Universul, iunie 1935 (Anul 52, nr. 148-162)
1935-06-10 / nr. 157
finala 1 51-Sea LUIGI CAZZAVILLAN 10 Pagini EXEMPLARUL Rev. 10 Pagini Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării Dir. Gle P. T. T. No. 120.288/932. UNIVERSUL CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI : 3.30.100 SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30 ÎS STELIAN POPESCU No. 157 Luni io Iunie 1933 . Acţiune de demoralizare Ziarele anunţă că într’un oraş, capitală de judeţ, este îngăduit de mai bine de trei ani în fruntea serviciului tehnic al comunei, un inginer, care nu are diplomă şi care nu este cetăţean român. Deşi de trei ani sunt cunoscute aceste două detalii, cari ar trebui să determine înlăturarea pseudo-inginerului din slujbă, totuşi acesta este menţinut graţie intervenţiilor politice locale. Faptul ar părea fără importanţă deosebită în ansamblul ruare al problemei protecţiei muncii naţionale. Un caz izolat, un post de inginer, nu atenuiază şi nici nu complică situaţia. Dar asemenea cazuri sunt multiple, în toate ramurile de activitate ale organismului nostru comunal, judeţean şi chiar de stat. Răul pe care îl fac oamenii politici tolerând asemenea „cazuri izolate“ este cu mult mai mare decât pare în realitate. Asemenea fapte duc la demoralizarea elementelor tinere cari, terminându-şi studiile, aşteaptă să-şi găsească o utilă întrebuinţare. Ce poate gândi inginerul tânăr, care şi-a pus toată strădania să înveţe şi să obţină o diplomă, când vede că diploma e inutilă de vreme ce intr’un post unde legea cere categoric titlul de inginer, e menţinut unul fără nici un fel de diplomă? Ce poate gândi un tânăr român care ştie că pretutindeni, în toate ţările, calea muncii este închisă oricărui strein, fiecare naţiune apărându-şi fiii ei, numai la noi autohtonii sunt lăsaţi la urmă în ordinea preferinţelor? Ce pot gândi toţi românii în faţa unor cazuri cum e cel de mai sus, în care sunt prezente ambele piedice şi lipsa titlului şi lipsa cetăţeniei? înainte de a face intervenţii pentru menţinerea în posturi a celor fără drepturi, oamenii politici ar trebui să-şi scruteze mai adânc sufletul şi să-şi dea seama de răul imens pe care-l fac nu numai generaţiei tinere ce-şi cere dreptul la viaţă, ci însuşi neamului din care şi ei, politicianii, fac parte. Cei cari continuă să privească nepăsători asemenea abuzuri, se fac complicii conştienţi ai acţiunea de devalorizare a unei tinerimi desnădăjduite de a vede venind vreo îndreptare. Noul regim al strâmtorilor şi interesele noastre maritime Regimul strâmtorilor, stabilit prin convenţie s umblă !...Lausanne, în 1923, stabileşte,’ atăt condiţiile de trecere ale vaselor de război şi aeronautice, din marea Neagră în marea Egee, cât şi a celor de comerţ. Dispoziţiile cuprinse în această convenţie, relative la trecerea vaselor de comerţ prin Bosfor, marea de Marmara şi Dardanele, sunt atât de elastice, încât autorităţile turceşti au găsit un izvor sigur şi nesecat de venituri însemnate din impunerea unor taxe, pe cât de exagerate, pe atât de nejustificate din punctul de vedere de drept şi maritim. Aceste taxe, de la aplicarea convenţiei din 1923, au fost mereu urcate, având, după cum am spus, un caracter de pură fiscalitate. Ele se percep, nu numai vaselor noastre şi străine, care operează în porturile din regiunea strâmtorilor, — pasagere, mixte, sau cargoboturi — dar şi celor în tranzit. Pe lângă taxele acestea, n navigaţiunea în regiunea strâmtorilor a vaselor S. M. R., ca şi a celor sub alte pavilioane, suferă întârzieri din cauza condiţiilor în care se îndeplinesc formalităţile vamale şi sanitare, serviciile de pilotaj şi de remorcaj. După intrarea în Bosfor, vasele staţionează în baia Buiukdere, cel puţin un ceas, numai pentru îndeplinirea acestor formalităţi. Pe când pe alte linii de navigaţie maritimă, vasele de pasageri, prin viteza lor, ca