Universul, februarie 1935 (Anul 52, nr. 31-45)
1935-02-01 / nr. 31
***UNIVERSUL CADOURI pentru cititorii „UNIVERSULUI" » . Toţi acei cari se vor abona la ziarul „UNIVERSUL“, cu Începere de azi, trimiţând Societăţii de Asigurări Generale „FRANCO-ROMANA“, Bucureşti, Calea Griviţei 23, suma de lei 274, vor primi: 1) O poliţă de asigurare de lei 20.000, cu ratele achitate pe Februarie, Martie, Aprilie si Mai 1935, la VALOARE TOTALA de LEI 472. 2) Anexa cu 8 numere de premii participând la tragerile speciale de la 15 FEBRUARIE 1935 15MARTIE 1935 15 APRILIE 1935 15 MAI 1935 3) UN CEASORNIC CRONOMETRU de buzunar de modelul expus In vitrina ziarului „UNIVERSUL“. 4) Un frumos bloc-notes in culori pentru biurou. Cei cari vor continua cu plata ratelor la Iunie 1935, câte lei 103 lunar, vor mai beneficia de alte două rate gratuite. Costul abonamentului, dimpreună cu suma de lei 274 se va trimite direct Societăţii „FRANCO- ROMÂNE“, Bucureşti, Calea Griviţei 23, de unde se va expedia imediat poliţa cu anexa ei, chitanţele, CEASORNICUL DE BUZUNAR şi blocul notes, sau direct la ziarul „UNIVERSUL“. Cetitorii din Capitală vor achita sumele direct la Societatea „FRANCO-ROMÂNA“, de unde vor ridica poliţa, anexa şi chitanţele, CEASORNICUL şi blocul. Cetitorii care sunt deja abonaţi pot trimite direct Societăţii numai suma de lei 274» şi vor primi cele arătate mai sus• Costul abonamentului la „UNIVERSUL“ este: Lei 7S0.- anual Lei 380.- 6 luni Lei 200.- 3 luni AEL ICAT PAANEN IMENS SI NEVĂZUT laşi fetia de gripa reţeaua ei. Pentru fiecare e o [«menîotare, pentru fiecare e un pericol. Unde şi a cum ti te păzeşti de ea. D laoccatiaexp5rî, evită pericolul, vindecă şi reface pe bolnavALGOCRATINE trebue să aibă fiecare om, în secolul nostru, care vine în contact cu lumea. ALGOCRATINE vă păzeşte de gripă. ALGOCRA Ti NE va vindecă de gripă în câteva - •- ■ *** , j* ut farmacii şi drqgueri» COPIL CĂLCAT DE CĂRUŢĂ Braşov, 29 Ianuarie Pe str. V. Filipescu, s’a întâmplat azi după amiază un grav accident. Copilul Valentin Rell a fost călcat de o căruţă încărcată cu lemne. Mica victimă a încetat pe loc din viaţă. • 9 9 LUXE ? Ipoce nu — procuraţi-v’o încă astăzi de la furnizorul Dvs. Primul ras cu această iară vă va determina s'o întrebuinţaţi întotdeauna. Calitatea oţelului, cât şi precizia cu care este ascuţită această iarnă asigură un ras plăcut şi uşor. Barba aspră cât şi pielea sensibilă nu sunt obstacole pentru iarna Excelsior Luxe lastema este sufletul comerţului CITIŢI AZI MIERCURI 30 IANUARIE Nr. 6, ANUL XI, din cea mai plăcută şi instructivă revistă pentru mici şi mari „UNIVERSUL COPIILOR ŞI AL TINERETULUI“ cu următorul frumos şi bogat cuprins: MUREŞUL şi OLTUL, legendă, de LYA DRACOPOL FUDULU. PASTEL DE IARNA, de NICOLAE GRAUR. VRĂJITORUL CEL RAU, Piesă într’un act, în versuri, de P. POPESCU-PEPPO. CÂNTECUL SĂNIUŢEI, versuri, de EUGENIA PETRESCU. ŞOIMI DE AZI, VULTURI DE MAINE, de N. GHERCULESCU. BABA, amintiri, de MARY MIHAESCU-NIGRIM. TUDORICA şi ANDREI, mare roman senzaţional cu ilustraţii în culori, de pictorul PASCAL. NE-A VIZITAT SEVER, CEL MAI MIC PRIETEN AL NOSTRU, de I. M. M. , CUM PUTEM GHICI UN NUMĂR (ingenioasă pagină distractivă) ; SALVAŢI PASARELELE ! ; PENTRU DESFĂTAREA CITITORILOR NOŞTRI ; POŞTA REDACŢIEI ; DESLEGATORI şi PREMIANŢII CELOR TREI CONCURSURI. Numeroase ilustraţiuni în text „UNIVERSUL COPIILOR ŞI AL TINERETULUI” se vinde în toată ţara numai cu 5 LEI EXEMPLARUL Va doare aci? In acest caz faceţi chiar astăzi o încercare cu Sloans Liniment care acţionează repede şi sigur! Tocmai la dureri reumatice, dureri de şale, sciatică, încheeturi şi membre ţapene, ajutor repede înseamnă ajutor dublu. Puţin Sloans uns uşor cu degetele pe porţiunea dureroasă, face ca sângele să circule mai vioi şi puterea sa de vindecare combate repede răul pe căi naturale. Numai aplicat uşor cu degetele şi durerea cedează! VECHIUL PREŢ FLACONUL LEI 65 NOUL PREŢ REDUS FLACONUL LEI 60 Se gâseşte la toate farmaciile ţi drogheriile tei 60 flaconul. Scrisori din Londra (Urmare din pag. I) oamenilor să circule de la un centru comercial la altul, de la o gară la alta, fără să se urce la suprafaţă. Un număr anumit de oameni, ce sporeşte în fiecare an, cunoaşte tot mai puţin frumuseţile sau părţile oribile ale oraşului, deoarece de acasă până la biurou fac aproape tot drumul sub pământ. De altfel, acesta e singurul mijloc de a merge repede, căci nici un automobil, oricât de luxos ar fi, nu poate face concurenţă trenului electric, care umblă repede, fără să o se oprească la încrucişeri şi fără riscul de a da de o îngrămădire de trăsuri, o lege, care a fost votată recent, unifică direcţia tuturor mijloacelor de transport public pe o suprafaţă întinsă în mâinile unei singure direcţiuni, ceea ce, fără îndoială, va sluji încă la îmbunătăţirea serviciilor subterane. Un nou fenomen e că gările şi trecerile subterane încep să fie exploatate nu numai pentru marele public, sunt exploatate de asemenea spre a sluji nevoilor unui comerţ veşnic în căutare de mijloace de a se dezvolta. De mai mulţi ani principalele gări subterane au fost reclădite spre a fi transformate în localuri destul de vaste, unde se găsesc locuri de prăvălii pentru vânzarea ziarelor, ţigărilor, florilor şi fructelor, sau vitrine scoţând în evidenţă mărfurile pe care publicul le poate găsi în marile magazine la suprafaţă sau în apropierea gărilor. Am mai auzit vorbindu-se de un proect de a instala la nivelul platformelor, lângă care se opresc trenurile, cafenele şi adevărate restaurante. Iluminatul a făcut deasemenea un mare pas înainte. Subteranele sunt luminate mai bine decât străzile pe o zi întunecoasă şi ploioasă, aşa cum sunt atâtea la Londra. Se face totul spre a face şederea sub pământ cât mai atrăgătoare publicului. Zidurile şi bolţile sunt pictate în culori deschise şi o curăţenie meticuloasă se observă pretutindeni. Anumite gări au devenit puncte centrale în care oamenii îşi dau întâlnire, sau vin să se plimbe ca să admire vitrinele pe o zi ploioasă. Cunoaştem altele cam spre marea nemulţumire a poliţiei atrag o clientelă feminină mai mult amabilă decât respectată. Alături de Londra subterană, cunoscută de public există de asemenea sub pământ altă reţea de tunete, de coridoare şi de treceri, foarte importantă de asemeni şi mai puţin frecventată. E în primul rând, sistemul canalurilor londoneze ce slujesc la evacuarea unei masse enorme de lichid, provenind din casele nenumărate şi din străzile inundate de ploae, ale Capita- lei. Principalele canaluri sunt adevărate tuneluri unde un tren normal ar putea circula în libertate. Se află pretutindeni, dar, in loc de trenuri, conţin adevărate râuri, ale căror ape turburi cară