Universul, iulie 1935 (Anul 52, nr. 178-192)

1935-07-01 / nr. 178

Pentru cititorii ziarului „Universul” " Abonaţii „Universului”, cari vor trimite direct Societăţii „Franco-Română” de Asigurări Generale, Bucureşti, Calea Gri­­viţei 23, lei 258 vor primi: 1) UN BORDEROU cu care vor lua parte la tragerea cla­sei l­a a loteriei a VIII-a mixte a statului român care se va face la 15 IULIE a. c., când se vor trage 7100 câştiguri în valoare de 21.074.000 lei. 2) O poliţă de asigurare a Societăţii „Franco-Române” pen­tru 50.000 lei, cu rata l­a care costă lei 360 complet achitată şi anexa cu 8 numere cu care va lua parte la TRAGEREA DIN 15 IULIE 1935 a premiilor acordate de Societate. Aceşti abonaţi, achitând Societăţei „Franco-Române” în fiecare lună suma de lei 258, vor primi la fiecare din cele 12 trageri lunare ale loteriilor de stat a VIII-a, a IX-a şi a X-a câte un borderou, cu care vor lua parte la TRAGERILE LUNARE ALE LOTERIEI STATULUI. Deasemenea vor mai primi şi chitanţa pentru suma de lei 258 la asigurarea de 50.000 Iei, cu care vor participa la tragerea lunară a premiilor acordate de societate. Prin urmare, oricare abonat al „Universului”, care va tri­mite şi cei 258 lei, aşa cum se arată mai sus, va primi: 1) ZILNIC „Universul”. 2) LUNAR chitanţa pentru asigurarea a lei 50.000 cu care va lua parte la tragerile premiilor lunare ale Societăţii „Franco- Române”. 3) LUNAR borderoul cu care va lua parte la cele 12 trageri ale loteriei statului, ce au loc la 15 ale fiecărei luni şi la cari se distribue câştiguri în valoare totală de 847.042.800 4) La EXPIRAREA asigurării, 1 Iulie 1950, lei 50.000. 5) In CAZ DE DECES, în condițiunile generale de asigurare, lei 50.000 în mâinile beneficiarului declarat de abonat la con­tractare. De aceste avantaje beneficiază şi acei cari se vor abona la ziarul „Universul” sau vor reînoi abonamentele, trimiţând costul abonamentului şi al ratei de asigurare direct Societăţii „Franco- Române”, Bucur­eşti Calea Griviţei 23, de unde se va expedia po­liţa de asigurare de lei 50.000 şi borderoul. Cetitorii din Capitală vor plăti suma de lei 258 direct la So­cietatea „Franco-Română“, de unde vor ridica borderoul şi poliţa de asigurare. Costul abonamentului la „Universul” este: Anual lei 750. Pe 6 luni „ 380. Pe 3 luni „ 200. 4325 ba de inundat pr­in jud. Covurlui Castelul Brâncoveanu Galaţi, 28 Iunie De abia astăzi, din lipsă de comunicaţie de telefon şi tele­graf, s’a putut afla de marele dezastru produs de inundaţii, în com. Lascar Catargiu, din jud. Covurlui. Comuna fiind situată într’o vale şi înconjurată de răpi, la un moment dat, şuvoaiele de apă venite din deal­­ au atins inălţimea de peste cinci metri. Apele au inundat 350 de case producând mare panică printre locuitori. Au fost acoperite de ape şi 1500 hectare de semănă­turi şi 700 hectare grădini de zarzavarturi. Timp de două zile şi două nopţi, locuitorii comunei Lascar Catargiu au trăit cele mai grele clipe. Foarte mulţi, în frunte cu preotul şi preoteasa, s’au re­fugiat în podul caselor. Apele au luat la vale păsările şi tot ce-au găsit prin curţi. Alţi locuitori s’au refugiat în deal. Când apele s’au retras, nă­molul a atins în fiecare gospo­dărie peste un metru. O delegaţie de locuitori, în