şi prin uşurinţele ce se fac de către serviciile porturilor în executarea controlului sanitar şi vamal, câştigă timp, în regiunea strâmtorilor şi în porturile orientale timpul nu pare că are aceiaşi valoare. Aşa se explică pentru ce distanţa Constanţa-Istanbul este parcursă de vasele S. M. R. în aproape 12 ore , iar distanţa Constanţa-Alexandria (Egipt) în cinci zile. O altă dificultate în navigaţiunea prin strâmtori, în timp de ceaţă, sau furtuni, a fost până acum pricinuită din fam lip,ş°i unor terprene la intrarea Bosîoiuii şi a sirenelor în diferite puncte ale coastei mării de Marmara şi a strâmtorii Dardanelelor. „Universul“ a cerut de repetate ori să se facă demersurile necesare, impuse de interesele navigaţiunii vaselor noastre în regiunea strâmtorilor, atât cu privire la reducerea taxelor, cât şi la simplificarea formalităţilor vamale şi sanitare, luând în seamă relaţiunile de prietenie dintre România şi Turcia şi condiţiunile ce pot favoriza şi mai mult dezvoltarea legăturilor economice între cele două ţări. In ultimul timp, comisiunea strâmtorilor a examinat toate aceste chestiuni şi într’un raport adresat secretariatului Societăţii Naţiunilor expune modificările aduse diverselor regulamente şi instrucţiuni relative la modificarea taxelor percepute vaselor — recunoscându-se că erau excesive ; — la simplificarea formalităţilor vamale şi sanitare, la transbordarea pasagerilor şi a mărfurilor, la serviciile de pilotaj şi remorcaj, ca şi la introducerea de faruri şi sirene, în diverse puncte periculoase, în vederea, siguranţei navigaţiunii de la intrarea Bosforului şi până la eşirea din Dardanele. Din cifrele relative la mişcarea maritimă în strâmtori, înregistrate in acest raport, reese, că după tonajul vaselor pe pavilioane, România deţine locul al cincilea, după Italia, Anglia, Grecia, Norvegia şi Rusia sovietică. Pe când tonajul vaselor ruseşti, trecute prin strâmtori a fost în 1934, de 917.792 , tonajul vaselor noastre, a atins 749.895. Dacă am spori parcul de vase al S. M. R. cu vase cu tonaj şi viteză mai mare, fireşte că am putea câştiga locul ce ni se cuvine în navigaţiunea pe mările orientale şi am înlătura concurenţa ce ne-o fac alte servicii de navigaţiune, de curând intercalate pe aceleași linii. DOCTORUL MANOLESCU STRUNGA (ministrul comerţului):—Simţi ceva după doctoriile mele? COMERŢUL EXTERIOR: — Da. Simt că mă prăpădesc... Uraganul dela Giurgiu Noi amănunte Giurgiu 7 Iunie Pe lângă străzile pomenite mai sus, cari au suferit mult de pe urma acelui dezastru, casele având toate geamurile sparte, mai sunt și străzile: Minerva, b-dul I. G. Duca, Zimnicii, Bateriilor, Oinac şi Gh. Partenescu. Pe această din urmă stradă, acoperişul casei,, proprietatea d-lui Ion Dragnea, subadministrator financiar, a fost luat de furtună, iar apa, intrând în casă, a dărîmat tavanele, cauzând mari stricăciuni mobilierului. La şcoala de fete nr. 3, din str. Alecsandri, deasemeni toate geamurile au fost sparte şi acoperişul a fost luat de furtună. In portul Ramadan, deşi furtuna a fost puternică, n’a făcut nici o stricăciune vaselor ancorate. Grindina însă a spart geamurile la toate autorităţile din port. La serviciul de dragaje al portului au fost sparte multe geamuri, iar acoperişul de ţiglă, de la ateliere, a fost distrus. PAZA IN ORAŞ Din cauză că oraşul va fi în întuneric timp de 2—3 zile, d. prefect Anghel Rădulescu a intervenit ca patrule militare să circule toată noaptea pe străzi, spre a nu se comite furturi, întrucât cea mai mare parte din casele locuitorilor sunt fără geamuri. SERBĂRILE RESTAURAŢIEI AU FOST SUSPENDATE Serbările restauraţiei, ce urmau să se ţină mâine 8 iunie, au fost suspendate, din cauza lipsei de lumină. Se va oficia numai un tedeum, la catedrală, în prezenţa autorităţilor. DEZASTRUL IN JUDEŢ Din cauza distrugerii legăturilor telefonice cu judeţul, nu s’au putut afla