murdării. Vapoarele de serviciu ale canalurilor circulă aci, iar oamenii cari se află pe ele poartă haine impermiabile şi cisme mari de cauciuc. Dar cel mai minunat din toate subteranele Londrei e tunelul, lung de peste l1 km., ce trece în linie dreapta de la Est la Vest şi leagă îifin ele principalele birouri de distribuţie poştală. In acest coridor, strălucit luminat în gări, trenurile circule fără a fi însoţite de personal Totul se face în mod automat apăsând pe butoane de comandă. O locomotivă electrică trage după ea vagoanele cu o viteză constantă, se opreşte ascultatoare ca să permită descărcarea şi apoi pleacă din nou. E una din minunile de orga ni nizaţie pe care publicul nu prea o vede de obicei. Toate acestea nu sunt decât , un început. Căci, apropiata desvoltare subterană a Capita- lei se anunţă uriaşă. Liniile subterane se urcă la suprafaţă odată ce au ieşit din oraş, a- ‘leargă pe câmp spre a stabili o legătură directă între miile de oameni locuind afară din oraș cu biurourile unde lucrează în timpul zilei. Aceasta face că traectul unui tren ducăndu-se de la periferie la centru. Cuprinde prea multe gări, adică are prea multe opriri. Termenul parcursului e prea larg. E vorba de a se introduce trenuri accelerate, cari nu s’ar opri la anumite gări, aceasta ca să ajungă mai repede la destinaţie. Dar ca lucrurile să fie bine fă- cute ar trebui ca aceste trenuri să circule pe linii independente , de acele ale trenurilor omnibus, cari se opresc în fiecare gară. Va trebui deci să se dubleze tunelurile. E o cheltuială în- I spăimăntătoare ce se impune I şi în faţa căreia se ezită Totuşi, într’o zi ea poate deveni inevitabilă. Paralel cu organizaţia subterană din Londra şi pricinuită de dorinţa de a scăpa de stânjenelile traficului şi de intemperiile vremei, se desvoltă fenomenul pasagiilor acoperite. După exemplul bazarurilor, plăcute orientului, Londra a revenit la obiceiul la modă în secolul trecut de a instala centre comerciale la adăpostul unui acoperiș. In West-End, în cartierul monden și elegant se văd aceste vechi pasagii. De data aceasta sunt pline de lumină şi respiră voioşia. Spre Piccadily, această stradă unică şi reputată în lumea întreagă, se gă- seşte un număr anumit de pa- saje, numite „Arcade“. E locul de întâlnire în cele mai scumpe prăvălii. Dar în Regent Street, de asemenea celebră, s’a creiat un număr de arcade. E întocmai ca şi cum Londra, plic , tisită de clima ei schimbătoare şi atât de puţin clementă, şi-ar creia o viaţă independentă de capriciile ei. Sfătuim pe cititorii noştri, care ar veni aici, să viziteze Londra pe care le-am descris-o. Vor găsi multe lucruri instructive şi tot astfel distractive de-ar fi numai faimoasele „escalators“, adică scările mişcătoare pe un plan înclinat cari ţin loc de ascensor şi de cari e plăcut să te foloseşti, mai a Ies dacă nu le-ai văzut niciodată. -xQx-AUGUR xix- Pânzărie şi Olănduri pentru trusouri \l^ul Executăm comenzi lenjerie pentru pat cu broderie de maşină Fabrică proprie de mătase, broşeuri şi atlazuri pentru plăpumi * H w I ■ w H a v a a w va» ■■■ ■ w » » w ■ ■ «f ■ u t i n a m a ■ « n s POPP & BUNESCU Crrier Judiciar Delapidare sau abuz de încredere? Str. Ş e p ca ri 4 Str. Băraţiei 2 Cal. Griviţei 117 Ion Tănase, factor poştal la oficiul Chişinău, a sustras acum vreo trei ani vreo 5.500 lei din sumele