Universul, februarie 1935 (Anul 52, nr. 31-45)

1935-02-01 / nr. 31

***UNIVERSUL CADOURI pentru cititorii „UNIVERSULUI"­­ » . Toţi acei cari se vor abona la ziarul „UNIVERSUL“, cu Începere de azi, trimiţând Societăţii de Asigurări Generale „FRANCO-ROMANA“, Bucureşti, Calea Gri­­viţei 23, suma de lei 274, vor primi: 1) O poliţă de asigurare de lei 20.000, cu ratele achitate pe Februarie, Martie, Aprilie si Mai 1935, la VALOARE TOTALA de LEI 472. 2) Anexa cu 8 numere de premii participând la tragerile speciale de la 15 FEBRUARIE 1935 15MARTIE 1935 15 APRILIE 1935 15 MAI 1935 3) UN CEASORNIC CRONOMETRU de buzunar de modelul expus In vitrina ziarului „UNIVERSUL“. 4) Un frumos bloc-notes in culori pentru biurou. Cei cari vor continua cu plata ratelor la Iunie 1935, câte lei 103 lunar, vor mai beneficia de alte două rate gratuite. Costul abonamentului, dimpreună cu suma de lei 274 se va trimite direct Societăţii „FRANCO- ROMÂNE“, Bucureşti, Calea Griviţei 23, de unde se va expedia imediat poliţa cu anexa ei, chitanţele, CEASORNICUL DE BUZUNAR şi blocul notes, sau direct la ziarul „UNIVERSUL“. Cetitorii din Capitală vor achita sumele direct la Societatea „FRANCO-ROMÂNA“, de unde vor ridica poliţa, anexa şi chitanţele, CEASORNICUL şi blocul. Cetitorii care sunt deja abonaţi pot tri­mite direct Societăţii numai suma de lei 274» şi vor primi cele arătate mai sus• Costul abonamentului la „UNIVERSUL“ este: Lei 7S0.- anual Lei 380.- 6 luni Lei 200.- 3 luni AEL ICA­T PA­AN­EN IMENS SI NEVĂZUT laşi fetia de gripa reţeaua ei. Pentru fiecare e o [«menîotare, pentru fiecare e un pericol. Unde şi a cum ti te păzeşti de ea. D laoccatiae­xp5rî, evită pericolul, vindecă şi reface pe bolnav­ALGOCRATINE trebue să aibă fiecare om, în secolul nostru, care vine în contact cu lumea. ALGOCRATINE vă păzeşte de gripă. A­LGOCRA Ti NE va vindecă de gripă în câteva - •- ■ *** , j* ut farmacii şi drqgueri» COPIL CĂLCAT DE CĂRUŢĂ Braşov, 29 Ianuarie Pe str. V. Filipescu, s’a în­tâmplat azi după amiază un grav accident. Copilul Valentin Rell a fost călcat de o căruţă încărcată cu lemne. Mica victimă a încetat pe loc din viaţă. • 9 9 LUXE ? Ipoce nu — procuraţi-v’o încă astăzi de la furnizorul Dvs. Primul ras cu această iară vă va determina s'o întrebuinţaţi întotdeauna. Calitatea oţelului, cât şi precizia cu care este ascu­ţită această iarnă asigură un ras plăcut şi uşor. Barba aspră cât şi pielea sen­sibilă nu sunt obstacole pentru iarna Excelsior Luxe lastema este sufletul comerţului CITIŢI AZI MIERCURI 30 IANUARIE Nr. 6, ANUL XI, din cea mai plăcută şi instruc­tivă revistă pentru mici şi mari „UNIVERSUL COPIILOR ŞI AL TINERETULUI“ cu următorul frumos şi bogat cuprins: MUREŞUL şi OLTUL, legendă, de LYA DRACOPOL FUDULU. PASTEL DE IARNA, de NI­­COLAE GRAUR. VRĂJITORUL CEL RAU, Pie­să într’un act, în versuri, de P. POPESCU-PEPPO. CÂNTECUL SĂNIUŢEI, ver­suri, de EUGENIA PETRESCU. ŞOIMI DE AZI, VULTURI DE MAINE, de N. GHERCULESCU. BABA, amintiri, de MARY MIHAESCU-NIGRIM. TUDORICA şi ANDREI, mare roman senzaţional cu ilustraţii în culori, de pictorul PASCAL. NE-A VIZITAT SEVER, CEL MAI MIC PRIETEN AL NOS­TRU, de I. M. M. , CUM PUTEM GHICI UN NUMĂR (ingenioasă pagină distractivă) ; SALVAŢI PASARELELE ! ; PENTRU DE­SFĂTAREA CITITORILOR NO­ŞTRI ; POŞTA REDACŢIEI ; DESLEGATORI şi PREMIAN­ŢII CELOR TREI CONCUR­SURI. Numeroase ilustraţiuni în text „UNIVERSUL COPIILOR ŞI AL TINERETULUI” se