ştiri precise. Pretura Dunărea a raportat însă prefecturii că, prin currieri speciali, a putut afla că uraganul s’a abătut asupra comunelor : Slobozia, Malul, Bălanul, Hodivoaia, Putinei, Stăneşti, Ghizdaru și Vieru. Grindina căzută în aceste comune, — de o mărime considerabilă, — a distrus cu desăvârșire semănăturile și viile, cauzând mari stricăciuni caselor locuitorilor. Pagubele sunt foarte mari. Biserica Sf. Haralambie din Giurgiu, după furtună Populaţia cere ajutorul guvernului La ora 12., a sosit în localitate d. D. Iuca, subsecretar de stat la interne, delegat de guvern să cerceteze ravagiile făcute în oraşul nostru de furtuna de astă-noapte. D-sa a decis la prefectura judeţului, de unde, însoţit de d-nul prefect Anghel Rădulescu, şi Vasile Cordelia, primarul oraşului, a vizitat toate cartierele sinistrate, toate instituţiile distruse şi viile oraşului• Peste tot locul, d. Iuca a fost întâmpinat de populaţia sinistrată, care l-a rugat să intervină ca guvernul să le vină în ajutor, spre a putea să-şi refacă gospodăriile distruse,. D. Iuca a promis că va raporta guvernului de cele constatate di oraş şi va interveni pentru acordarea de ajutoare. S’a dat ordin poliţiei oraşului, să facă cercetări amănunţite, întocmind tablouri cu numele tuturor sinistraţilor, tablouri cari vor fi înaintate apoi primăriei oraşului. ŞAHIN INTERVENŢIA D-LUI D. R. IOANIŢESCU D. D R. Ioaniţescu,, parlamentar de Vlaşca, a avut eri o întrevedere cu d. prim-ministru G. Tătărăscu. D-sa a cerut guvernului ajutoare în bani şi materiale pentru reparaţiile necesare în urma uraganului. D. G. Tătărăscu a făgăduit tot sprijinul guvernului. Paris, 3 Iunie Desbaterea parlamentară a proectului de lege, prin care guvernul cerea să i se confere timp de cinci luni „puteri întinse" în materie financiară şi economică, n’a fost — precum s’ar fi putut crede după înseşi declaraţiile la Cameră ale d-lui Flandin şi după compoziţia majorităţei, care l-a răsturnat de la putere — o „bătălie a francului“ între partizani şi adversari ai devalorizărei, ci a fost în realitate instruirea sumară şi pasionată a procesului „experienţei Flandin“. Guvernarea de şeapte luni a d-lui Flandin a stârnit în cercurile politice şi parlamentare, cât şi în diferite straturi sociale, in special printre agricultori şi comercianţi, multe nemulţumiri. Nemulţumiri noui a stârnit fostul preşedinte al consiliului prin atitudinea-i faţă de recentele alegeri municipale, în urma cărora s’a deslânţuit furtuna financiară şi monetară, care a determinat necruţătoarea furtună parlamentară: întorcăndu-se Marţea trecută din vacanţă, deputaţii au avut surpriza să se găsească dinaintea unei situaţii, pe care guvernul d-lui Flandin nu numai că nu a împiedecat-o să se producă, dar chiar a înlesnit-o să se desvolte, mărginindu-se doar s’o ascundă pănă’n ultimul moment. Această situaţie constă in primul rând în agravarea deficitului budgetar al statului. E drept că sporirea cheltuelilor necesitate de întărirea apărarei naţionale explică în parte agravarea deficitului, care exista de fapt şi’n precedentul budget. Se ştie, apoi, că deficitele budgetare ale Statului au ajuns cronice: anul 1933 s’a încheiat, de pildă, cu un deficit aproximativ egal deficitului actual, de şeapte miliarde. Totuşi, d. Donmergue a reuşit să micşoreze cifra deficitului cu jumătate miliard; dacă împrejurările nu-i permiteau d-lui Flandin să obţină un rezultat asemănat, de ce fostul prim-ministru a proclamat, la plecarea deputaţilor în vacanţă pentru alegerile comunale, că deflaţia bugetară a atins limita dorită ? Desigur, pentru că d. Flandin, al cărui guvern s’a înfăţişat, de la început, ca un exponent al Camerei, deosebindu-se de „cabinetul insurecţional“ al d-lui Doumergue, ce se sprijinea în plus şi cu deosebire pe opinia publică, a ţinut să se conformeze tacticei şi metoadelor parlamentare, care