Universul, iunie 1935 (Anul 52, nr. 148-162)

1935-06-10 / nr. 157

final­a 1 51-Sea LUIGI CAZZAVILLAN 10 Pagini EXEMPLARUL R­e­v. 10 Pagini Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării Dir. G­le P. T. T. No. 120.288/932. U­NIVERSUL CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI : 3.30.10­0 SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30 ÎS STELIAN POPESCU No. 157 Luni io Iunie 193­3 . Acţiune de demoralizare Ziarele anunţă că într’un oraş, capitală de judeţ, este îngăduit de mai bine de trei ani în fruntea serviciului teh­nic al comunei, un inginer, care nu are diplomă şi care nu este cetăţean român. Deşi de trei ani sunt cunoscute a­­ceste două detalii, cari ar trebui să determine înlătu­rarea pseudo-inginerului din slujbă, totuşi acesta este menţinut graţie intervenţiilor politice locale. Faptul ar părea fără im­portanţă deosebită în ansam­blul ru­are al problemei pro­tecţiei muncii naţionale. Un caz izolat, un post de inginer, nu atenuiază şi nici nu com­plică situaţia. Dar asemenea cazuri sunt multiple, în toate ramurile de activitate ale organismu­lui nostru comunal, judeţean şi chiar de stat. Răul pe care îl fac oamenii politici tole­rând asemenea „cazuri izola­te“ este cu mult mai mare decât pare în realitate. Ase­menea fapte duc la demorali­zarea elementelor tinere cari, terminându-şi studiile, aş­teaptă să-şi găsească o utilă întrebuinţare. Ce poate gândi inginerul tânăr, care şi-a pus toată strădania să înveţe şi să ob­ţină o diplomă, când vede că diploma e inutilă de vreme ce intr’un post unde legea cere categoric titlul de inginer, e menţinut unul fără nici un fel de diplomă? Ce poate gândi un tânăr român care ştie că pretutin­deni, în toate ţările, calea muncii este închisă oricărui strein, fiecare naţiune apă­­rându-şi fiii ei, numai la noi autohtonii sunt lăsaţi la ur­mă în ordinea preferinţelor? Ce pot gândi toţi românii în faţa unor cazuri cum e cel de mai sus, în care sunt pre­zente ambele piedice şi lipsa titlului şi lipsa cetăţeniei? înainte de a face interven­ţii pentru menţinerea în pos­turi a celor fără drepturi, oa­menii politici ar trebui să-şi scruteze mai adânc sufletul şi să-şi dea seama de răul imens pe care-l fac nu numai generaţiei tinere ce-şi cere dreptul la viaţă, ci însuşi neamului din care şi ei, poli­­ticianii, fac parte. Cei cari continuă să pri­vească nepăsători asemenea abuzuri, se fac complicii con­ştienţi ai acţiunea de devalo­rizare a unei tinerimi desnă­­dăjduite de a vede venind vreo îndreptare. Noul regim al strâmtorilor şi interesele noastre maritime Regimul strâmtorilor, stabilit prin convenţie­­ s umblă !...Lau­sanne, în 1923, stabileşte,’ a­­tăt condiţiile de trecere ale va­selor de război şi aeronautice, din marea Neagră în marea Egee, cât şi a celor de comerţ. Dispoziţiile cuprinse în această convenţie, relative la trecerea vaselor de comerţ prin Bosfor, marea de Marmara şi Darda­­nele, sunt atât de elastice, în­cât autorităţile turceşti au gă­sit un izvor sigur şi nesecat de venituri însemnate din impu­nerea unor taxe, pe cât de exa­gerate, pe atât de nejustificate din punctul de vedere de drept şi maritim. Aceste taxe, de la a­­plicarea convenţiei din 1923, au fost mereu urcate, având, după cum am spus, un caracter de pură