frunte cu primarul, învăţătorul şi preotul a venit astăzi la Ga­laţi, anunţând pe prefectul jud. Covurlui de tragedia din Lascar Catargiu. Delegaţia a cerut să se mute comuna pe un teren a­­propiat, care este ferit de i­­nundaţii. Pe de altă parte, s’a adus la cunoştinţa prefecturii de judeţ, că 50 la sută din populaţia co­munei este bolnavă de pelagră şi lipsită de medicamente. VICTIME OMENEŞTI Pârâul Lozova, umflându-se, s’a remărcat producând mari inundaţii. A fost luată de ape Tana Alexandra Moraru, care s’a înecat. Sancuţa Ştefan Va­sile zisă Petrica, originară din Piscu, aflându-se la punctul Râpa Vrancei şi fiind luată de apă, s’a înecat. "SCRISORI DIM LONDRA (Urmare din pag. I-a) paşnică — Marea Britanie şi Franţa — s’au pus pe planul unei soluţii pur genoveze Ex­perienţa comitetului de împă­ciuire, alcătuit în urma acestei situaţii, arată că nu e nimic de sperat din felul acesta de a proceda. Fireşte, se poate stă­rui pe această cale. Adică, re­clamantul, Abisinia, va face să se constate de consiliu carenţa acuzatei Italia. Spre a duce a­­naliza noastră la concluzia ei logică, să admitem chiar un lucru neverosimil. Anume, consiliul va găsi mijlocul de a-şi impune voinţa unei Italii recalcitrante. Dar atunci, nu e oare sigur că nu se va găsi un singur italian care să nu cea­ră plecarea imediată a ţării sa­le din asociaţia internaţională? Succesul ipotetic ar deveni pentru Soc. Naţiunilor, o vic­torie în felul aceleia a lui Pyr­rhus. Dar ştim cu toţii că o hotă­râre a consiliului protivnică d­­e sorţi de a fi însoţită de o acţiune fizică spre a o e­­­xecuta. Cu alte cuvinte, Soc. Naţiunilor ar aluneca şi mai departe, pe povârnişul pe care au împins-o înfrângerile ce i-au fost provocate de Japonia şi Germania. Unii fanatici la Londra vorbesc de posibilitatea unei acţiuni a marinei britani­ce ca să blocheze intrarea ca­nalului de Suez. Dar e curată nebunie şi nici un guvern en­glez, oricât ar fi de legat de pactul de la Geneva, nu va con­simţi să apuce pe această cale, oricare ar deschide perspective ministre asupra viitorului comu­nicaţiilor imperiale dealungu Mediteranei. Să lăsăm deci pt fanatici să vorbească de o in­tervenţie a marinarilor şi să ne ocupăm de chestiunea practică adică ce trebue să facem ca să ajungem la o soluţie pacifică a conflictului african. Ceea ce trebue căutat acum­­ o soluţie intermediară, fără ca Geneva să se desesizeze in mod oficial de această chestiune ca să poată fi regulat diferen­dul prin intervenţia priete­nească a puterilor direct inte­resate, adică a Marei Britanii şi a Franţei. Pentru aceasta, a­­vem un excelent precedent in metoda întrebuinţată cu suc­ces în America de sud, spre a pune capăt conflictului dintre Bolivia şi Paraguay. La acţiu­nea directă a consiliului Soc. Naţiunilor, care s’a dovedit ne­putincioasă, s’a substituit o ac­ţiune a statelor vecine şi mai ales a Argentinei şi Braziliei, acţiune care şi-a atins ţinta. La urma urmei, nu importă forma, ci rezultatul favorabil. Spre a evita un război în A­­frica, cu mii de victime, face să se pricinuiască o decepţie fanaticilor de la Geneva. Preconizăm deci acum o in­tervenţie directă a Marii Bri­tanii şi a Franţei. Dar ca să fim practici, această acţiune trebue să se producă mai în­tâi