Universul, august 1923 (Anul 41, nr. 202-227)

1923-08-01 / nr. 202

Pluguri, Grape, Cu­livatoare Semănători In rânduri Tot felul de maşini agricole, în depozit la: Universala Sac­ an. București: Strada Pari» No. 4 bis Coastatic*», Strada Carol No. 61 Br­ila: Strada Unire! No. 71 13 DEPOZIT PERMANENT IN * TOATE MATINILE BETÂMPLARIE FABRICAT GUBI/CHWERKE lieqnitz y///////mw///////////s//?Av//y/M w//y/w////////////////Ar/'Y//////ţ ANGLO-AMERSC I BUCURpTU/TR CAROL 50 - /)UIU,FíATh ÜNJRE110 b^Tu/iRiE«^m*fiOMr­ nmcnwi«riER CEA MAI MAREW= ÎMPLETITUPJ DE SÂRMĂ PC.NTDU IM­PHEUMU3H1, SOMlER£tSIT£ ,CIUPURI, ETC. t _ FABRICA POSTĂ LMAtâS* A SOCIETATEI anonime qqmane de fiNanoage • BUCUREȘTI «sm. IZVOR -M9 MOTOJIftf orizontale „INTERNATIONAL“ “MOTORUL FARA CAPRICII * V„3, &, IO Hi», staţionare si portativ® •WFOn­ai PI 6 HA cu masa tie terestrau CONSTRUCŢIE SOLISH - EXTRAORDINAR DE SIMPLU - KONTABil ORIUNDE întrebuinţarea cstui mai ban material a n­u nele noastre propril, garantează excelenţa motoarelor Internaţional Harvester Corporation — Bulevardul Carol II 4 RUG-REST' —­­I GATERE ROMANIA Grefa Tribunalului Chişinău Secţ a i-a ESTRACT / No. 19.510 din 10 Iulie 1923 / D-na Alexandra I. Nedova năs- , cută Godlevscaia din Chișina, ■str. Mihai Viteazu No. 28, cu pe 1551! întrebuințând o sin­gură dată Pudra Flora, o veti a­­dopta pentru tot­deauna. mssamsseiiiíáfssammmbus»« ipiiip ! -.ää LIIIlaSL furn'sează 1 An fan vrompt | ;oc ?mm k m iag, i ^ , | cojite *• *^c0oJÎ)r i Doss-krishsts str*K,”i*‘lan I I ti 1TNTVFT?<?ÜL nnoirea convenţiei stabilite cu prilejul păcii de la Bucureşti din 1943 intre statele balcanice, va fi pusă mâine după terminarea conferinţei Micei Înţelegeri dr d. Duca, d-lui ministru de externe al Iugoslaviei, Nincici. Această chestiune se va trata numai intre aceste state. D. Nincici se arată dispus să resolve aceasta chestiune in mod satisfăcător pentru România. Comunicat oficial La sfârşitul şedinţei după auniuni s’a dat pre­sei următorul comunicat: „D-nii Beneş, Nincici şi 35uca au avut în cursul zilei de azi două întrevederi prelungite. Chestiunea Ungariei, ca şi acea a Bulgariei au fost discutate în mod amănunţit şi acordul a fost desăvârşit între cei trei miniştrii de ex­terne. Cererea guvernului ungar, relativă la revi­zuirea hotărîrei dată de comisiunea repara­ţiilor în privinţa ridicăreî ipotecei, a fost cer­cetată şi hotărîrile au fost luate. S’a studiat, de asemenea, ordinea de zi a viitoarei sesiuni a Ligii Naţiunilor şi s’a ajuns la un acord asupra tuturor punctelor. Afară de aceasta, s’au examinat diverse chestiuni de natură politică şi economică pri­vitoare la situaţia Fiicei înţelegeri şi la rapor­turi­l­e ei cu Puterile amice şi aliate“, Sinaia, 29 iulie 1923 1. Prânzul­ oferit de d. nistru Duca­ ­­ Seara, la orele 8.30, d. minis­tru I. G. Duca a oferit un prânz la restaurantul hotelului Pa­lace, la care au luat parte, d-na şi d. Beneş, d-na şi d. Ninch­i, d-na şi d. I. Brătianu, d-na şi d. Duca, miniştrii ţărilor din Mica înţelegere acreditaţi pe lângă guvernul român, membrii cabi­netului român, precum şi per­sonalul superior al conferinţei şi al ministerului de externe. După dineu, In hall-ul aces­tui hotel a fost o recepţie la care au asistat afară de persoa­nele invitate la dineu, toţi mi­niştrii plenipotenţiari şi repre­zentanţii presei. S’a dat un strălucit concert de maestrul Enescu. In cursul acestei serate, am întrebat pe