuși e mai bine așa. Și este mai bine, fiindcă lecția totuși va fi fost dată și efectul ei va fi tot atât de hotărâtor, măcar că se va fi evitat o vărsare de sânge mai la urmă zadarnică și se vai fi cruțat spectacolul tn ar orori mai mult peste acelea ale războiului dintre foștii aliați.Nu mai puțin decât prin lupte defective armata română se va fi acoperit de glorie,—ba poate și mai mult, căci renunțarea la ■orice rezistență ce oare poate Însemna, decât ultima și cea orai desăvârșită înfrângere a unei oștiri, a unei țări? „Glasul țării va fi ascultat”, «— a fost o vorbă regească ce s-a spus nu de mult. Și dacă au fost unii, dacă au fost vecinii noștri bulgari cari au avut un moment aerul de a se împotrivi acelui glas, ce ar fi trebuit de altfel să fie și pentru ei glasul rațiunii, iată că a venit puterea armată a României ca să-l afirme. Și s-a afirmat astfel, încât a amuțit orice obiecțiune, a dat îndărăt orice împotrivire... Nu este oare acesta echivalentul celei mai strălucite victorii ce putea să fie? Nu a purces armata română ci să zdrobească pe vecinii noștri bulgari. Noi românii spntem , oameni mult mai drepți în sufletul nostru și mult mai respectuoși de aspirațiile juste ale fiecărei națiuni, decât, ca să ne luăm vreodată rol de asupritori. dar nici asuprirea, altora, și mai ales în paguba menținerii unui just echilibru față de noi, num putut s’o suferim, — ■și întru aceasta se rezumă toată acțiunea noastră, acum triumfătoare. Strâmtorarea foștilor ei aliați de către Bulgaria nu puteai să fie tolerata; bulgarii trebuie să se mulțumească cu ceea ce în chip rațional li se poate cuveni. Ei pot zice că și-au atins idealul unității lor naționale;d aci se pot opri, trebuie să se oprească. Visurile lor imperialiste, sau cele de hegemonie balcanică, sunt cel puțin premature, dacă nu pentru totdeauna imposibile. Acestea trebuiau să li se învedereze, și li s’au învederat, prin desfășurarea, puterii României. Acesta a fost înțelesul acestei desfășurări, acesta i-a fost scopul, și—încă odată—cu atât mai bine dacă acest scop, in definitiv un scop de pace și de bună rânduială, vă putea fi atins fără vărsare de sânge până la sfârșit. - AMĂNUNTE Asupra ocupării Silistrei se vmanidau următoarele amănanunte: Trupele române au intrat in Bulgaria: Joi spre Vineri, discre dimineață. Trupele nu știau că nu vor întâmpina rezistență. Când s-au concentrat trupele pe piață, a apărut subprefectul bulgar în uniformă și a comunicat că, din ordinul guvernului, predă Silistra. Comandanții trupelor s’au dus apoi la primăria locală, unde primarul i-a primit salutându-i cu câteva cuvinte spuse în românește.* TRUPELE ROMÂNE AU ÎNAINTAT PE TERITORIUL BULGAR, PE O ÎNTINDERE DE 20 KILOMETRI, IAR FRONTUL ARMATEI DE OPERAȚIUNI SE DESFAGOARA PE O ÎNTINDERE DE 150 KILOMETRI, mație prin care declară că in numele M. S. Regelui ia in stăpânire orașul Silistra. 9 Ministerul de interne a pus la dispoziție un milion și jumătate spre a se lua măsuri sanitare ca trupele noastre să fie ferite de epidemiile ce bantue in Bulgaria. Telegrama _ ministrului de rasboi către regele Carei I), general Hârje și ministrul de război, a trimis Vineri, din Silistra, următoarea radiogramă : M. S. REGELUI BUCITÎI".S'n Respectuos aduc la cunoștința Maiestății Voastre că astăzi, la orele 1i dim., cetatea Silistra a trecut sub sceptrul Regelui Carei. Ministru de război General Hârjeil PKtfSluI