fiscalitate. Ele se percep, nu numai vaselor noastre şi străine, care operează în por­turile din regiunea strâmtorilor, — pasagere, mixte, sau cargo­­boturi — dar şi celor în tranzit. Pe lângă taxele acestea, n na­­vigaţiunea în regiunea strâmto­rilor a vaselor S. M. R., ca şi a celor sub alte pavilioane, suferă întârzieri din cauza condiţiilor în care se îndeplinesc formali­­tăţile vamale şi sanitare, servi­ciile de pilotaj şi de remorcaj. După intrarea în Bosfor, va­sele staţionează în baia Buiuk­­dere, cel puţin un ceas, numai pentru îndeplinirea acestor for­malităţi. Pe când pe alte linii de navi­­gaţie maritimă, vasele de pasa­geri, prin viteza lor, ca şi prin uşurinţele ce se fac de către ser­viciile porturilor în executarea controlului sanitar şi vamal, câştigă timp, în regiunea strâm­torilor şi în porturile orientale timpul nu pare că are aceiaşi valoare. Aşa se explică pentru ce dis­tanţa Constanţa-Istanbul este parcursă de vasele S. M. R. în aproape 12 ore , iar distanţa Constanţa-Alexandria (Egipt) în cinci zile. O altă dificultate în navigaţiunea prin strâmtori, în timp de ceaţă, sau furtuni, a fost până acum pricinuită din fam lip,ş°i unor terpre­ne la intrarea Bosîoiu­­ii şi a si­renelor în diferite puncte ale coastei mării de Marmara şi a strâmtorii Dardanelelor. „Universul“ a cerut de repe­tate ori să se facă demersurile necesare, impuse de interesele navigaţiunii vaselor noastre în regiunea strâmtorilor, atât cu privire la reducerea taxelor, cât şi la simplificarea formalităţilor vamale şi sanitare, luând în sea­mă relaţiunile de prietenie din­tre România şi Turcia şi con­­diţiunile ce pot favoriza şi mai mult dezvoltarea legăturilor e­­conomice între cele două ţări. In ultimul timp, comisiunea strâmtorilor a examinat toate aceste chestiuni şi într’un raport adresat secretariatului Societăţii Naţiunilor expune modificările aduse diverselor regulamente şi instrucţiuni relative la modifi­carea taxelor percepute vaselor — recunoscându-se că erau ex­cesive ; — la simplificarea for­malităţilor vamale şi sanitare, la transbordarea pasagerilor şi a mărfurilor, la serviciile de pi­lotaj şi remorcaj, ca şi la intro­ducerea de faruri şi sirene, în diverse puncte periculoase, în vederea, siguranţei navigaţiunii de la intrarea Bosforului şi până la eşirea din Dardanele. Din cifrele relative la mişca­rea maritimă în strâmtori, în­registrate in acest raport, re­­ese, că după tonajul vaselor pe pavilioane, România deţine lo­cul al cincilea,­­ după Italia, Anglia, Grecia, Norvegia şi Ru­sia sovietică. Pe când tonajul vaselor ruseşti, trecute prin strâmtori a fost în 1934, de­ 917.792 , tonajul vaselor noa­stre, a atins 749.895. Dacă am spori parcul de vase al S. M. R. cu vase cu tonaj şi viteză mai mare, fireşte că am putea câştiga locul ce ni se cu­vine în navigaţiunea pe mările orientale şi am înlătura concu­renţa ce ne-o fac alte servicii de navigaţiune, de curând in­tercalate pe aceleași linii. DOCTORUL MANOLESCU STRUNGA (ministrul comerţului):—Simţi ceva după doctoriile mele? COMERŢUL EXTERIOR: — Da. Simt că mă prăpădesc... Uraganul dela Giurgiu Noi amănunte Giurgiu 7 Iunie Pe lângă străzile pomenite mai sus, cari au suferit mult de pe urma acelui dezastru, ca­sele având toate geamurile sparte,­­ mai sunt