vinde în toată ţara numai cu 5 LEI EXEMPLARUL Va doare aci? In acest caz faceţi chiar astăzi o încercare cu Sloans Liniment care acţionează repede şi sigur! Tocmai la dureri reumatice, dureri de şale, sciatică, încheeturi şi membre ţapene, ajutor repede înseamnă ajutor dublu. Puţin Sloans uns uşor cu degetele pe porţiunea dureroasă, face ca sângele să circule mai vioi şi puterea sa de vindecare combate repede răul pe căi naturale. Numai aplicat uşor cu degetele şi durerea cedează! VECHIUL PREŢ FLACONUL LEI 65 NOUL PREŢ REDUS FLACONUL LEI 60 Se gâseşte la toate farmaciile ţi drogheriile tei 60 flaconul. Scrisori din Londra (Urmare din pag. I) oamenilor să circule de la un centru comercial la altul, de la o gară la alta, fără să se urce la suprafaţă. Un număr anumit de oameni, ce sporeşte în fie­care an, cunoaşte tot mai pu­­ţin frumuseţile sau părţile ori­bile ale oraşului, de­oarece de acasă până la biurou fac a­­proape tot drumul sub pământ. De altfel, acesta e singurul mij­loc de a merge repede, căci nici un automobil, ori­cât de luxos ar fi, nu poate face con­curenţă trenului electric, care umblă repede, fără să o se o­prească la încrucişeri şi fără riscul de a da de o îngrămădire de trăsuri, o lege, care a fost votată recent, unifică direcţia tuturor mijloacelor de trans­port public pe o suprafaţă în­­tinsă în mâinile unei singure di­recţiuni, ceea ce, fără îndoială, va sluji încă la îmbunătăţirea serviciilor subterane. Un nou fenomen e că gările şi trecerile subterane încep să fie exploatate nu numai pen­tru marele public, sunt exploa­tate de asemenea spre a sluji nevoilor unui comerţ veşnic în căutare de mijloace de a se dezvolta. De mai mulţi ani principalele gări subterane au fost reclădite spre a fi trans­formate în localuri destul de vaste, unde se găsesc locuri de prăvălii pentru vânzarea ziare­­lor, ţigărilor, florilor şi fructe­lor, sau vitrine scoţând în evi­denţă mărfurile pe care publi­cul le poate găsi în marile ma­gazine la suprafaţă sau în a­­propierea gărilor. Am mai au­­zit vorbindu-se de un proect de a instala la nivelul platfor­melor, lângă care se opresc tre­nurile, cafenele şi adevărate restaurante. Iluminatul a făcut deasemenea un mare pas îna­inte. Subteranele sunt lumina­te mai bine decât străzile pe o zi întunecoasă şi ploioasă, aşa cum sunt atâtea la Londra. Se face totul spre a face şederea sub pământ cât mai atrăgă­toare publicului. Zidurile şi bolţile sunt pictate în culori deschise şi o curăţenie meticu­loasă se observă pretutindeni. Anumite gări au devenit punc­te centrale în care oamenii îşi dau întâlnire, sau vin să se plimbe ca să admire vitrinele pe o zi ploioasă. Cunoaştem al­tele cam­ spre marea nemulţu­mire a poliţiei atrag o clientelă feminină mai mult amabilă de­cât respectată. Alături de Londra subterană, cunoscută de public există de asemenea sub pământ altă re­ţea de tunete, de coridoare şi de treceri, foarte importantă de asemeni şi mai puţin frecven­tată. E în primul rând, sistemul­­ canalurilor londoneze ce slujesc­­ la evacuarea unei masse enor­me de lichid, provenind din ca­sele nenumărate şi din străzile inundate de ploae, ale Capita-­­ lei. Principalele canaluri sunt adevărate tuneluri unde un tren normal ar putea circula în libertate. Se află pretutin­deni, dar, in loc de trenuri, conţin adevărate râuri, ale că­ror ape turburi cară murdării. Vapoarele de serviciu ale cana­­lurilor