la Addis Abeba, iar nu la Roma. E timpul să se termine cu ideia preconcepută că toate greşelile sunt de partea italia­­­­nă. Nimic n’a slujit să exasper­­­reze opinia publică în Italia mai mult ca impresia care s’a creat la Geneva că Abisinia n’are nimic a-şi imputa. Can­celariile din Londra şi din Pa­ris au o lungă experienţă a a­­facerilor etiopiene şi ele ştiu foarte bine că legenda cinstei politicii împăratului nu se poa­te susţine. Spre a salva pacea singurul lucru care rămâne de făcut, e să se exercite o presiu­ne puternică asupra guvernu­lui de la Addis Abeba ca să a­­corde, fără nici o întârziere un tratament just şi liberal tuturor intereselor străine la Abisinia. D .Mussolini a arătat calea unei soluţii practice a­­tunci când a exprimat dorinţa de a vedea instalat în Abisinia un regim asemănător aceluia care, de la jumătatea ultimulu veac, a adus atari servicii la Egipt spre a face să revină pa­cea şi prosperitatea economiei în acea ţară. La prima vedere aceasta pare nedrept. Dar stu­diind problema de aproape, a­­jungem la concluzia c­ă nici o altă soluţie paşnică nu mai i cu putinţă. De la institutul internaţional de filosof­ie de drept şi de sociologie juridică din Paris A doua şedinţă a Institutului se va ţine la Paris la faculta­tea de drept, delia 1—4 Octom­brie a- c. Membrii au fost invitaţi să ia ceaiul la 30 Septembrie, in­tre orele 16—19, la preşedinte­le d. De Fur, 15, str. Duguay, Triouin (VI). Şedinţele vor fi consacrate problemei: caracterele esenţia­le ale dreptului în comparaţie cu celelalte regule ale vieţii sociale şi legile realităţii. S-au anunţat comunicările d-lor Delos (Lille); Dekinsomn (Washington) ; G. Del Vecchio (Roma); Djuvara (Bucureşti); Hasisaért (Gând); Horvath (Szeged); R. Huvert (Lale); Dreptul şi credinţele morale: Kelsen (Geneva); Dreptul şi sufletul; L. Reeasens Siches (Madrid); Sauer (Münster j. w); Dreptul viu; Simonius (Bale); Tsatsos (Atena). La o şedinţă administrativă se va proceda la alegerea bi­roului şi a nouilor membri, pre­cum şi la fixarea locului şi datei viitoarei şedinţe­Pentru orice informaţii com­plimentare, la secretarul gene­ral al Institutului, d. George Gurwich, l, Square die Part Ro­yal (13). Pentru catedrala română-ortodoxă din Lugoj Biserica istorică atinsă de ruină.- O datorie naţională.- Apelul soc. „Armonia" pentru înfrumuseţarea bisericii şi a cimitirului „Lugoj" Lugojul, ca cel mai neaoş şi­­ publica in ziarul nostru însufleţit oraş românesc din tot ! Pentru deschiderea sub scrip-cuprinsul Ardealului­­ şi Bana­tului a făcut din biserica lui scut de rezistenţă naţională împotriva şovinismului şi opri­­mărilor ungureşti. In catedrala româno-ortodoxă din Lugoj, nenumărate gene­raţii de luptători s’au nugat şi s’au întărit pentru lupta tot naţională. Din această catedrală sfântă şi istorică au pornit în trecu­tul de asupririi îndemnuri de trezire naţională; acolo a cân­tat zeci de ani cu corul lui ne­muritorul Ioan Vidu; acolo au predicat vlădici, clerici şi mi­reni odată cu credinţa lui Dum­nezeu şi dragostea de neam şi nădejdea în unirea românis­mului. Acum, marea şi istorica cate­drală a fost atinsă de ruină. Picturile de mult s’au şters şi numai tricolorul din cavasul corului, aminteşte de măreţia luptelor