d. Beneş dacă e mulţumit de mersul lucrărilor conferinţei. Surâzând, d-sa a declarat că are toate motivele să se felicite de mersul lucrărilor. D. Ciolac Antici ministrul Iugoslaviei la Bucureşti, la rândul său, rugat de noi, a de­clarat că Iugolavia a făcut toa­te sacrifciile ce i-au fost cu pu­­tinţă spre a ajunge la o soluţia mulţumitoare, fără însă a se a­­duce o vătămare intereselor iu­goslave. D. Nincici va vizita Capitala D. Nincici ministrul de externe al Iugoslaviei însoţit de d-na va vizita mâine ci­mitirul eroilor din Sinaia unde se află înmormântat şi un soldat sârb. Cu acest pri­lej vor depune flori pe mor­mântul acestui erou sârb pre­cum şi pa cela ale eroior români. Ministrul de externe ceho­slovac ,d. Eduard Beneş, a plecat astă noapte la ora 12 şi 4 minute din Sinaia prin­­ Halmi la Praga, însoţit de­­ aceeaş suită ca şi la sosire. De­şî d-na Nincicî, ministrul de externe al Iugoslaviei, au plecat azî la­­ora 5 dimi­neaţa din Sinaia, la Bucu­reşti ,spre a vizita oraşul şi în acelaş timp să depună o coroană, din partea guvernu­lui iugoslav, pe mormântul eroului necunoscut din par­cul Carol. In timp ce conferinţa lucra în sala de şedinţe, d. Scassis, mi­nistrul­­Greciei, a fost primit de d. Duca într’un birou vecin şi pus în curent cu mersul lucră­rilor privitoare la Grecia. D. Piltz a fost de asemenea primit de d-nii Brătianu şi Duca cu cari s'a întreţinut în­delung. M. NEGRU «HUI XII.—*îr 202 avar cerea mătăsei artificiale, afla­tă In ultimul timp intr'o des­­voltare considerabilă. Pentru pasta de calitate bu- . nă se întrebuinţează Natrîun-­­ bisulfit şi pentru calitatea mai­­ proastă Natrium hidrat. Câteva miî de lucrători sunt In această uzină. Inginerii şî direcţia fabrici, ne-au ,dat toa­te explicaţiunîle şi apoi ne-au dus să luăm masa în mijlocul pădurei, pe marginea lacului, la vila unuia din inginerii ex­­ploatărei. Aceeaşi masă copioa. , să ca şî până aci, după care la orele 4 am plecat iar în sus, '»tot mai la Nord, cu un tren special electric, la Udercolm, unde este o frumoasă cascadă a fluvi­ului Klarr şi căderea a­­pei este dusă la nişte turbine colosale, formând o uzină elec­trică de 21,000 cai putere, care serveşte pentru punerea in miş­care şi ilumînărei tuturor fa­bricel­or din aceste regiuni. Aci am fost întâmpinaţi de directorul general al societăţii .1. Inginer Hermenius, care este şi prefectul judeţului şi ne-a dat toate explicaţiile. Frumuseţea cascadei şi transport­ul buşteni­­lor pe fluviul Klarr în acest punct, dă un peisaj de o fru­museţe rară. De aci, cu auto­­­­mobilele tâmp de o oră, prin Sinaia, 30.­­ Urmând invita­ţiei făcută de d. Eduard Beneş, ziariştii români şi străini, aflaţi la conferinţa Micei înţelegeri la Sinaia, s-au adunat azi dimi­neaţă la orele 8 la vila Filipes­­cu, unde ministrul de externe al Cehoslovaciei le-a făcut urmă­toarele declaraţii: Polonia şi Grecia faţă fie Mica înţelegere In ce priveşte raporturile Mi­cei înţelegeri cu Polonia şi Gre­cia, — declară d. Beneş, — vă confirm în totul declaraţiile pe care vi le-a făcut, colegul meu. L . G. Duca, ministrul d-v de externe în această chestiune. Aceste declaraţii ale d-luî Duca sunt foarte netede şi rar Ia însuşesc în întregime. înţelegeţi bine că aflându-mă într’o ţară, deşi prietenă totuşi străină, nu pot să fac declaraţii mai amănunţite. Idei­a Casa Liv­e Lederer [Oradea Mare Str. Coşb­uc N ] ■1 livrează ori­un­de în ţară- I Reprezentant