și străzile: Minerva, b-dul I. G. Duca, Zim­­nicii, Bateriilor, Oinac şi Gh. Partenescu. Pe această din urmă stradă, acoperişul casei,, proprietatea d-lui Ion Dragnea, su­badmi­­nistrator financiar, a fost luat de furtună, iar apa, intrând în casă, a dărîmat tavanele, cauzând mari stricăciuni mo­bilierului. La şcoala de fete nr. 3, din str. Alecsandri, deasemeni toate geamurile au fost sparte şi a­­coperişul a fost luat de furtună. In portul Ramadan, deşi fur­tuna a fost puternică, n’a fă­cut nici o stricăciune vaselor ancorate. Grindina însă a spart gea­murile la toate autorităţile din port. La serviciul de dragaje al portului au fost sparte multe geamuri, iar acoperişul de ţi­glă, de la ateliere, a fost distrus. PAZA IN ORAŞ Din cauză că oraşul va fi în întuneric timp de 2—3 zile, d. prefect Anghel Rădulescu a in­tervenit ca patrule militare să circule toată noaptea pe străzi, spre a nu se comite furturi, în­­t­rucât cea mai mare parte din casele locuitorilor sunt fără geamuri. SERBĂRILE RESTAURAŢIEI AU FOST SUSPENDATE Serbările restauraţiei, ce ur­mau să se ţină mâine 8 iunie, au fost suspendate, din cauza lipsei de lumină. Se va oficia numai un te­deum, la catedrală, în prezenţa autorităţilor. DEZASTRUL IN JUDEŢ Din cauza distrugerii legă­turilor telefonice cu judeţul, nu s’au putut afla ştiri pre­cise. Pretura Dunărea a rapor­tat însă prefecturii că, prin currieri speciali, a putut afla că uraganul s’a abătut asu­pra comunelor : Slobozia, Malul, Bălanul, Hodivoaia, Putinei, Stăneşti, Ghizdaru și Vieru. Grindina căzută în aceste comune, — de o mărime con­siderabilă, — a distrus cu de­săvârșire semănăturile și viile, cauzând mari strică­ciuni caselor locuitorilor. Pagubele sunt foarte mari. Biserica Sf. Haralambie din Giurgiu, după furtună Populaţia cere ajutorul guvernului La ora 12­­., a sosit în locali­tate d. D. Iuca, subsecretar de stat la interne, delegat de gu­vern să cerceteze ravagiile fă­cute în oraşul nostru de furtuna de astă-noapte. D-sa a decis la prefectura ju­deţului, de unde, însoţit de d-nul prefect Anghel Rădulescu, şi Vasile Cordelia, primarul oraşu­lui, a vizitat toate cartierele si­nistrate, toate instituţiile dis­truse şi viile oraşului• Peste tot locul, d. Iuca a fost întâmpinat de populaţia sinis­trată, care l-a rugat să inter­vină ca guvernul să le vină în ajutor, spre a putea să-şi re­facă gospodăriile distruse,. D. Iuca a promis că va rapor­ta guvernului de cele constatate di oraş şi va interveni pentru acordarea de ajutoare. S’a dat ordin poliţiei oraşului, să facă cercetări amănunţite, întocmind tablouri cu numele tuturor sinistraţilor, tablouri cari vor fi înaintate apoi pri­măriei oraşului. ŞAHIN INTERVENŢIA D-LUI D. R. IOANIŢESCU D. D R. Ioaniţescu,, parla­mentar de Vlaşca, a avut eri o întrevedere cu d. prim-ministru G. Tătărăscu. D-sa a cerut guvernului a­­jutoare în bani şi materiale pentru reparaţiile necesare în urma uraganului. D. G. Tătărăscu a făgăduit tot sprijinul guvernului. Paris, 3 Iunie Desbaterea parlamentară a proectului de lege, prin care gu­vernul cerea să i se confere timp de cinci luni „puteri în­tinse" în materie financiară şi economică, n’a fost — precum s’ar fi putut crede după înseşi declaraţiile la Cameră ale d-lui Flandin şi după compoziţia