circulă aci, iar oamenii cari se află pe ele poartă hai­ne impermiabile şi cisme mari de cauciuc. Dar cel mai minu­nat din toate subteranele Lon­drei e tunelul, lung de peste l1 km., ce trece în linie dreapta de la Est la Vest şi leagă îifin ele principalele bi­rouri de dis­tribuţie poştală. In acest coridor, strălucit lu­minat în gări, trenurile circule fără a fi însoţite de personal Totul se face în mod automat apăsând pe butoane de coman­dă. O locomotivă electrică tra­ge după ea vagoanele cu o vi­teză constantă, se opreşte as­cultatoare ca să permită des­cărcarea şi apoi pleacă din nou. E una din minunile de orga­ ni nizaţie pe care publicul nu­­ prea o vede de obicei.­­ Toate acestea nu sunt decât , un început. Căci, apropiata­­ desvoltare subterană a Capita-­­ lei se anunţă uriaşă. Liniile­­ subterane se urcă la suprafaţă­­ odată ce au ieşit din oraş, a- ‘­leargă pe câmp spre a stabili o­­ legătură directă între miile de­­ oameni locuind afară din oraș­­ cu biurourile unde lucrează în­­ timpul zilei. Aceasta face că­­ traectul unui tren ducăndu-se de la­ periferie la centru. Cu­prinde prea multe gări, adică are prea multe opriri. Terme­nul parcursului e prea lar­g. E vorba de a se introduce trenuri accelerate, cari nu s’ar opri la anumite gări, aceasta ca să a­­jungă mai repede la destinaţie.­­ Dar ca lucrurile să fie bine fă-­­ cute ar trebui ca aceste trenuri­­ să circule pe linii independente , de acele ale trenurilor omnibus,­­ cari se opresc în fiecare gară.­­ Va trebui deci să se dubleze­­ tunelurile. E o cheltuială în- I spăimăntătoare ce se impune I şi în faţa căreia se ezită Totuşi, într’o zi ea poate de­veni inevitabilă. Paralel cu organizaţia subte­rană din Londra şi pricinuită de dorinţa de a scăpa de stân­jenelile traficului şi de intem­periile vremei, se desvoltă fe­nomenul pasagiilor acoperite. După exemplul bazarurilor, plă­cute orientului, Londra a reve­nit la obiceiul la modă în seco­lul trecut de a instala centre comerciale la adăpostul unui acoperiș. In West-End, în car­­tierul monden și elegant se văd aceste vechi pasagii. De data aceasta sunt pline de lumină şi respiră voioşia. Spre Piccadily, această stradă unică şi repu­tată în lumea întreagă, se gă-­ seşte un număr anumit de pa-­­ saje, numite „Arcade“. E locul de întâlnire în cele mai scum­pe prăvălii. Dar în Regent Stre­­­et, de asemenea celebră, s’a cre­­iat un număr de arcade. E în­tocmai ca şi cum Londra, plic­ , tisită de clima ei schimbătoare­­ şi atât de puţin clementă, şi-ar­­ creia o viaţă independentă de­­ capriciile ei. Sfătuim pe cititorii noştri,­ care ar veni aici, să viziteze Londra pe care le-am descris-o. Vor găsi multe lucruri instruc­tive şi tot astfel distractive de-ar fi numai faimoasele „es­calators“, adică scările mişcă­toare pe un plan înclinat cari ţin loc de ascensor şi de cari e plăcut să te foloseşti, mai a­ Ies dacă nu le-ai văzut nici­odată. -xQx-AUGUR ­xix- Pânzărie şi Olănduri pentru trusouri \l^ul Executăm comenzi lenjerie pentru pat cu broderie de maşină Fa­bric­ă proprie de mătase, broşeuri şi atlazuri pentru plăpumi * H w I ■ w H a v a a w va» ■■■ ■ w » » w ■ ■ «f ■ u t i n a m a ■ « n­ s POPP & BUNESCU Crrier Judiciar Delapidare sau abuz de încredere? Str. Ş e p c­a r­i 4 Str. Bă­raţie­i 2 Cal. Griviţei 117 Ion Tănase, factor poştal la oficiul Chişinău, a sustras acum vreo trei ani vreo 5.500 lei din sumele destinate unor recruţi, plâsmuind semnăturile de pri­­i­mire pe mandatele respective.