Ing. W­ain­­bferer-­r Bucureşti Str. Ştu­­bei Vo­l 29 Fel 22151, păduri imense de brad, am a­­j­uns într'un parc splendid şi am descins la casa directorului d. Herlenius, un fel de castel în lemn, vopsit în alb, care con­trasta aşa de mult cu verdea­ţa pădurilor. Casa aceasta, a­­rătată ca model de casă boe­­rească la ţară, deşi din lemn, data de peste una sută ani, împărţită minunat şi cu o mo­bilă din cele mai lucioase, a­­vând tot confortul modern, iar pereţii pe dinăuntru tapisaţi cu carton în loc de hârtie. Aşe­zată în parcul imens ce o în­conjura de o parte şi pe malu­ lacului, ce forma aci fluviul Klarr, mai ales în asfinţit, ofe­rea un peisaj de o frumuseţe răpitoare, ce rămâne în minte pentru toată viaţa. Casa aceasta ca şi masa bogată la care ne-am aşezat era ornată cu dra­pelele suedeze şi ale noastre ale fiecăruia din cei cari fă­ceam parte din grup. Regret că nu pot reproduce clişeul eî, dîn cauză că a fost luat greşit. Şi act toasturi, entusiasm şi căl­dură comunicativă, caracteris­tică poporul­uî suedez dela a cărui ospitalitate se pot lua lecţii. La ora 11 m’am dus de am găsit trenul în care m’am cul­cat plecând mai departe, , Conferinţa Micei înţelegeri de la Sinaia a avut un program precis şi toate chestiile cuprin­se in acest program au fost dis­cutate şi rezolvate într-un per­fect acord. Conferinţa de la Sinaia e a treia reuniune a Micei înţele­­geri, după cea de-acum aproape 7 ani la Belgrad şi cea de acum 1 an la Fraga. Această a treia conferinţă marchează un progres vădit fa­ţă de cele 2 conferinţe prece­dente, din următoarele 3 punc­­te de vedere: I) S’a manifestat o mai strân­să solidar,* late Intre cele 3 sta­te alcătuitoare ale Micei înţe­legeri ; II) 10 a; unitatea intere­selor a fost mult mai accentua­tă; şi III) Chestiunile dasbătute s’au prezentat într’o formă mult mai precisă, dând astfel posibi­litate să luăm şi decizi­uni ca­tegorice. Puterea Mici înţelegeri Puterea Micei înţelegeri nu constă atât în aparenţele ei ex­terioare, cât în valoarea ei in­trinsecă, în hotărîri, ce de co­mun acord se iau şi în capaci­tatea de executare a acestor re­zoluţii. trica înţelegere în faţa proteinelor europene Am examinat cu deamănuntul situaţia generală europeană în legătură cu interesele specifice ale Micei înţelegeri atât din punctul de vedere general, cât şi din punctul de vedere special fiecărui stat din Mica înţele­gere. Chestiunea reparaţiilor,—bine­înţeles întru cât ne privesc pe noi,­-ocuparea Ruhrului, situa­ţia din Germania, cea din Bul­garia, din Turcia, din Ungaria şi din Rusia, toate acestea au fost trecute în revistă. N’a fost nici o clipă vorba să fixăm o politică faţă de Rusia, aceasta eşind cu totul din ca­drul obiectivelor Micei înţele­geri. Asupra tuturor chestiilor dez­bătute, am constatat un perfect acord între reprezentanţi s­a­telor Micei înţelegeri — acord care nu va întârzia să-şi aram roadele, în desfăşurarea eveni­mentelor apropiate, ţin să accentuez acest lucru care e de o importanţă capitală. Cu prilejul acestei conferinţe de la Sinaia s-a vădit odată mai mult că Mica înţelegere este singurul organism solid, care garantează pacea în Europa Centrală. Chestia împrumutului Un­­gariei Ştiţi că Ungaria nemulţumită cu hotărîrea comisiei de repara­­ţiuni de la Paris n'a putut con­tracta împrumutul pe care-l susţinea că este oarecum nece­sar refacerii sale economice, în bună parte şi pentru faptul că bancherii, la