destinate unor recruţi, plâsmuind semnăturile de priimire pe mandatele respective. Fiindcă îl tortura însă grija că mai curând sau mai târziu va fi descoperit, s’a gândit la altă combinaţi® ca să acopere... prejudiciul. S'a inţeles cu colegul său Andrei Ciobanu, dela acelaş oficiu, să prade ambulanţa cu valori, pe care o duceau deobiceiu ei doi, la Orhei. Şi au prădat-o. Era dealtfel foarte uşor, fiindcă banii şi valorile li se remiteau închise , lăzi improvizate şi debile. Aşa că prea lesne le-a fost să desfacă lada şi să sustragă din fişcicurille cu 800 mii lei, in monedă metalică, 78 mii, cât au înţeles ei să fure. Fiind prinşi şi arestaţi, s’a pus chestiunea de a se şti ce calificare trebuie să se dea faptului lor. Tribunalul a considerat că e vorba de o delapidare de bani publică, cff. art. 140 c. p., şi le-a aplicat ambilor câte unu an închisoare corecţională. Curtea de apel din Chişinău a schimbat însă calificarea infracţiei, în abuz de încredere, reţinând că deturnarea sumei s’a făcut din depozitul de valori ce li se încredinţare în calitatea lor de mandatari ai poştei iar nu ca o delapidare, nefiind gestionari de bani publici. In consecinţă a redus pedepsele: la trei luni închisoare (pentru Ion Tănase) şi la o lună (pentru Ciobanu). Parchetul a atacat însă cu recurs in casare această interpretare de drept dată de instanța de fond. Recursul s-a judecat eră, și a fost admis. înalta curte de casaţie s. N a considerat că faptul comis de cei doi e o delapidare de bani publici iar nu un abuz de încredere de aceea a casat decizia Curţii de apel şi a trimis procesul spre nouă judecare. S-a furat un dosar ! Societăţile „Mărăşti“ şi „Aripa“ au întreprins cândva o interesanta acţiune în contencios , administrativ contra ministerului muncii şi al ocrotirilor soci ciale, cerând uriaşe daune cominatorii (vreo 700 mii lei pentru fiecare zi de întârzie- r re), pe motiv că li s’ar fi revol cat intemipestiv şi fără nici o justificare legală autorizaţia de a organiza loterii publice în scop de binefacere. Procesul s’a repartizat în judecata Curţii de apel din Bucureşti. Şi s’a tot amânat. In răstimp însă, cele două societăţi, ajungând la formule tranzacţionale cu ministerul— despre care s’a scris şi în ziare, parlaa asub forma de proteste mentare împotrivă-repărut la un moment dat necesitatea de a se examina mai de aproape dosarul cauzei. In acest moment, însă, dosarul a dispărut fără turme. S’au făcut întinse cercetări administrative pentru descoperirea împrejurărilor în cari s’a produs această misterioasă dispariţie. A fost însă în zadar. Ancheta a fost încredinţată, de aceea parchetului local — prin demersul primului prezident al Curții , iar cazul se cercetează de d. procuror Bădescu. BAROUL DE ROMANAŢI ŞI GREVA STUDENŢILOR IN DREPT Caracal, 28 Ianuarie Baroul avocaţilor din judeţul nostru, drept răspuns la telegrama primită de la uniune, cu privire la protestul pemfera grevei studenţilor în drept, a răspuns următoarele, prin procesverbal: Având în vedere că legea ac- I tualâ a avocaţilor, aşa cum este întocmită, este cam părtinitoare pentru actualii avocaţi, şi că a protesta împotriva studenţilor în drept ar fi să se împiedice avântul lor tineresc de a deveni avocaţi după un timp de studiu egal cu al actualilor avocaţi, suntem de părere a nu protesta. Sfătuim însă pe stu- I denţi