generalului Cylser I), general Calcer, comandantul trupelor de ocupațiune, a dat a procla Generalul Calcer 21 IUNIE 1913 • Cinc-î român, astăzi pleacă la război Pleacă, precum pleacă cel ce sunt eroi, Cel ce poartă nume Cel care au inimă și suflate vii. * Artist, care țara, pururi am cântat, Ca oștean la luptă plec azi devotat, Pentru ca hotarul țării să-l păzesc, Să fac mai térei și să i-l măresc. * Plec la luptă, unde Voi scri simfonii In suer de gloanțe cântând armonii înscrise pe pagini care să rămână Să ■ntregească mâine „Opera română”! Ion I. Barbu ------------ vox ——— 0» meseriilor și familiile oștenilor chemați sub arme Casa centrală a meseriilor a hotărât să vină in ajutorul soțiilor și copiilor meseriașilor și muncitorilor, cari au fost concentrați cu ocazia mobilizării. Astfel, sa a decis să li se dae orice medicamente, atât de la dispensariile casei Centrale cât și de la farmacii, precum și ajutorul bănesc, după" clasa de cotizat" a soțului, în caz de boală a soției. Pe lângă acestea, casa Centrală fiind informată că familiile unor meseriași și muncitori chemați sub drapel au rămas cu totul lipsite de mijloace de existența — o stare de mizerie care poate aduce după un fel de fel de boli ,și chiar epidemii — a decis, tocmai în scopul de a preîntâmpina ivirea unor asemenea boli sau epidemii, să ajute pe familiile acelor meseriași și muncitori cu desăvârșirii săraci. In acest scop, Casa Centrală va culege informațiuni cât mai precise și sigure pentru ci să se poată folosi de ajutoarele Casei Centrale numai familiile celor cu adevărat săraci și cari erau in conformitate cu legea asigurărilor. de al Romei fii, Vederi din Cadrilater SUS : Cazarma din Rusciuk. JOS : O vedere din Varna. Războiul din Balcani ..........- - __AAAAAAAA SERBIA ORDONA încetarea vvwvvw ostilităților Seelarafla misiisîrnlsi de interne sârb ----------Q,vn ■ M f ■ «r-, Mgrad, 23. - prisiunl ie interne al Serbiei, protier, a declarat că ostilitățile vor înceta peste câteva zile. Sârbii se mulțumesc cu țărmul drept al Varșanului, inclusiv localitățile 3stip și Rasovița. Sârbii au avut în acest război 40 mii de morți și răniți. Demersul Rusiei și Franței pentru încetarea ostilităților Belgrad 29, guvernul sârb In urma intervenției urgente a miniștrilor Rusiei și franții, a hotărât încetarea imediată a ostilităților. Demersuri similare s’au acut și ia $tena, Se uile n’a venit încă un răspuns precis ------------ x ox--------— SERBIA cere despăgubiri de la Bulgari Belgrad, 29. — Se consideră ca, lucru natural ca bulgarii să plătească sârbilor despăgubiri pentru pierderile mari ce le-ai suferit in acest războiu. Bulgaria, fiindcă ea, a început războiul, trebue să facă vitâi o propunere in acest sens. .».! j. exo—. . . — , INTERVENȚIA reușită a Rusiei la Belgrad Belgrad, 29.—D. Pasici a luat act de sfaturile Rusiei ce i s’au remis de ministrul Rusiei, de Hartwig, cu privire la pace. A declarat că va comunica cele aflate comandamentului armatei și aliaților. ------- —-----OXO————«p Tratativele turco-bulgare Constantinopol, 29. — Nacevici a prezentat eri Porței răspunsul Bulgariei, care s-a discutat apoi in consiliul extraordinar de miniștri, convocat de marele vizir. Marele vizir a declarat apoi lui Nacevici că Turciei nu-i convine să amâne rezolvarea chestiuEui printr-un schimb interminabil de note. Nacevici a răspuns că este autorizat de guvernul său să trateze direct