ma­­jorităţei, care l-a răsturnat de la putere — o „bătălie a francu­lui“ între partizani şi adversari ai devalorizărei, ci a fost în rea­litate instruirea sumară şi pa­sionată a procesului „experien­ţei Flandin“. Guvernarea de şeapte luni a d-lui Flandin a stârnit în cercu­rile politice şi parlamentare, cât şi în diferite straturi sociale, in special printre agricultori şi co­mercianţi, multe nemulţumiri. Nemulţumiri noui a stârnit fos­tul preşedinte al consiliului prin atitudinea-i faţă de recentele alegeri municipale, în urma că­rora s’a deslânţuit furtuna fi­nanciară şi monetară, care a determinat necruţătoarea fur­tună parlamentară: întorcăn­du-se Marţea trecută din va­canţă, deputaţii au avut surpri­za să se găsească dinaintea u­­nei situaţii, pe care guvernul d-lui Flandin nu numai că nu a împiedecat-o să se producă, dar chiar a înlesnit-o să se desvolte, mărginindu-se doar s’o ascundă pănă’n ultimul moment. Această situaţie constă in pri­mul rând în agravarea defici­tului budgetar al statului. E drept că sporirea cheltuelilor necesitate de întărirea apăra­­rei naţionale explică în parte agravarea deficitului, care exis­ta de fapt şi’n precedentul bud­get. Se ştie, apoi, că deficitele budgetare ale Statului au ajuns cronice: anul 1933 s’a încheiat, de pildă, cu un deficit aproxi­mativ egal deficitului actual, de şeapte miliarde. Totuşi, d. Don­mergue a reuşit să micşo­reze cifra deficitului cu jumă­tate miliard; dacă împrejurările nu-i permiteau d-lui Flandin să obţină un rezultat asemănat, de ce fostul prim-ministru a pro­clamat, la plecarea deputaţilor în vacanţă pentru alegerile co­munale, că deflaţia bugetară a atins limita dorită ? De­sigur, pentru că d. Flandin, al cărui guvern s’a înfăţişat, de la înce­put, ca un exponent al Camerei, deosebindu-se de „cabinetul in­surecţional“ al d-lui Doumergue, ce se sprijinea în plus şi cu deo­sebire pe opinia publică, a ţinut să se conformeze tacticei şi me­­toadelor parlamentare, care ex­celează în amânări, ca’n echi­­vocuri şi compromisuri. De ase­meni, ca să nu displacă, de­si­gur, deputaţilor, în speţă re­prezentanţilor partidelor de stânga, al căror joc i se repro­şează că l-a favorizat, d. Flan­din n’a socotit oportun să în­drepte funcţionarea legei asi­gurărilor sociale, deși gestiunea lor de 91 miliarde i-a fost încă din toamna trecută semnalată — precum i-a reamintit acum d. Fernand Laurent — ca o imi­nentă primejdie; or, răspun­zând unei întrebări a d-lui Maurice Pestche, d. Germain Martin a destăinuit că, printr’o notă din 8 Februarie, domnia sa însuşi l-a prevenit pe d. Flan­din că agravarea deficitului bu­getar va facilita conspiraţiile speculanţilor internaţionali şi provoca atacuri contra mone­dei naţionale. Intr’adevăr, invocând imposi­bilitatea echilibrărei budgetului prin restrângerea cheltuelilor, teoreticiana devalorizării au căutat să popularizeze această operaţie, pe care o prezintă ca singura capabilă de a reduce datoria internă de 22 miliarde, ce împovărează budgetul statu­lui de 47 miliarde, întrucât cre­ditele militare de 12 miliarde trebue să rămână intacte, iar plănuita reformă a administra­ţiei, care absoarbe 13 miliarde, nu poate fi decât de efect sau problematic, sau îndepărtat. Pe de altă parte, deţinătorii de rente au fost stăruitor