cari a apelat au găsit condiţiile formulate de Mica înţelegere ca grele. Diferendul cu Polonia „Micul incident Javorina“ In ce priveşte diferendul nos­tru cu Polonia pe chestia Javo­rina, vin să vă declar că am convingerea fermă că vom a­­junge cât de curând la o înţele­gere. Intre două state, unul numă­rând 30 milioane şi altul 11 mi­lioane de locuitori, trebue să se cunoască măsură proporţiilor unei probleme cum e aceea a statului Javorina. Interesele mari, cari unesc cele două state —Cehoslovacia şi Polonia—sunt cu mult mai cuprinzătoare, ca să facă pe bărbaţii da stat res­pectivi să înţeleagă, că trebue să aibă justa noţiune a impor­tanţei secundare, pe care o pre­zintă, micul diferend favorina. Afirm aşa­dar că pe această chestie,—sunt convins,—că vom ajunge la un acord satisfăcător pentru ambele state. Ca să dăm încă o dovadă de spiritul nostru paşnic, de dorin­ţa noastră de a vedea cât mai repede însănătoşită economiceş­­te Europa Centrală, am purces la o revizuire a condiţiilor noas­tre. Se ştie de asemenea, că Un­garia ne-a sesizat direct, prin­­tr-o cerere adresată atât state­lor Micei înţelegeri în parte, cât şi prin reprezentantul comun al Micei înţelegeri în comisiunea de reparaţiuni. De aceea, s’a luat această cerere în cercetare. Ştiţi că în teză generală am ad­mis în unanimitate, — membrii Micei înţelegeri,—ridicarea ipo­­tecei noastre asupra Ungariei,— ipotecă la care ne dă dreptul tratatul de la Trianon, — bine­înţeles însă, cu condiţia ca îm­prumutul eventual, pe care-l va contracta Ungaria să nu servea­scă nici înarmării, nici agitaţii­lor iredentiste, împotriva state­lor învecinate. Pentru aceasta, va fi nevoe de un control efectiv, ale cărui condiţii tehnice se vor stabili ulterior. In conferinţa din această di­mineaţă, pe care o vom avea, d-nii Duca, Ninch­i şi cu mine, vom redacta nota de răspuns a Micei înţelegeri către Ungaria, în care vom arăta hotărîrile noastre. Secrete şi diplomaţie La întrebarea ce mi-o puneţi dacă această notă se va comu­nica presei, sunt silit să vă răs­pund : Nu. Eu nu sunt pentru diplomaţia secretă , după cum ştiţi foarte bine, dar sunt secrete şi secrete de stat. Sunt unele, care nu se pot dis­cuta aşa pe pieţele publice sau pe stradă şi atunci mă înţele­geţi... Aceasta este şi o chestie de tact politic. A face altfel n’ar fi democraţie, ci demagogie. h\\u înţelegere faţă de apropiata sesiune a Ligei naţiunilor In vederea deschiderei apro­piatei sesiuni a Ligei Naţiunilor, am discutat aci la Sinaia, pro­blemele, care ne interesează şi pe cari le-am amintit în decla­raţiile făcute („Universului") şi am constatat şi cu acest prilej o nouă unitate de vederi şi o nouă unitate de acţiune a sta­telor Micei Intelegri faţă de a­­cele probleme. In această privinţă pot să a­­firm iarăşi, că s'a realizat aci la Sinaia un progres mare faţă de conferinţele noastre de la Belgrad şi Praga. In ce priveşte alegerea comi­tetului Ligei Naţiunilor această chestiune s'a rezervat pentru Gene­tiSL, Mica înţelegere şi Bulgaria Desigur, că situaţia din Bul­garia ne interesează. Dacă mă întrebaţi, cum o pri­vim, nu v-aş putea da prea multe amănunte, fiindcă aceas­ta este o chestie de impresii. Incontestabil însă, că decla­raţiile făcute de guvernul ac­tual bulgar au mulţumit mai mult sau mai puţin lumea po­litică, din această parte a Eu­ropei, dar să nu ne grăbim fiindcă e mai bine să aşteptăm faptele , să vedem dacă