cu guvernul otoman și ca Bulgaria e gata să cedeze Turciei teritoriul de dincolo de linia Enos-Midia, în schimbinî neutra stații ii Hirgil Biiu. Iitemaa. BULGARII FUGĂRIȚI de greci Atena, 29. După lupta de la Strumița, trupele s-au concentrat înspre Demir-Hissar, unde se adunaseră rămășițele trupelor bulgărești. Cam 44 batalioane bulgărești erau puternic retranșați, ocupând și înălțimile de la Vetrina. Trei divizii grecești au primit ordin să măture versantul muntelui Beles, pe țărmul drept al fluviului Strymon. Grecii au atacat aripa dreaptă a dușmanului, gonindu-le din Kessissik. Totuși marșul infanteriei grecești a trebuit oprit, căci tirul tunurilor de asediu împedecau artileria greacă să răspundă la o atare distanță. Noaptea însă, artileria greacă, profitând de întuneric, s-a putut apropia. Dimineața infanteria greacă a respins pe bulgari din Vetrina până dincolo de țărmul stâng al Strymonului. Bulgarii au distrus în parte podul și calea ferată. Grecii i-au urmărit pe partea dreaptă a apei și bulgarii au fost siliți astfel să părăsească în grabă pozițiile lor. Grecii au urmărit pe dușman. Importante coloane bulgărești, venind din Iștip, s’au îndreptat înspre Perusi, via Strumița. O divizie greacă a atacat și împrăștiat aceste coloane luând 20 tunuri. Astfel armata greacă face față armatei generalului Ivanoff înfrântă, cuprinzând 80 batalioane, și mai face față unei a patra armate bulgăreze, cuprinzând 72 batalioane. Grecii o urmăresc și pe aceasta, plecată din Iștip. Ieri după amiază o secție a armatei a ocupat Demir-Hissar. Dușmanul a părăsit patru tunuri. O coloană bulgară venind din Iștip a fost împrăștiată. I s-a luat 19 tunuri. O coloană dușmanămind să treacă Petrisi a fost respinsă de greci. Au părăsit 15 tunuri. __—.-----.—exo-------------- EPILOGUL TURBURARILOR MILITARE DIN FRANȚA Paris, 29. — Cariera, a încheiat discuția nea interpelărilor cu privire la incidentele militare. A respins cu 323 voturi contra 71 ordinul de zi al socialiștilor și a adoptat cu 431 voturi contra 72 un ordin de zi de încredere, blamând manifestațiunile militare și umbând lepresiu, nev. " amenințată de o revoluție Belgrad 29.—Din Sofia, unde domnește o completa ana cehie, sosesc știri grave. Populația din Întreaga țară este pe cale de a se revolta. Se spornește că s’ar fi săvârșit un atentat la viața lui Danew . -------------OXO—----------- 0 intervenție a Italiei e iminenta? Roma, 29. Italia a organizat o nouă flotă de război în marea Egee, ordonând ca ea să fie gata de plecare în orice moment. Cercurile militare afirmă deocamdată că formarea acestei noui flote nu este în legătură cu evenimentele din Balcani. -------------Oxo------------CONFIRMAREA ocuparii orașelor Cavala și Sere» de greci Atena. 29. — D. Cmuiuriotis telegrafiază: Am ocupat astăzi oficial Cavala. Căpitanul de marină Chesis a fost numit guvernator al orașului. Am curățit regiunea de comitagii și soldați bulgari. Entuziasmul este mare printre locuitori. Musulmanii participă la aceste sentimente. ♦ Atena. 29. — Trupele grecești au ocupat Seres. Pentru îngrijirea răniților în spital la azilul ,,Elena Doamna“ La școala normală din azilul Elena Doamna se organizează, sub înaltul patronaj al A. S. R. Principesa Maria și în urma autorizărea d-lui ministru al instrucției, un spital de 150 paturi. Serviciul de infirmiere se va face de către absolventele școalei și de persoane din administrația interna a acestei școli, din care unele au funcționat ca infirmiere și în războiul din 1877. Un spital al soc. „Țesătoarea* Față de mobilizarea generală a armatei și spre a contribui și noi cu mijloacele noastre la ajutorarea patriei, am găsit de cuviință a pune la dispozițiunea ministerului de război localul internatului și partea principală a gogoșeriei societate! ..