­ Fiindcă îl tortura însă grija­­ că mai curând sau mai târziu va fi descoperit, s’a gândit la altă combinaţi® ca să acopere... prejudiciul. S'a inţeles cu colegul său Andrei Ciobanu, dela acelaş o­­ficiu, să prade ambulanţa cu valori, pe care o duceau deo­­biceiu ei doi, la Orhei. Şi­ au prădat-o. Era dealtfel foarte uşor, fiindcă banii şi va­lorile li se remiteau închise , lăzi improvizate şi debile. Aşa că prea lesne le-a fost să des­facă lada şi să sustragă din fişcicurille cu 800 mii lei, in mo­nedă metalică, 78 mii, cât au înţeles ei să fure. Fiind prinşi şi arestaţi, s’a pus chestiunea de a se şti ce calificare trebuie să se dea fap­tului lor. Tribunalul a considerat că e vorba de o delapidare de bani publică, cff. art. 140 c. p., şi le-a aplicat ambilor câte unu an în­chisoare corecţională. Curtea de apel din Chişinău a schimbat însă calificarea in­­fracţiei, în abuz de încredere, reţinând că deturnarea sumei s’a făcut din depozitul de va­lori ce li se încredinţare în ca­litatea lor de mandatari ai poştei iar nu ca o delapidare, nefiind gestionari de bani pu­blici. In consecinţă a redus pedep­sele: la trei luni închisoare (pentru Ion Tănase) şi la o lună (pentru Ciobanu). Parchetul a atacat însă cu recurs in casare această inter­pretare de drept dată de ins­tanța de fond. Recursul s-a judecat eră, și a fost admis. înalta curte de casaţie s. N­ a considerat că faptul comis de cei doi e o delapidare de bani publici iar nu un abuz de în­credere de aceea a casat de­cizia Curţii de apel şi a trimis procesul spre nouă judecare. S-a furat un dosar ! Societăţile „Mărăşti“ şi „Ar­­i­pa“ au întreprins cândva o inte­­­­resanta acţiune în contencios , administrativ contra ministeru­­l­­ui muncii şi al ocrotirilor soc­i ciale, cerând uriaşe daune co­­­­minatorii (vreo 700 mii lei pentru fiecare zi de întârzie- r re), pe motiv că li s’ar fi revo­­l cat intemipestiv şi fără nici o justificare legală autorizaţia­­ de a organiza loterii publice în­­ scop de binefacere. Procesul s’a repartizat în ju­­­­dec­a­ta Curţii de apel din Bu­cureşti. Şi s’a tot amânat. In răstimp însă, cele două­­ societăţi, ajungând la formule tranzacţionale cu ministerul— despre care s’a scris şi în ziare, parla­­a a­sub forma de proteste mentare împotrivă-re­părut la un moment dat ne­cesitatea de a se examina mai de aproape dosarul cauzei. In acest moment, însă, dosa­rul a dispărut fără turme. S’au făcut întinse cercetări administrative pentru descope­rirea împrejurărilor în cari s’a produs această misterioasă dispariţie. A fost însă în zadar. Ancheta a fost încredinţată, de aceea parchetului local — prin demersul primului pre­zident al Curții , iar cazul se cercetează de d. procuror Bă­­descu. BAROUL DE ROMANAŢI ŞI GREVA STUDENŢILOR IN DREPT Caracal, 28 Ianuarie Baroul avocaţilor din judeţul nostru, drept răspuns la tele­grama primită de la uniune, cu privire la protestul pemfera gre­vei studenţilor în drept, a răs­puns următoarele, prin proces­­verbal: Având în vedere că legea ac- I tualâ a avocaţilor, aşa cum este­­ întocmită, este cam părtinitoare­­ pentru actualii avocaţi, şi că a­­ protesta împotriva studenţilor­­ în drept ar fi să se împiedice avântul lor tineresc de a deveni avocaţi după un timp de stu­diu egal cu al actualilor avo­caţi, suntem de părere a nu protesta. Sfătuim însă pe stu- I