excelează în amânări, ca’n echivocuri şi compromisuri. De asemeni, ca să nu displacă, desigur, deputaţilor, în speţă reprezentanţilor partidelor de stânga, al căror joc i se reproşează că l-a favorizat, d. Flandin n’a socotit oportun să îndrepte funcţionarea legei asigurărilor sociale, deși gestiunea lor de 91 miliarde i-a fost încă din toamna trecută semnalată — precum i-a reamintit acum d. Fernand Laurent — ca o iminentă primejdie; or, răspunzând unei întrebări a d-lui Maurice Pestche, d. Germain Martin a destăinuit că, printr’o notă din 8 Februarie, domnia sa însuşi l-a prevenit pe d. Flandin că agravarea deficitului bugetar va facilita conspiraţiile speculanţilor internaţionali şi provoca atacuri contra monedei naţionale. Intr’adevăr, invocând imposibilitatea echilibrărei budgetului prin restrângerea cheltuelilor, teoreticiana devalorizării au căutat să popularizeze această operaţie, pe care o prezintă ca singura capabilă de a reduce datoria internă de 22 miliarde, ce împovărează budgetul statului de 47 miliarde, întrucât creditele militare de 12 miliarde trebue să rămână intacte, iar plănuita reformă a administraţiei, care absoarbe 13 miliarde, nu poate fi decât de efect sau problematic, sau îndepărtat. Pe de altă parte, deţinătorii de rente au fost stăruitor sfătuiţi să le vândă şi să cumpere ti(Continuare In pasin« 2-a) CURIERUL PARISULUI DE CE S’A SCHIMBAT GARDA De POMPILIU PÄLTÄNEA A Moartea unui celebru filolog italian Roma, 7 (Rador). — Celebrul filog Nicolo Zingarelli a încetat astăzi dia viaţă la Milano, în vârstă de 74 ani. Zingarelli, care era profesor de literatura italiană şi de literatura neolatină, la Universitatea din Milano, era cunoscut deasemeni prin lucrările sale asupra lui Dante- Intre alte opere ale sale se citează un dicționar al limbii italiene. FILME De la lume adunate.... Se anunţa, sosirea unui vizitator de însemnătate deosebită. ■ Ş I se cuvine primirea corespunzătoare. Pe tot parcursul, entuziasm, aclamaţiuni. Poporul ştie cum trebue să-şi arate recunoştinţa acelora cari se gândesc la el şi simt la fel cu ei. In staţia Filiaşi, în mulţimea adunată, un grup de olteni din Gorj. Innulţi, chipeşi, îmbrăcaţi curat, sunt inconjuraţi şi îndrăgiţi de oficialitatea de faţă. Până la sosirea trenului, ei repetă în spatele gării strigătul obicinuit: — Să trăiască ! Strigând prea mult, ei au răguşit. Trenul intră mândru de cel pe care îl aduce, se opreşte şi răsuflă greu. Uralele străbat văzduhul-Oaspetele coboară mişcat. Ascultă salutările sincere şi călduroase ; răspunde scurt şi impresionant. Apoi, se desprinde din cercul de fracuri şi decoraţii şi se îndreaptă spre flăcăii falnici. Pe când toţi stau nemişcaţi, in ţinută militară, cel mai innalt vrea să strige : — Vive ! Dar glasul răguşit abea s’aude. Străinul ilustru îi strânge mâna prieteneşte, şi emoţionat de faptul că bolnavul eşise în întâmpinarea sa, ii spune : — Vous souffrez! Flăcăul crede că-l întreabă de unde este şi răspunde : — De la Gorj ! Oaspetele face semn că a înţeles, şi-l mângâe pe gât. Mândrul oltean nu ştie nici astăzi că numele judeţului său însemnează pe franţuzeşte gât... Don, José Echilibru bugetar de STELIAN POPESCU Cu ocaziunea inaugurării parcului grădinii botanice, de care mă leagă amintiri de pe vremea când eram student la medicină, am întâlnit acolo pe d. Victor Antonescu, ministrul finanţelor. Din scurta convorbire ce am avut-o împreună, am înţeles că ministrul de finanţe întâmpină serioase dificultăţi cu echilibrarea bugetului. D. Victor Antonescu nu s-a ferit să-mi spuie aceste greutăţi care-i stau în cale şi care-l împiedică de a putea prezenta un buget echilibrat. Desigur, viaţa unui ministru de finanţe, mai ales în zilele noastre, nu este plăcută. Cu cât se perseverează pe calea risipei, aşa cum se face la noi, unde semnele prevestitoare de dezastru n’au cuminţit încă pe toată lumea, cu