să renunţe la grevă şi să I solicite pe cale paşnică saitisfacerea doleanţelor lor, adre- I sându-se d-lui ministru de justiţie, care a şi promis că va re- izolva cererile lor într’un mod satisfăcător. Nu beneficiază de legea conversiunii Banca sindicatului agricol Ilfov a sccos deunăzi în vânzarea din imobilele d-lui Ignea, pentru neplata unei da. Ioon Debitorul, spre a obţine amânarea vânzării, a ridicat multe incidente în legătură cu legea de conversiune. In prim rând a pretins anume că procedura n’ar fi completă întrucât între timp se făcuse menţiune în registrul de mutaţiuni imobiliare despre cererea de conversiune a debitorului. Tribunalul a respins însă incidentul pe motiv că această menţiune fiind luată după transcrierea comandamentului nu e operantă creditorului urmăritor. Debitorul a cerut atunci tribunalului să cerceteze, chiar în acea zi a urmărirei, dacă el îndeplineşte condiţiunile legii de asanare, cerând şi proba cu martori spre a dovedi că împrumutul său ipotecar a avut în origine o destinaţie necomercială (căci cu suma în chestiune, împrumutată, cumpărase o vilăla Bușteni). Din partea băncii creditoare, d-nii av. H. G. Mortani și Ch.iVarinescu, s’au opus la probatoriul cerut, cerând respingerea dela asanare a d-lui Mircea, deoarece potrivit textului și spiritului art. 69 din legea conversiunei, debitorii comercianţi nu beneficiază de asanare decât dacă destinaţia civilă a împrumutului rezultă din însuşi actul de împrumut iar nu din alte probe, cum ar fi proba testimonială solicitată. După o săptămână de deliberare, tribunalul de notariat a respins atât proba cerută de debitor cât şi excepţia beneficiului legii asanării, admiţând teza reprezentanţilor băncei următoare. Contestaţie inadmisibilă Trib. Ilfov s. r. com. a respins, ca inadmisibilă, contestaţia făcută de comerciantul Mendel Schwarch, din Vatra Dornei, contra sentinţei prin care a fost declarat în stare de faliment. Contestatarul susţinea că rău a fost declarat în faliment de trib. Ilfov, deoarece a încetat de mult să locuiască în Capitală, în str. Labirint 20, fiind definitiv mutat în Vatra Dornei. Tribunalul a respins totuş contestația, ca inadmisibilă, motivând că în materia aceasta nu sunt aplicabile disp. art. 735 pr. civ. ci exclusiv disp. art. 711 c. com. potrivit cărora împotriva sentinței declarative pronunțată în lipsă există doar drept de opoziție (sau apel) în termene, curgând de la afişarea sentinţei la domiciliul indicat. Abuz de încredere D. procuror Misek a deschis acţiune publică, pentru abuz de încredere, contra comerciantului Iosif Leibovici din str. Dr. Botescu nr. 2. Numitul e învinuit că primind mărfuri în consignaţie de la firma elveţiană „Charles Hartmann” din Băle, şi-a însuşit sumele rezultate din vânzarea lor. Falimentul firmei fraţii Michel Trib. Ilfov s. n s-a pronunţat în procesul falimentului firmei fraţii Michel, societate în nume colectiv, din şos. Mihai Bravu 13. E vorba de Haim Michel şi Aron Michel, trimişi în judecată corecţională pentru bancrută simplă şi frauduloasă şi pentru abuz de încredere. Tribunalul i-a achitat pe inculpaţi în ce priveşte prima învinuire. I-a condamnat însă pe amândoi la câte 15 zile închisoare, pentru abuz de încredere, constatând că au sustras şi înstrăinat oarecari stockuri de mărfuri primite în consignaţie. Concordat Trib Ilfov s. I