denţi să renunţe la grevă şi să I solicite pe cale paşnică saitis­­­­facerea doleanţelor lor, adre- I sându-se d-lui ministru de jus­­t­­iţie, care a şi promis că va re- i­zolva cererile lor într’un mod­­ satisfăcător. Nu beneficiază de legea conversiunii Banca sindicatului agricol Ilfov a sccos deunăzi în vânzare­a din imobilele d-lui Ign­ea, pe­ntru neplata unei da. Ioon Debitorul, spre a obţine amâ­narea vânzării, a ridicat multe incidente în legătură cu legea de conversiune. In prim rând a pretins anume că procedura n’ar fi completă întrucât între timp se făcuse menţiune în registrul de mutaţiuni imobi­liare despre cererea de conver­siune a debitorului. Tribunalul a respins însă in­cidentul pe motiv că această menţiune fiind luată după transcrierea comandamentului nu e operantă creditorului ur­măritor. Debitorul­ a cerut atunci tri­bunalului să cerceteze, chiar în acea zi a urmărirei, dacă el în­deplineşte condiţiunile legii de asanare, cerând şi proba cu martori spre a dovedi că îm­prumutul său ipotecar a avut în origine o destinaţie necomer­cială (căci cu suma în chesti­une, împrumutată, cumpărase o vilă­­la Bușteni). Din partea băncii creditoare, d-nii av. H. G. Mortani și Ch.­iV­arinescu, s’au opus la proba­toriul cerut, cerând respingerea dela asanare a d-lui Mircea, de­oarece potrivit textului și spi­ritului art. 69 din legea conver­­siunei, debitorii comercianţi nu beneficiază de asanare decât dacă destinaţia civilă a împru­mutului rezultă din însuşi actul de împrumut iar nu din alte probe, cum ar fi proba testi­monială solicitată. După o săptămână de delibe­rare, tribunalul de notariat a respins atât proba cerută de debitor cât şi excepţia benefi­ciului legii asanării, admiţând teza reprezentanţilor băncei următoare. Contestaţie inadmisi­bilă Trib. Ilfov s. r. com. a res­pins, ca inadmisibilă, contes­taţia făcută de comerciantul Mendel Schwarch, din Vatra Dornei, contra sentinţei prin care a fost declarat în stare de faliment. Contestatarul susţinea că rău a fost declarat în faliment de trib. Ilfov, deoarece a încetat de mult să locuiască în Capita­lă, în str. Labirint 20, fiind definitiv mutat în Vatra Dor­n­ei. Tribunalul a respins totuş contestația, ca inadmisibilă, motivând că în materia aceas­ta nu sunt aplicabile disp. art. 735 pr. civ. ci exclusiv disp. art. 711 c. com­. potrivit cărora împotriva sentinței declarative pronunțată în lipsă există doar drept de opoziție (sau a­­pel) în termene, curgând de la afişarea sentinţei la domiciliul indicat. Abuz de încredere D. procuror Misek a deschis acţiune publică, pentru abuz de încredere, contra comercian­tului Iosif Leibovici din s­tr. Dr. Botescu nr. 2. Numitul e învinuit că pri­mind mărfuri în consignaţie de la firma elveţiană „Charles Hartmann” din Băle, şi-a în­suşit sumele rezultate din vân­zarea lor. Falimentul firmei fraţii Michel Trib. Ilfov s. n s-a pronunţat în procesul falimentului firmei fraţii Michel, societate în nu­me colectiv, din şos. Mihai Bravu 13. E vorba de Haim Michel şi Aron Michel, trimişi în judeca­tă corecţională pentru bancru­tă simplă şi frauduloasă şi pentru abuz de încredere. Tribunalul i-a achitat pe in­culpaţi în ce priveşte prima învinuire. I-a condamnat însă pe a­­mândoi la câte 15 zile închisoa­re, pentru abuz de încredere, constatând că au sustras şi înstrăinat oarecari stockuri de mărfuri primite în consignaţie. Concordat Trib Ilfov