vor con­firma aceste declaraţii, căci ac­­centuiez, numai faptele dau va­­loare declaraţiilor. Singură realitatea contează. Relaţiile economice dintre statele Micei înţelegeri Am discutat în conferinţa noastră, chestiunea foarte im­portantă a desvoltării legături­lor economice dintre statele Mi­cei înţelegeri. Această latură prezintă un deosebit interes pentru tustrele statele, fiindcă desăvârşirea le­găturilor contribue foarte mult la acţiunea noastră politică, u­­nitară şi solidară. Ne-am ocupat în această pri­vinţă, după cum aminteam în declaraţiile făcute („Universu­lui”) bunăoară de chestiunea în­lesnirii şi intensificării comuni­caţiilor de tot felul dintre cele trei ţări ale Micei înţelegeri, ră­mânând ca specialiştii să pre­zinte propuneri concrete de rea­lizare cât mai repede cu putinţă. De asemenea, am discutat chestiunea intensificării legătu­rilor comerciale şi industriale şi în ceea ce priveşte Cehoslova­cia, noi am făcut mai multe convenţii comerciale până acum şi vom continua să facem între toate statele vecine. Joan Grcestlur­ Ga valutară se interesează de aproape che­­sti­unea valutară şi discuţii in­teresante şi tăgăduitoare de succes am întreprins In această privinţă, a ocrotirii şi îmbună­tăţirii valutelor noastre. In această ordine de preocu­pări, ne-am Interesat şi fie che­stiunea inlăturăr­i dificultăţi­lor de călătorie, dintre statele noastre, cercetând măsurile prac­tice şi grabnice pentru uşura­rea călătoriei între ţările noas­tre, şi aceasta este un punct În­semnat pentru desăvârşirea le­găturilor şi apropierea dintre popoarele noastre. In această privinţă se vor prezenta propuneri concrete de către specialiştii statelor noas­tre. Chisica propagandei Mă întrebaţi, dacă s'a luat vreo hotărîre în privinţa organi­zării propagandei comune prin publicistică, pentru apărarea in­tereselor statelor noastre şi pen­tru propagandele făcute de vrăj­maşii noştri. Vă răspund, că dacă se vor­­ lua asemenea hotărîri, e sigur­­ că nu vom vorbi de ele. Acum înţelegeţi şi dv. din a­­cest răspuns, ceea ce trebue. Chestii speciale In dimineaţa aceasta, voi dis­cuta cu d. Duca chestiunile spe­ciale, cari privesc România şi Cehoslovacia. Ne servim de această ocazie că ne aflăm împreună ca să limpezim unele lucruri. Tot ase­menea procedăm şi pentru ches­tiunile speciale dintre Ceho­slovacia şi Iugoslavia ca şi din-­­­tre România şi Iugoslavia. Viitoarele conferinţe ale Micei In­tregeri pot să afirm, că plecăm mul­ţumi­ţi de roadele conferinţei noastre. In privinţa viitoarei confe- I rinţe, ea se va ţine la Belgrad poate mai curând de cât un an şi e probabil că aceste confe­rinţe le vom face fie mai multe , ori pe an, ca să înlesnim lucră - rile Mirei latelefesari După ce ne-am despărţit de d. Beneş, am fost invitaţi de ministrul de externe al Iugo­slaviei, d. Nincici, care ne-a fă­cut următoarele declaraţii: Esplină înţelegere — „Suntem aşa de deprinşi de a lucra împreună şi în cel mai deplin acord, noi reprezen­tanţii celor 3 ţări din Mica în­ţelegere, încât acordai d­eplin pe care l-au întrunit toate ches­­tiile, pe care le-am discutat cu d-nii Beneş şi Duca, n'au avut nimic care să mă mire. In situaţia actuala a Europei, când, în urma diferitelor rezul­tate, de pe urma războiului aşa de greu şi aşa pe lung nu te mai poţi bizui, nici pe cei mai buni prieteni, e reconfortant să vezi acordul desăvârşit, dintre pute­rile Micei înţelegeri, acord care