comercială a primit ori cererea comerciantei Ana M Abramovici, din str. Octavian 5, de a i se acorda concordat preventiv în următoarele condiţiuni: plata, datoriilor (deleci 300 mii), în cinci ani, fără nici o dobândă, cu o cotă concordatară de 40%. Strămutare înalta Curte de casaţie s. II a strămutat — de la Curtea cu juri a jud. Tulcea la Curtea cu juri a jud. Covurlui, pentru cauze de legitimă suspiciune — procesul profesorului I. Constantinescu, directorul gimnaziului mixt din Tulcea. Diverse Curtea cu juraţi a respins ori cererea de liberare provizorie făcută de șeful faimoasei bande de incendiatori, Jean Bacalu. —----------xQx—------- boc# mnoPienum Comunicatele medicilor aflători în regiunile tropicale laudă acţiunea apei naturale - purgativă „FRANZ-IOSEF” ca fiind un medicament important contra bolilor specifice regiunei şi bolilor de stomac, ce se ivesc la apariţia febrei. --------oox:o>:xoo---------- 5004 Procesul unui sublocotenent Braşov, 29 Ianuarie Azi, s’a judecat, la consiliul de război al corp. 5 armată, un interesant proces. Este vorba de cazul subl. Comşa, acuzat că în timpul războiului a dezertat in ţară străină. In anul 1916, el era în armata austroungară, de unde a dezertat trecând munţii în regat. Aci, s’a înrolat în armata română, dar în perioada refacerii a fost luat prizonier de trupele germane. In timpul ocupaţiei însă a isbutit să treacă în Moldova unde se înrolează din nou, de data aceasta ca voluntar. Pleacă în Siberia, unde în mai multe lupte se remarcă şi câştigă gradul de sublocotenent. Aci însă, cade din nou prizonier, de data aceasta în mâinile bolşevicilor. In acest timp, el era dat în ţară drept dezertor în ţară străină. Procesul lui Comşa s’a judecat azi, de secţia I a consiliului de război, sub preşedinţia d-lui col. Voinescu. D. comisar regal Butoiu a pus concluziuni de achitare iar avocaţii acuzatului, d-nii Radu Olteanu şi Velter s’au raliat acestor concluziini. Astfel Comşa a fost achitat. Anul al 52-lea Nr. 31 Vineri 1 Februarie 1935 Calităţile terapeutice ale coastei româneşti a Mării Negre Luni s-a prezentat la ministerul sănătăţii d-lui ministru dr. I. Costinescu şi d-lui prof. dr. Gane, secretar general, d. dr. Ladislau Schmidt din Pistyan, (Cehoslovacia), membru al societăţii internaţionale pentru combaterea reumatismului. D-sa a spus că în Cehoslovacia amicii înţelegerii cunoscând excelentele calităţi terapeutice ale coastei mării Ne- Negre de la noi, mult superioară coastelor germane şi poloneze, doresc ca acei suferinzi ce au nevoie de cura marină să vină, începând de la vară, pe coasta mării Negre. In acest scop s-a şi făcut un aranjament cu societatea internaţională de Wagons Lits şi compania „Europa“ pentru uşurinţa transportului. . D. dr. Schmidt a adăugat că ar dori să facă propagandă ca suferinzii dela noi să se îndrepte către Karlsbad, Marienbad, Pistyan etc. D-nii ministru dr. Costinescu și prof. Gane au explicat în ce constă superioritatea coastei noastre marine, recunoscută ca cea mai bine expusă și însorită din toată Europa. D. ministru Costinescu a recomandat d-lui dr. Schmidt să ia legătură cu d. g-nal dr. Vicol, pres. soc. de balneologie şi climatologie, cu care să discute și să aranjeze toate detaliile. Tranşa B a împrumutului de înzestrare Marţi seară, s-a ţinut la ministerul de finanţe o conferinţă la care au