s. I comercială a primit ori cererea comercian­tei Ana M Abramovici, din str. Octavian 5, de a­ i se acorda concordat preventiv în urmă­toarele condiţiuni: plata, dato­riilor (de­­leci 300 mii), în cinci ani, fără nici o dobândă, cu o cotă concordatară de 40%. Strămutare înalta Curte de casaţie s. II a strămutat — de la Curtea cu juri a jud. Tulcea la Curtea cu juri a ju­d. Covurlui, pentru cauze de legitimă suspiciune — procesul profesorului I. Cons­­tantinescu, directorul gimna­ziului mixt din Tulcea. Diverse Curtea cu juraţi a respins ori cererea de liberare provizorie făcută de șeful faimoasei ban­de de incendiatori, Jean Ba­­calu. —----------xQx—-------­ boc# mnoPienum Comunicatele medicilor află­tori în regiunile tropicale laudă acţiunea apei naturale - purgativă „FRANZ-IOSEF” ca fiind un me­dicament im­portant contra bolilor specifice regiunei şi bolilor de sto­mac, ce se ivesc la apariţia febrei. --------oox:o>:xoo----------­ 5004 Procesul unui sublocotenent Braşov, 29 Ianuarie Azi, s’a judecat, la consiliul de război al corp. 5 armată, un interesant proces. Este vorba de cazul subl. Comşa, acuzat că în timpul războiului a dezertat in ţară străină. In anul 1916, el era în ar­mata austroungară, de unde a dezertat trecând munţii în re­gat. Aci, s’a înrolat în armata română, dar în perioada refa­cerii a fost luat prizonier de trupele germane. In timpul o­­cupaţiei însă a isbutit să treacă în Moldova unde se înrolează din nou, de data aceasta ca voluntar. Pleacă în Siberia, unde în mai multe lupte se re­marcă şi câştigă gradul de sub­locotenent. Aci însă, cade din nou prizonier, de data aceasta în mâinile bolşevicilor. In acest timp, el era dat în ţară drept dezertor în ţară străină. Procesul lui Comşa s’a jude­cat azi, de secţia I a consiliu­lui de război, sub preşedinţia d-lui col. Voinescu. D. comisar regal Butoiu a pus concluziuni de achitare iar avocaţii acuzatului, d-nii Radu Olteanu şi Velter s’au raliat acestor concluziini. Astfel Comşa a fost achitat. Anul al 52-lea Nr. 31 Vineri 1 Februarie 1935 Calităţile terapeutice ale coastei româneşti a Mării Negre Luni s-a prezentat la minis­terul sănătăţii d-lui ministru dr. I. Costinescu şi d-lui prof. dr. Gane, secretar general, d. dr. Ladislau Schmidt din Pis­­tyan, (Cehoslovacia), membru al societăţii internaţionale pentru combaterea reumatismului. D-sa a spus că în Cehoslova­cia amicii înţelegerii cunos­când excelentele calităţi tera­peutice ale coastei mării Ne- Negre de la noi, mult superioară coastelor germane şi poloneze, doresc ca acei suferinzi ce au nevoie de cura marină să vină, începând de la vară, pe coasta mării Negre. In acest scop s-a şi făcut un aranjament cu societatea inter­naţională de Wagons Lits şi compania „Europa“ pentru u­­şurinţa transportului. . D. dr. Schmidt a adăugat că ar dori să facă propagandă ca suferinzii dela noi să se îndrep­te către Karlsbad, Marienbad, Pistyan etc. D-nii ministru dr. Costinescu și prof. Gane au explicat în ce constă superioritatea coastei noastre marine, recunoscută ca cea mai bine expusă și însorită din toată Europa. D. ministru Costinescu a re­comandat d-lui dr. Schmidt să ia legătură cu d. g-nal dr. Vi­­col, pres. soc. de balneologie şi climatologie, cu care să discute și să aranje­ze toate detaliile. Tranşa B a împrumutului de înzestrare Marţi seară, s-a ţinut la ministe­rul de finanţe o conferinţă la care au participat d-nii