s'a dovedit în ultimul timp cu prilejul litigiilor teritoriale şi de fruntarii, cât şi în chestiu­nea Habsburgilor ca şi în aceea a atitudinei faţă de evenimentele din Bulgaria. Atitudinea aceasta a fost a­­ceiaşi, în toate ţările Micei în­ţelegeri, care s a ridicat ca un singur om, ca o singura voin­ţă- Dovezi de solidaritate România a ştiut totdeauna că se poate bizui pe întregul spri­jin până la capăt, atât al nos­tru, cât şi al Cehoslovaciei. Mica înţelegere a făcut pe de­plin dovada solidarităţii ei, in toate situaţiile ivite şi s'a vă­zut cât de însemnate rezultate au dat aceste dovezi de solida­ritate, atât pentru ţările noas­tre, cât şi pentru situaţia gene­rală şi pacea Europei. Este sigur, că în viituor va exista aceiaşi unire de kiederi între cele trei ţări şi că atât de­ciziile luate până acum, cât şi cele ce se vor lua in conferin­ţele viitoare vor fi menţinute şi executate într’un perfect acord. Chestianea Bulgariei D. Ninck­i e sceptic — Am obiceiul să vorbesc tot­deauna deschis. Vă afirm deci că declaraţiile făcute de noul guvern bulgar, sunt întrtadevăr mulţumitoare, atât pentru cele 3 ţări din Mica înţelegere, cât şi pentru Grecia. Nu ştiu însă, cari vor fi re­laţiile viitoare dintre Bulgaria şi vecinii ei ; dar vă pot afirma, că sunt foarte sceptic în aceas­tă privinţă, judecând după une­le indicăţi de până acum, caii nu sunt tocmai de bun augur. Comi­tetul macedonean a că­rui influenţă în Bulgaria e con­solidată, şi-a schimbat astăzi tactica adaptând-o nouilor îm­prejurări crelate de rocenta si­tua­ţie dîn Bulgaria. Acest comitet însă, ai cărui membri s’au obişnuit să ducă o viaţă de briganzi şi cari s’au deprins să nu dea nici o impor­tanţă vieţii semenilor lor, va Întârzia de sigur consolidarea internă a Bulgariei, — consoli­dare pe care noi ca recint ai el nu putem decât sfi i-0 dorim cât mai apropiată. Regretăm deci că Bulgaria va avea mai ales de suferit de pe urma acestei organizaţii neno­rocite. Oricare ar fi legăturile între Bulgaria şi celelalte state, îna­inte de orice primează bunele raporturi cu vecinii. Raporturi­le Bulgariei cu vecinii ei fiind însă înveninate de acţiunea co­mitatului macedonean, eu sunt foarte sceptic in privinţa conso­lidării vecinei noastre. Cât de mult preţueşte această linişte internă şi consolidare, o dovedeşte exemplul Ungariei ca­re din pricina situaţiei tulbure şi din cauza agitaţiilor interne, vedeţi câte greutăţi întâmpină in afară. Impumutu­l Ungariei In privinţa împrumutului soli­citat de Ungaria, care se leagă cu ridicarea ipotecei pe care o are Mica înţelegere, este evident că atitudinea noastră nu poate să fie aceiaşi faţă de Ungaria,­­ ca faţă de Austria.­­ Aceasta este o ţară care a că­utat în primul rând să execute tratatele, pe câtă vreme Ungaria a urmărit cu totul o altă tactică, zădărnicind prin toate mijloa­cele executarea obligatorie a trep­tatului de la Trianon. De aceea, situaţia ei este mai grea. Şi de aceea, trebue să se ia toate ga­ranţiile necesare, ca imprum­tu­l eventual ce-l va obţine să fie în­trebuinţat numai pentru reface­rea ei economică. Minoritâţile români* din Iugoslavia La întrebarea privitoare la situaţia românilor din Iugo­slavia, d. Nincici a răspuns: — Atitudinea noastră faţă de minorităţile etnice din sta­tul nostru este corespunză­toare prevederilor clauzei mi­norităţile din tratatele de pace şi noi înţelegem să a­­cordăm şi să respectăm toate acele drepturi