atât dificultăţile cu care are de luptat un ministru de finanţe sunt mai mari, mai de neînvins. Criza a lovit toate ţările. Dar mai ales pe acelea cari au persistat şi persistă încă să aibă un buget neechilibrat, un buget ale cărui cheltueli nu sunt acoperite cu venituri reale şi sigure, conştiincios şi echitabil stabilite. Toate ţările, cari nu au un buget echilibrat, au aceeaşi viaţă nestabilă, supusă bătăii tuturor vânturilor şi gata să provoace crize sociale şi prăbuşiri de regimuri. In Franţa, unde faptul că bugetul se menţine de câtva timp dezechilibrat, moneda naţională, cea mai sănătoasă dintre monedele europene acoperită sută la sută cu aur, este in primejdie, şi toate sforţările oamenilor politici cu răspundere tind acum la salvarea monedei prin echilibrarea bugetului. Pe de altă parte, Anglia ne dă exemplul influenţei fericite pe care un buget echilibrat îl are asupra monedei, căci acolo, cu toată devalorizarea voită adusă lirei sterline, aceasta îşi menţine cursul şi nu există nici o teamă ca ea să slăbească. Legea aceasta inexorabilă a echilibrului bugetar este cu totul desconsiderată la noi. Nimeni în această ţară nu vrea să înţeleagă că mântuirea noastră stă în echilibrarea bugetului şi că, dacă nu se încetează cu cheltuelile inutile cari cresc pe fiece zi, cu cheltuelile fastuoase şi fără nici un rost, mergem cu paşi repezi la dezastru. D. ministru de finanţe îmi spunea că echilibrul bugetului este mai ales ameninţat şi provocat de deficitul mare al căilor ferate. Are poate dreptate d. ministru de finanţe, dar îmi reamintesc în acelaş timp că d. Tabacovici, preşedintele consiliului de administraţie al c. f. r., îmi spunea acum de curând că îi este imposibil să echilibreze bugetul căilor ferate, atâta vreme cât nu i se achită gratuităţile ce i se impun şi cari se ridică la sute de milioane , atâta timp cât poşta nu achită transporturile efectuate în contul ei . CENZURAT Şi mai spunea d. Tabacovici că nu poate echilibra bugetul căilor ferate, câtă vreme trenurile suplimentare se înmulţesc fără să fie plătite. In această privinţă, mi s’a adus la cunoştinţă de un domn inginer silvic, un caz petrecut săptămâna trecută. Un înalt funcţionar al ministerului de comunicaţii a plecat la Silistra, unde era nun mare, cu tren special format în gara Obor din trenul automotor obişnuit, la care s’a adăogat o locomotivă cu aburi, vagonul automotor fiind transformat în vagon de bagaje, şi la care s’a mai adăogat un vagon clasa I pentru înaltul funcţionar şi invitaţii săi. In port, la Olteniţa, îl aştepta un vapor special care l-a transportat la Silistra. Desigur, nimeni n’a plătit aceste transporturi speciale. CENZURAT Cenzurat Noi socotim pe d. ministru de finanţe cât se poate de bine intenţionat şi de aceea supunem conştiinţei d-sale reflexiile cititorilor noştri, şi îi cerem ca, cu autoritatea pe care i-o dau experienţa, capacitatea şi situaţia sa, să atragă atenţia acelor cari nu sunt în măsură să vadă că cheltuelile inutile şi ambiţiunile senile ale unora duc la dezastru şi la compromiterea autorităţii. Să atragă atenţiunea de ministru de finanţe că nu poate fi progres nici ordine într’o ţară, oricât de mult le-ar dori unii, atâta vreme cât nu se menţine pe de o parte prestigiul autorităţii, iar pe de altă parte, nu se face de toţi o politică de economii şi de echilibru bugetar. Explozie la pirotechnia de lângă Marsilia Piairis, 7 (Radar). — In uzina pirotechnică naţională de la Saint Chamas, de lângă Marsilia, trei retorte pline cu salpetru au făcut explozie noaptea trecută. O clădire lungă de 40 metri și lată de 30 metri a fost distrusă până în temelii. Flăcări gigantice s’au ridicat până înălţime de 70 metri. Focul s’a întins și la dat alăturate corpului principa In cursul lucrărilor de sare, un muncitor a atins un electric de înaltă tensiune fost carbonizat. grindină căruță la Giurgiu