Țesătoarea” din str. Popa Lazăr, pentru așezarea unui spital, cu un număr de patruzeci paturi, înzestrate cu lingeria lor, privind pe minister, personalul medical, medicamentele, hrana bolnavilor și a personalului precum și rufăria de corp a bolnavilor. Drept care, am semnat, autorizând pe doamna Zoe dr. Gr. Râmniceanu, președinta comitetului doamnelor la societăței „Țesătoarea”, a face demersurile necesare. București, 2S iunie 1913. țss D. S. Nenițescu, Gr. G. Cantacuzino, Ion Kalinderu, L. Basset, general adj. Mavrocordat, dr. C. I. Istrati, N. N. Butculescu, A. Băicoianu, M. Blank, D. Hagi Theodorachi, D. Catargi, colonel Brociner. SOLDAȚI ROMÂN din Austro-Ungaria se înrolează ca voluntari in România Budapesta. 29. Mai mulți soldați români din regimentul 64 infanterie din Orciștie, însuflețiți de mobilizarea aruatei romane au dezertat, luând, drumul României spre a lupta in rândurile armatei române. Doui din ei au fost arestați in apropierea granițesi aduși la Brasov. PENTRU PATRIE Ca român am tresăltat de o imensă, bucurie văzând graba cu care apărătorii Patriei au răspuns la apelul ei. Lăsăndu-șî copii, soții, lăsându-șî pe câmp roadele muncilor și totul la voia, întâmplării, fiii României, scutul de apărare al acestui pământ fertil, pavăza acestui potijv de pământ pentru păstrarea, căruia au căzut. jertfă atâția viteji in trecutul glorios al neamului Romanesc, aă pornit dela căminurile lor pentru, luptă. Cu toții lui înțeles că ori, cât. i-a.m. iubi și cu cât de scumpi ne-ar fi copiii și părinții, noștri, totuș, toate aceste iubiri vin să se confunde și să se reunească in iubirea de Patrie. Strămoșii noștri au considerat ca cea mai sfântă datorie, jertfirea pentru Patrie. Astfel găsim jertfirea [UNK] pentru Patrie la Eroul de la Călugăreni, la făptuitorii lui 1821 șî 11848, la Eroii de Ici Grivița și Plevna. Astăzi, ca și în trecutul depărtat, Țara se găsește in vremuri grele. Un popor sălbatic, un popor asiatic, revendică întâetatea in Orientul Europei și o revendică desigur in detrimentul României. Bulgarii, aliații de până crie ai sârbilor, grecilor și muntenegrenilor, au ridicat armele, contra lor, nonsibicindu-i mai slabi, ca apoi să vină rândul nostru, și ei să ocupe cât mai mult teritoriu. Atât numai, că conducătorii României au ghicit la timp gândul lor și au dat ordin pentru mobilizarea întreg ei oaste române. Trâmbițele au sunat și fii țării s'au adunat pentru a porni contra vrăjmașului. Ei au plecat cu aceiași nețărmurită dragoste de neam, țară și tron cum porneau odinioară înaintașii lor, ei au plecat cu negrăită bucurie pentru că au de apărat o Patrie mândră, glorioasă, falnică și bogată, fiindcă au de apărat România, plină de viață și strălucire. Sunt încredințat că mare parte, dintre eroii, aceștia, vor boteza cu sângele lor noile drapele și, având de pildă, fala strămoșească, li se va părea dulce și frumos de a muri pentru Patrie. Noi cei de aici, in afară de îmbărbătare, în afară de cuvinte, îî asigurăm că vom veghia și vom avea grije asupra