prevăzute în tratate pentru minorităţi. în special însă pentru minorita­tea românească, avem o deo­sebită solici­ti­tud­ine, fiindcă suntem convinşi de realita­tea şi credinţa lor către statul nostru. Noi dorim şi înţele­gem ca românii din Iugosla­via să rămână buni români şi să se desvolte în cultura lor naţională, mai ales că ştim, că şi minoritatea sârbă din Ro­mânia se bucură de toată dragostea şi solicitudinea sta­tului român. Românii din Banatul sâr­besc au un deputat în parla­mentul nostru şi care s-a în­scris în partidul guvername­nt­tal actual. Toate doleanţele car­e sunt exprimate de acest deputat sunt hiate în cerce­tare şi satisfăcute în măsura posibilă. Tratamentul este acelaş pen­tru toţi românii din Iugosla­via, fie ei din Banat fie din Macedonia fie din Timoc. Despre Conferinţa dela Sinaia De la început ne-am găsit în acord perfect asupra tutu­ror chestiunilor din progra­mul conferinţei . In ceiace priveşte chestiu­nea împrumutului ungar, nu este exact svonul răspândit că eu aş­­ fi opus roză steni . Şi că a­ş fî cerut instrucţîi guvernului meu de la Belgrad. Au fost discuţii numai pen­tru găsirea formulei celei mai potrivite pentru controlul împrumutului eventual, ce l’ar dobândi Ungaria. Situaţia din Iugoslava „Văd, după întrebările dv., că se acordă o importanţă poate exagerată mişcări­i din Croaţia condusă de Rădici. Dar acelaş interes există la noi pentru, chestiunile transilvănene. Populaţiuni cu educaţie deo­sebită au fost întrunite atât In România ,cât şi în Iugoslavia. Şi de aci pornesc luptele poli­tice de astăzi In ce priveşte pe Rădici, el recunoaşte statul Iugoslav, dar doreşte în mod paradoxal o re­publică croată în sânul monar­hiei iugoslave. Se pare că el se conduce după exemplul organizării statulul austro-ungar, fără a ţine sea­mă că Austro Ungaria a dispă­rut, tocmai din cauza acestei organizaţii Am căutat de altfel să tratăm de repetate ori cu Rădici, care n’a răspuns însă niciodată în chip precis la întrebările noa­stre, ci şi-a modificat din zi in zi părerile. Conflictele de astăzi nu vor dispare definitiv decât odată cu dispariţia generaţiunii, care a trăit sub dominaţia austro­­ungară. Vom face insă şi acum sfor­ţări spre a pune capăt conflic­telor politice. Populaţia din noile teritorii nu are suficientă educaţie po­litică. Sunt oameni mai cultivaţi de­cât sârbii, dar nu au pierdut din cauza asupririi austro-un­­gare înţelegerea situaţiilor po­litice. Marele succes al Iui Rădici In alegerile trecute se datoreşte fh de o parte legii noastre electo­rale care favorizează majorită­ţile compacte şi pe de altă par­­te promisiunii făcute de el pomi laţiei că nu va plăti pictoriţe şi nu va trebui să facă servicii» militar“. De ce Iugoslavia n’a semnat tratatel dela lau­­sanne Mă întrebaţi de ce Jugoslava nu a semnat tratatul dela Lau­sanne. Jugoslavia s’a condus in luarea aceşti hotărâri de motiv financiare şi economice. Conferinţa dela Lausanne a a­­vut numai să discute consecin­ţele economice creiate de parti­ciparea Turciei la războiul mon­­dial şi de războiul greco-turc. N'am luat padie la discuţiuni pentru a nu c­reia dificultăţi inu­tile, pentru că nu am vrut să dis­cutăm din nou chestiuni pe care le socotim tranşate. Am­ acordat conferinţei de la Lausanne cea mai mare atenţiu­­ne, dar dorim să stabilim relaţi­­unile noastre economice­­şi finan­­ciare cu Turcia, printro înţele­gere separată, inspirată din tra­tatul încheiat la Londra în 1913. Ranorîarils ca Italia In ce priveşte relaţiunile noas­tre cu Italia, nu avem nevoe de nici o mijlocire. Vom tranşa in mod amical toate, chestiunile ce­­ interesează aceste raporturi.