sfătuiţi să le vândă şi să cumpere ti­(Continuare In pasin« 2-a) CURIERUL PARISULUI DE CE S’A SCHIMBAT GARDA De POMPILIU PÄLTÄNEA A Moartea unui celebru filolog italian Roma, 7 (Rador). — Celebrul fil­og Nicolo Zingarelli a înce­tat astăzi dia­ viaţă la Milano, în vârstă de 74 ani. Zingarelli, ca­re era profesor de literatura italiană şi de lite­ratu­ra neolatină, la Universita­tea din Milano, era cunoscut deasemeni prin lucrările sale asupra lui Dante- Intre alte o­­pere ale sale se citează un dic­­ționar al limbii italiene. FILME De la lume adunate.... Se anunţa, sosirea unui vizi­tator de însemnătate deose­bită. ■ Ş I se cuvine primirea cores­punzătoare. Pe tot parcursul, entuziasm, aclamaţiuni. Poporul ştie cum trebue să-şi arate recunoştinţa acelora cari se gândesc la el şi simt la fel cu ei. In staţia Filiaşi, în mulţimea adunată, un grup de olteni din Gorj. Innulţi, chipeşi, îmbrăcaţi curat, sunt inconj­uraţi şi în­drăgiţi de oficialitatea de faţă. Până la sosirea trenului, ei repetă în spatele gării strigătul obicinuit: — Să trăiască ! Strigând prea mult, ei au ră­guşit. Trenul intră mândru de cel pe care îl aduce, se opreşte şi răsuflă greu. Uralele străbat văzduhul-Oaspetele coboară mişcat. Ascultă salutările sincere şi călduroase ; răspunde scurt şi impresionant. Apoi, se desprinde din cercul de fracuri şi decoraţii şi se în­dreaptă spre flăcăii falnici. Pe când toţi stau nemişcaţi, in ţinută militară, cel mai in­­nalt vrea să strige : — Vive ! Dar glasul răguşit abea s’a­­ude. Străinul ilustru îi strânge mâna prieteneşte, şi emoţionat de faptul că bolnavul eşise în întâmpinarea sa, ii spune : — Vous souffrez! Flăcăul crede că-l întreabă de unde este şi răspunde : — De la Gorj ! Oaspetele face semn că a în­ţeles, şi-l mângâe pe gât. Mândrul oltean nu ştie nici astăzi că numele judeţului său însemnează pe franţuzeşte gât... Don, José Echilibru bugetar de STELIAN POPESCU Cu ocaziunea inaugurării parcului grădinii botanice, de care mă leagă amintiri de pe vremea când eram student la medicină, am întâlnit acolo pe d. Victor Antonescu, mini­strul finanţelor. Din scurta convorbire ce am avut-o îm­preună, am înţeles că minis­trul de finanţe întâmpină se­rioase dificultăţi cu echili­brarea bugetului. D. Victor Antonescu nu s-a ferit să-mi spuie aceste greutăţi care-i stau în cale şi care-l împie­dică de a putea prezenta un buget echilibrat. De­sigur, viaţa unui mi­nistru de finanţe, mai ales în zilele noastre, nu este plăcu­tă. Cu cât se perseverează pe calea risipei, aşa cum se face la noi, unde semnele prevesti­toare de dezastru n’au cu­minţit încă pe toată lumea, cu atât dificultăţile cu care are de luptat un ministru de finanţe sunt mai mari, mai de neînvins. Criza a lovit toate ţările. Dar mai ales pe acelea cari au persistat şi persistă încă să aibă un buget neechili­brat, un buget ale cărui chel­­tueli nu sunt acoperite cu venituri reale şi sigure, con­ştiincios şi echitabil stabili­te. Toate ţările, cari nu au un buget echilibrat, au aceeaşi viaţă nestabilă, supusă bătăii tuturor vânturilor şi gata să provoace crize sociale şi pră­buşiri de regimuri. In Franţa, unde faptul că bugetul se menţine de câtva timp deze­chilibrat, moneda naţiona­lă, cea mai sănătoasă dintre monedele europene acoperită sută