M. Lă­­zeanu, secretarul general al de­partamentului, prof. I. Tutuc şi C. Procopiu, directorul contri­buţiilor directe, fixându-se ter­menii prospectului pentru lan­sarea tranşei B a împrumutului de înzestrare. S-a fixat definitiv ca dobânda pentru nouile titluri să fie de 4 la sută, scutită de impozit, titlurile urmând să se amorti­zeze prin cumpărări în bursă, pe termen de 40 ani. Titlurile se vor primi în ga­ranţie, cauţiuni şi prin lombar­­dare, etc. pe valoarea nomi­nală. Pentru subscriere, cerer­e se adresează direct ministerului de finanţe, dacă creanţa nece­sită eliberarea unei ordonanţe­. Ordonanţele emise, anulându­­se la 31 Martie, se vor reordo­­nanţa. Se vor primi creanţele soldu­lui bugetului extraordinar pe anul 1934-35, creanţele trecute în bugetul extraordinar viitor,­ bonurile de impozit, bonurie de tezaur şi recipisele de depo­zit. Bonurile de impozite se vor primi pe valoarea nominală, cele cu titlu personal, iar cele cumpărate în bursă se vor pri­mi la un curs ce urmează să se fixeze ulterior. Prospectul a fost examinat a­­seară de d. ministru de finanţe şi va fi dat în curând publici­tăţii. Subscrierile vor începe la 15 Februarie. întrunirile politice ale saşilor Mişcarea pentru restabilirea armoniei în sânul minorităţii săseşti a culminat Duminică in mai multe întruniri popula­re,­ convocate de conduc­atori organizaţilor naţionale săseşti. La întrunirea din Sibiu a vorbit cel dintâi d. Fikeli, pre­şedintele comsiliei naţional săsesc, care a declamat că acest întrunniri au fost convocate cu scopul de a confirma hotărîri­­le consiliului naţional cu privi­­re la soluţionarea chestiune­ a­­tacurilor împotriva episcopului Glondys, la strângerea forţelor înăuntru şi la apărarea dreptu­rilor minorităţii săseşti. In continuare, preşedintele a declarat că saşii sunt şi vor fi credincioşii statului, pe care îl recunosc ca stat naţional ro­mân. „Vrem să trăim în pace cu poporul român şi nu dorim să ne căuticăm dreptatea prin­ ne­­dreptăţirea altora. A sosit însă ceasul în care vrem să între­­băm poporul român, dacă e dispus să răsplătească credinţa cu credinţă şi încrederea cu în­credere”. „Măr­turisiindu-ne credinţa faţă de tron şi stat, ne adre­săm concetăţenilor rămân­ cumpătaţi şi conştienţi de râs­­punderea lor, rugându-i să stea alături de nod, să ne ajute să limpezim neînţelegerile­­ şi­­să asigurăm dreptul nostru, spre a putea colabora frăţeşte cu toţi concetăţenii pentru pa­trie”. S’a trimis o telegramă M. S. Regelui, în care alegătorii ger­­mani din Sibiu şi împrejurimi işi manifestă credinţa faţă de Suveran şi-l roagă să le acorde sprijin pentru apărarea drep­turilor lor constituiţionale. Hotărîrile consiliului naţio­­nal săsesc au fost aprobate la toate întrunirile. Cronica şahului CONCURSUL CELOR TREI CAMPONI Schema definitivă a acestui concurs origina se prezintă astfel: Joacă deoparte, 11 partici­panţi, câte două partide fie­care, contra blocului celor 3 campioni : Ştefan Erdély, Gica Alexandrescu şi S. Israelovici. Lista definitivă a participanţi­lor din blocul care dă replica este: Andriţoiu N., Balshalg B„ Cabiagila G„ Cazacov D., E­­duard Eugen, Georgescu Const., Moldavski M., Patriciu Pavel, Schneidarman Boris, Sipoş An­drei şi Ungureanu Alex. Punc­tele obţinute de aceştia­­ vor constitui normă de calificare pentru admiterea în finala campionatului naţional. Primul clasificat din grupul ultim, va juca