­­ In fine din să arăt că Mica în­ţelegere va căuta să intensifice prin toate mijloacele legăturile politice şi economice dintre sta­tele ce o compun . Schimbul de vederi de la Sinaie va fi urmat de tratative mai de­tailate. Ne vom întâlni pe viitor mai des şi prima noastră întâie­nire va fi la Belgrad. Emil Ciucianu Coincediuis ofifîriist Supunem celor în drept urmă­torul fapt ce ni se semnalează şi sperăm că se va face drepta­te : In toţi anii şi la toate autori­tăţile pe timpul verii se acordă concedii de cel puţin 30 zile pen­tru restabilirea sănătăţei. Acelaş lucru s-a petrecut şi cu militarii. Anul acesta din ce im­­prej­urări nu ştim, unele corpuri de trapă din garnizoana Craio­va au limitat concediul ofiţeri­lor inferiori sublocot­ şi locot, la câte 20 zile, în acelaş timp acor­dând căpitanilor şi celorlalte grade câte 30 zile, când e ştiut că pentru a te duce într’o sta­ţiune climaterică sau balneară mai ales pentru cură, acest timp e prea redus, spre a putea obţine o restabilire fizică com­pletă.­­ ] Cum prima serie de sub-loco­­tenenţi şi locotenenţi, s’au reîn­tors din concediu, iar cea de a doua din aceeaşi categorie e a­­proape la sfârşitul ei, rugăm «a. d. ministru de războiu să dispu­nă neîntârziat prelungirea con­cediilor noastre până la o lună de zile, căci altfel toate cheltuie­lile făcute de noi pentru resta­bilirea sănătăţei sdruncinată din timpul războiului, ar risca să nu ne folosească la nimic , întrerupându-ne în acest mo­ment cura medicală din cauza scurtirii concediului. Cei din seria l-a cerem să ni se acorde şi nouă o prelungire a concediului, până la comple­tarea celor 30 zile. Ziua a lll-a a conferinţei mm* d-lob buha bis a i&ro Miniştrii de externe ai Cehoslovaciei şi Iugoslaviei fac declaraţii presei române şi străine la Sinaia Roadele conferinţei de la Sinaia Declaraţiile d-lui Kindu­ Prinderei unor gericuloşi spărgători la Ploeşti 29 Tulco. După lungi cercetări, siguran­­ţa locală a izbutit să prindă pe Gh. Nicuţescu, Nela Voinovici şi Mic­u Voinovici, cari au la ac­tivul lor peste 10 spargeri. Aceştia erau constituiţi în bandă şi aveau numeroşi com­plici prin diferite centre din ju­deţul nostru şi în oraşul Ploeşti Furturile le săvârşeau mai ales la depozitele de mărfuri. In momentul când au fost prinşi, unul din ei, Mielu Voino­­viei, a atacat cu o baionetă pe agenţii de poliţie, dar a fost de­zarmat la timp. La perchiziţia ce li s’a făcut s’a găsit asupra lor o mare can­titate de mărfuri furate. Numiţii au început apoi să declare pe complicii lor, precum şi pe co­mercianţii cărora le vindeau mărfurile furate. Furturile săvârşite se urcă la peste 200.000 lei. fiurar nr.ziz din 1 August 19­43 CUPON , pentru asigurarea cazului de : *, invaliditate permanentă, pro­venită din accurente de tren, tramvaie, vapoare fi automo­bile cu suma de : (39.099 Lei trei zeci mH; Numele în­ pronumele Ocupaţiunen şi adresa J ff. B. — Acest cupon destinat­­ a fi trimis împreună cu suma • de 3 lei, Soc. Română de asi- n gurări SIE AU­A ROMÂNIE!,î­n Str. Carol No. 19, asigură pe 1­o cititorul expeditor contra inva­­­lidităţii, până In 1 Decembrie ' 1933, cu condiţia de a avea in­­orice­ moment cele din urmă ÎO ] cupoane. t

Next