participat d-nii M. Lăzeanu, secretarul general al departamentului, prof. I. Tutuc şi C. Procopiu, directorul contribuţiilor directe, fixându-se termenii prospectului pentru lansarea tranşei B a împrumutului de înzestrare. S-a fixat definitiv ca dobânda pentru nouile titluri să fie de 4 la sută, scutită de impozit, titlurile urmând să se amortizeze prin cumpărări în bursă, pe termen de 40 ani. Titlurile se vor primi în garanţie, cauţiuni şi prin lombardare, etc. pe valoarea nominală. Pentru subscriere, cerere se adresează direct ministerului de finanţe, dacă creanţa necesită eliberarea unei ordonanţe. Ordonanţele emise, anulânduse la 31 Martie, se vor reordonanţa. Se vor primi creanţele soldului bugetului extraordinar pe anul 1934-35, creanţele trecute în bugetul extraordinar viitor, bonurile de impozit, bonurie de tezaur şi recipisele de depozit. Bonurile de impozite se vor primi pe valoarea nominală, cele cu titlu personal, iar cele cumpărate în bursă se vor primi la un curs ce urmează să se fixeze ulterior. Prospectul a fost examinat aseară de d. ministru de finanţe şi va fi dat în curând publicităţii. Subscrierile vor începe la 15 Februarie. întrunirile politice ale saşilor Mişcarea pentru restabilirea armoniei în sânul minorităţii săseşti a culminat Duminică in mai multe întruniri populare, convocate de conducatori organizaţilor naţionale săseşti. La întrunirea din Sibiu a vorbit cel dintâi d. Fikeli, preşedintele comsiliei naţional săsesc, care a declamat că acest întrunniri au fost convocate cu scopul de a confirma hotărîrile consiliului naţional cu privire la soluţionarea chestiune atacurilor împotriva episcopului Glondys, la strângerea forţelor înăuntru şi la apărarea drepturilor minorităţii săseşti. In continuare, preşedintele a declarat că saşii sunt şi vor fi credincioşii statului, pe care îl recunosc ca stat naţional român. „Vrem să trăim în pace cu poporul român şi nu dorim să ne căuticăm dreptatea prin nedreptăţirea altora. A sosit însă ceasul în care vrem să întrebăm poporul român, dacă e dispus să răsplătească credinţa cu credinţă şi încrederea cu încredere”. „Mărturisiindu-ne credinţa faţă de tron şi stat, ne adresăm concetăţenilor rămân cumpătaţi şi conştienţi de râspunderea lor, rugându-i să stea alături de nod, să ne ajute să limpezim neînţelegerile şisă asigurăm dreptul nostru, spre a putea colabora frăţeşte cu toţi concetăţenii pentru patrie”. S’a trimis o telegramă M. S. Regelui, în care alegătorii germani din Sibiu şi împrejurimi işi manifestă credinţa faţă de Suveran şi-l roagă să le acorde sprijin pentru apărarea drepturilor lor constituiţionale. Hotărîrile consiliului naţional săsesc au fost aprobate la toate întrunirile. Cronica şahului CONCURSUL CELOR TREI CAMPONI Schema definitivă a acestui concurs origina se prezintă astfel: Joacă deoparte, 11 participanţi, câte două partide fiecare, contra blocului celor 3 campioni : Ştefan Erdély, Gica Alexandrescu şi S. Israelovici. Lista definitivă a participanţilor din blocul care dă replica este: Andriţoiu N., Balshalg B„ Cabiagila G„ Cazacov D., Eduard Eugen, Georgescu Const., Moldavski M., Patriciu Pavel, Schneidarman Boris, Sipoş Andrei şi Ungureanu Alex. Punctele obţinute de aceştia vor constitui normă de calificare pentru admiterea în finala campionatului naţional. Primul clasificat din grupul ultim, va juca