la sută cu aur, este in primejdie, şi toate sforţările oamenilor politici cu răspun­dere tind acum la salvarea monedei prin echilibrarea bugetului. Pe de altă parte, Anglia ne dă exemplul influenţei feri­cite pe care un buget echili­brat îl are asupra monedei, căci acolo, cu toată devalori­zarea voită adusă lirei sterli­ne, aceasta îşi menţine cursul şi nu există nici o teamă ca ea să slăbească. Legea aceasta inexorabilă a echilibrului bugetar este cu totul desconsiderată la noi. Nimeni în această ţară nu vrea să înţeleagă că mântui­rea noastră stă în echilibra­rea bugetului şi că, dacă nu se încetează cu cheltuelile inu­tile cari cresc pe fiece zi, cu cheltuelile fastuoase şi fără nici un rost, mergem cu paşi repezi la dezastru. D. ministru de finanţe îmi spunea că echilibrul bugetului este mai ales ameninţat şi provocat de deficitul mare al căilor ferate. Are poate drep­tate d. ministru de finanţe, dar îmi reamintesc în acelaş timp că d. Tabacovici, pre­şedintele consiliului de admi­nistraţie al c. f. r., îmi spu­nea acum de curând că îi este imposibil să echilibreze bugetul căilor ferate, atâta vreme cât nu i se achită gra­tuităţile ce i se impun şi cari se ridică la sute de milioane , atâta timp cât poşta nu achi­tă transporturile efectuate în contul ei . CENZURAT Şi mai spu­nea d. Tabacovici că nu poate echilibra bugetul căilor fera­te, câtă vreme trenurile su­plimentare se înmulţesc fără să fie plătite. In această pri­vinţă, mi s’a adus la cuno­ştinţă de un domn inginer silvic, un caz petrecut săptă­mâna trecută. Un înalt func­ţionar al ministerului de co­municaţii a plecat la Silistra, unde era nun mare, cu tren special format în gara Obor din trenul automotor obiş­nuit, la care s’a adăogat o lo­comotivă cu aburi, vagonul automotor fiind transformat în vagon de bagaje, şi la care s’a mai adăogat un vagon clasa I pentru înaltul func­ţionar şi invitaţii săi. In port, la Olteniţa, îl aştepta un va­por special care l-a transpor­tat la Silistra. De­sigur, ni­meni n’a plătit aceste tran­sporturi speciale. CENZURAT Cenzurat Noi socotim pe d. ministru de finanţe cât se poate de bi­ne intenţionat şi de aceea su­punem conştiinţei d-sale re­flexiile cititorilor noştri, şi îi cerem ca, cu autoritatea pe care i-o dau experienţa, ca­pacitatea şi situaţia sa, să a­­tragă atenţia acelor cari nu sunt în măsură să vadă că cheltuelile inutile şi ambiţiu­nile senile ale unora duc la dezastru şi la compromiterea autorităţii. Să atragă aten­ţiunea de ministru de finanţe că nu poate fi progres nici ordine într’o ţară, oricât de mult le-ar dori unii, atâta vreme cât nu se menţine pe de o parte prestigiul autori­tăţii, iar pe de altă parte, nu se face de toţi o politică de economii şi de echilibru bu­getar. Explozie la pirotechnia de lângă Marsilia Piairis, 7 (Radar). — In uzina pirotechnică naţională de la Saint Chamas, de lângă Mar­silia, trei retorte pline cu salpe­tru au făcut explozie noaptea trecută. O clădire lungă de 40 metri și lată de 30 metri a fost dis­trusă până în temelii. Flăcări gigantice s’au ridicat până înălţime de 70 metri. Focul s’a întins și la dat alăturate corpului principa In cursul lucrărilor de sa­re, un muncitor a atins un electric de înaltă tensiune fost carbonizat. grindină căruță la Giurgiu

Next