în finala cu cei trei cam­pioni, pentru titlul învingăto­rului şi cupa cu care este do­tat acest concurs. Astfel, pe când fiecare din ultimii 11 vor avea de jucat câte 6 partide, primii trei vor susţine în total 22+6=28 partide. Dat fiind a­­cest număr excesiv de mare de partide, s-a decis a se juca nu­mai patru zile pe săptămână şi anume: Luni, Marţi, Joi Şi Vi­neri, urmând ca partidele în­trerupte să se joace Miercurea. Jocul începe în fiecare seară la orele 7. Numărul total al partidelor care vor fi jucate va fi 78. Concursul este dotat cu pre­mii fixe pentru fiecare punct câştigat. Este evident că lupta dintre cele două grupe se va da cu o nemaipomenită înver­şunare. Fiecare îşi va disputa terenul cu toate forţele. Şanse­le sunt perfect echilibrate, aşa încât nu se poate anticipa nici un pronostic. Ceea ce este cert, este faptul că Ştefan Erdély, va căuta să obţină neapărat victoria spre a atenua impresia de la campionatul Capitalei (4-22.X.1934) şi al congresului (10-16.1.1935), în care s-a pla­sat în urma lui Gică Alexan­drescu. De altă parte, toţi cei­lalţi 11 parteneri îşi joacă toa­tă şansa de a participa la cam­pionatul naţional pe cele 6 par­tide, aşa în­cât suntem departe de a-i considera ca victime prin anticipaţie.­­ Amatorii şahului Capitalei­­ au ocazia de a urmări pas cu pas, timp de 6 săptămâni unui­a dintre cele mai originale şi în­­‘ verşunate campionate d® şah care s’a­u desbătut vreodată la noi.Concurs-Fulger. Luni seara s’a jucat un concurs-fulger la cercul „Bucureşti“ cu 11 parti­cipanţi condus cu metronomul, la 5 secunde. S’au clasificat: I.­­ S. Israelovici 91/2 (95%), N­. — Gică Alexandrescu 8 p. (remis cu Israelovici, pierde la Dinu), N­L — Andrei Sipoș m P. --------------XX ♦ X XX--------------­ Şcoala străjerilor — CURSURILE SERIEI VI — Marţi s’au Inaugurat la Breaza, cursurile seriei VI de străjeri comandanţi. In frumosul parc al centrului de îndrumare, cei 23 elevi cursişti (profesori, în­văţători, etc.),au ascultat sluj­ba religioasă oficiată de pă­rintele protoereu V. Opriş asis­tat de preotul Paraschivescu. Au fost de faţă d-nii: col. V. Panaitescu, comand centrului, de studii, revizor şcolar C. Co­­tolan, prof. Bivolaru, Mi­hailes­­prof. I. P. Anghelescu, director cu: locot. Botescu, Dobrescu, instructori, precum şi public din localitate. La sfârşit părintele Opriş, a­­rată celor prezenţi cum biseri­ca a înconjurat totdeauna cu dragostea ei munca şi ostenea­la în slujba binelui obştesc. C. col. V. Panaitescu, arată care este restul şi menirea centrului străjeresc de la Brea­za. Un frumos legământ a rostit din partea cursiştilor înv. Gh. Hristache din Constanţa. Seara la ora 9 a fost în sala Caselor naţionale tradiţionala şezătoare şu­răjerească , când toţi cei veniţi la cursuri devin elevi fără deosebire de grad, ocupaţii şi vârstă.S-au prezentat: d-na Maria col. Panaitescu, d-na S. Zan­­gor, d-ra Victoria Moroianu, a­­poi din Dorohoi: C. Puşcaşu, directorul liceului Pomârla, D. Pavlovici, V. Panu, Năsăud: D. Vranău, A. Ciocan, Prahova: G. Ionescu, Şt. Ghiţă-Vulcă­­neşti. Constanţa: Hristache G. Duimitrescu V., Treei-Scaune: Bancea E., Timiş: Barbu G. Moise D., Suceava: Pintilescu Silvestru, Sibiu; Florea Sa­­moilă, Dumitru C., Cluj: Silviu Maghiar, Orhei: Popa Grigore, Secretariatul O. E. T. R., Petri­şor şt., stroe Marin, Potâri­­che Gh. Instructori: M. Lungu, E. Gregorian, G. Pavel, N. Ma­tei- C

Next