în finala cu cei trei campioni, pentru titlul învingătorului şi cupa cu care este dotat acest concurs. Astfel, pe când fiecare din ultimii 11 vor avea de jucat câte 6 partide, primii trei vor susţine în total 22+6=28 partide. Dat fiind acest număr excesiv de mare de partide, s-a decis a se juca numai patru zile pe săptămână şi anume: Luni, Marţi, Joi Şi Vineri, urmând ca partidele întrerupte să se joace Miercurea. Jocul începe în fiecare seară la orele 7. Numărul total al partidelor care vor fi jucate va fi 78. Concursul este dotat cu premii fixe pentru fiecare punct câştigat. Este evident că lupta dintre cele două grupe se va da cu o nemaipomenită înverşunare. Fiecare îşi va disputa terenul cu toate forţele. Şansele sunt perfect echilibrate, aşa încât nu se poate anticipa nici un pronostic. Ceea ce este cert, este faptul că Ştefan Erdély, va căuta să obţină neapărat victoria spre a atenua impresia de la campionatul Capitalei (4-22.X.1934) şi al congresului (10-16.1.1935), în care s-a plasat în urma lui Gică Alexandrescu. De altă parte, toţi ceilalţi 11 parteneri îşi joacă toată şansa de a participa la campionatul naţional pe cele 6 partide, aşa încât suntem departe de a-i considera ca victime prin anticipaţie. Amatorii şahului Capitalei au ocazia de a urmări pas cu pas, timp de 6 săptămâni unuia dintre cele mai originale şi în‘ verşunate campionate d® şah care s’au desbătut vreodată la noi.Concurs-Fulger. Luni seara s’a jucat un concurs-fulger la cercul „Bucureşti“ cu 11 participanţi condus cu metronomul, la 5 secunde. S’au clasificat: I. S. Israelovici 91/2 (95%), N. — Gică Alexandrescu 8 p. (remis cu Israelovici, pierde la Dinu), NL — Andrei Sipoș m P. --------------XX ♦ X XX-------------- Şcoala străjerilor — CURSURILE SERIEI VI — Marţi s’au Inaugurat la Breaza, cursurile seriei VI de străjeri comandanţi. In frumosul parc al centrului de îndrumare, cei 23 elevi cursişti (profesori, învăţători, etc.),au ascultat slujba religioasă oficiată de părintele protoereu V. Opriş asistat de preotul Paraschivescu. Au fost de faţă d-nii: col. V. Panaitescu, comand centrului, de studii, revizor şcolar C. Cotolan, prof. Bivolaru, Mihailesprof. I. P. Anghelescu, director cu: locot. Botescu, Dobrescu, instructori, precum şi public din localitate. La sfârşit părintele Opriş, arată celor prezenţi cum biserica a înconjurat totdeauna cu dragostea ei munca şi osteneala în slujba binelui obştesc. C. col. V. Panaitescu, arată care este restul şi menirea centrului străjeresc de la Breaza. Un frumos legământ a rostit din partea cursiştilor înv. Gh. Hristache din Constanţa. Seara la ora 9 a fost în sala Caselor naţionale tradiţionala şezătoare şurăjerească , când toţi cei veniţi la cursuri devin elevi fără deosebire de grad, ocupaţii şi vârstă.S-au prezentat: d-na Maria col. Panaitescu, d-na S. Zangor, d-ra Victoria Moroianu, apoi din Dorohoi: C. Puşcaşu, directorul liceului Pomârla, D. Pavlovici, V. Panu, Năsăud: D. Vranău, A. Ciocan, Prahova: G. Ionescu, Şt. Ghiţă-Vulcăneşti. Constanţa: Hristache G. Duimitrescu V., Treei-Scaune: Bancea E., Timiş: Barbu G. Moise D., Suceava: Pintilescu Silvestru, Sibiu; Florea Samoilă, Dumitru C., Cluj: Silviu Maghiar, Orhei: Popa Grigore, Secretariatul O. E. T. R., Petrişor şt., stroe Marin, Potâriche Gh. Instructori: M. Lungu, E. Gregorian, G. Pavel, N. Matei- C