șoaptei familiei lor, că vom stărui ca bogații să se grăbească a fi darnici, asigurând văduvele și orfanii celor cari se vor lupta și vor muri pentru țara lor. Cu Dumnezeu, înainte și cu toții să uităm totul, pentru Pa Craiova. Mitiță E. Petrescu- p. s. — Deși sunt fără avere și împovărat de familie, vă trimit 100 lei pentru ajutorarea familiilor celor mobilizați. -----------------OXO----------------- Grațierea militarilor condamnați pentru nesupunere și dezertare Au fost grațiați de restul osândei ce mai au a face toți militarii condamnați de către consiliile de disciplină și de război, pentru faptele de : nesupunere, întâia dezertare și dezertare repetată, în țară ori străinătate, cu sau fără risipire de efecte. Intervenția taratul la Sofia Petersburg, 29.“Țarul Rusiei a trimis regelui Ferdinand o telegramă învitându-I sa fie mai conciliant și sa nu provoace o agravare a conflictului. Regele Bulgariei a răspuns că se apleacă în fața voinței țarului dacă va apăra până la o anumită măsură interesele Bulgariei. Prizonieri bulgari LA CALARAȘI Călărași- 29 Iunie. Aseară a fost ems In lecelltate unmai transport ie 159 prizonieri din Silistra. Majoritatea prizonierilor transportate sub escortă sunt turei. ----,----------ox----------—— î Bonurill mâiniii Consiliul de miniștri a hotarât ca bonurile emise în schimbul animalelor și diverselor materiale rechiziționate pentru armata, să fie primite drept bani la toate Cassele Statului. * Supușii români aflători în Bulgaria au fost puși sub protectia agenților diplomatici ai Italiei.* In urma intervenției marilor Puteri, guvernul nostru a primit ca, staționarele ambasadelor respective să aducă din Constantinopol la Constanța, corespondența diplomatică, iar de aci, prin îngrijirea guvernului nostru, să fie dusă mai departe cu un tren special până la Durdujeni. Guvernul român a primit oferta unei companii de navigațiune otomană ca să facă serviciul de pasageri între Constantinopol și Constanța. •-----------------0X0---------------- Mișcarea de la finanțe la serviciiul exterior general al finanțelor s’a făcut următoarea mișcare: D. Vâlceanu N. Teodor, a fost numit impiegat auxiliar cl. H-a în serviciul exterior general al finanțelor,, în locul d-lui Gh. Dumitriu, demisionat. D. C. Poppa, a fost numit impiegat auxiliar cl. II-a, la percepția circ. II Galați. D. Al. Brăiescu,a fost numit imp. cl. II în serviciul exterior, repartizându-se la percepția circ. 8 Capitală, în locul imipegatului cl. II a V. Vasiliu, destituit. D-ni. V. Cazaciuc, D. Mineu și G. A. Tutovanu, au fost numiți impiegați cl. II-a, în serviciul exterior general al finanțelor, în locul d-lor Andrai. Ionescu și G. M. Rădulescu, destituiți.* Au fost numiți impiegați auxiliari cl. IIa : D-ni. Al. I. Vasiliu, la adm., financiară Botoșani, în locul d-lui V. Gheorghiu, depărtat j Ion M. Drăghescu, la Mehedinți în loc vacant, Tr. S. Sava, la administrația financiară Buzău, în loc vacant și C. Grigoriu, la Putna, în locul d-lui Valeriu Ionescu, înaintat. ---------------exo--------------- - Vapoare Grecești refugiate la Sulina Sulina, 29 Iunie. Vapoarele grecești „Kyveli“ și „Alexandra \ încărcate cu petrol și surprinse în portul Constanța anul trecut de războiul Balcanic, au fost obligate a părăsi acel port și s'au refugiat în portul Sulina. Aci, Comisiunea Europeană le-a destinat ca lor de ancoraj mila 29 în apropiere dr. Tulcea, x IjS TM uew