naţionale din trecut, întrucât ajutoarele cerute stăruitor forurilor oficiale n’au sosit încă, societatea „Armo­nia“, pentru înfrumuseţarea bisericii şi a cimitirului Lugoj, apelează la toţi hunii romani şi creştini să trimeată obolul lor , oricât de modest, pentru fon­dul de reparaţie al acestei bi­serici, care a fost totodată şi cea mai puternică cetate de ro­mânism a Banatului sub stă­pânirea ungurească. Sumele vor fi trimise fie soc. „Armonia“ Lugoj direct, lair numele dm-«­tarilor se var tiei d. Stelian Popescu, directo­rul ziarului „Universul“, s’a înscris cu 5000 lei. --------x O x De la sub­secretariatul de stat al aerului In urma măsurilor luate de d. Caranfil, subsecretar de stat al aerului, s’a pus în construcţie, pe aerodromul Pipera, o clădire specială, reprezentând un post de comandă înzestrat cu insta­laţii de radio, etc. La acest post s’au anexat instalaţii moderne pentru îmbrăcatul, dezbrăcatul şi toaleta piloţilor. Până acum nu exista nimic în această pri­vinţă. # La aeroportul Băneasa se lu­crează cu febrilitate la nivela­rea terenului după nouile pla­nuri stabilite de d. ing. Caran­fil. Pe acest aeroport se va con­strui o platformă de beton în apropierea atragă­rii actuale de care­ va fi legată prin o pergola ce va servi trecerea pietonilor de la avioane până la gară. * * Lucrările de amenajare ale­­ pieţei de acces la aeroportul Băneasa au fost terminate şi curând se va introduce apa por­­­tabilă, graţie schimbării de că­tre U­ C. B. a actualei conducte de apă ce alimentează comuna suburbană Băneasa. Instalaţia­­ actuală de apă de puţ de la ae­roportul Băneasa va continua­­ să funcţioneze pentru spălatul­­ avioanelor şi stropitul grădinei. X­I­X Copil dispărut ucenic la tipografia „Viitorul“, dispărut din ziua de 4 iunie de la atelierul unde lucra­ Mama desperată roagă pe a­­cei cari l-au întâlnit a-i comu­nica în b-dul Mihail Ghica 76. RADIO-UNIVERSUL Nr. 37 a apărut astăzi cu un sumar extrem de interesant, din care spicuim: Milă pentru bietele urechii RADIO IN ABISINIA — Fotografii şi informaţii inedite — Critica ascultătorilor Oglinda invizibilă i ionosfera — Un studiu limpede, pe înţelesul tuturor, asupra ultimelor lucrări de laborator în radio — O lege ,,anti-radio“. — Ce e de făcut împotriva paraziţilor tramvaelor ? — Cine ajunge mai curând la 10 milioane ascultători.R I T 371 Un aparat simplu, ieftin, dar cu • AJ • OI 1 randament foarte r­dicat — Planuri desăvârşite şi amănunte de construcţie— Hudiţttte liniştite — Cum pot fi obţinute in practici — Consultaţii radiofonice— „Pe scurt!“ — Tabloul comp­et al staţiilor de emisie pe unde scurte — Ce e nou in radio — Orga electrică dă 253.000.000 sunete diferite — Megafonul electric — Automobile blindate în slujba radiofoniei. Ştiri. Sfaturi practice. Informaţii. In plus: Programul emis­unilor europene dela 30 Iunie—6 Iulie 1935, inc­usiv posturile italiene. 5 LEI EXEMPLARUL UNIVERSUL Cu prilejul aniversării a zecea a înfiinţării că­­minului de odihnă de l­a Sâmbăta de Sus (Vezi ilustraţia din pag. 1­ a) Călătorii cari străbat şoseaua ce trece prin mijlocul satului Sâmbăta de Sus sunt atraşi de minunăţia unui parc, ce îm­­prejmueşte un castel cochet în fundul unei alei străjuite de copaci bătrâni ce freamătă şi astăzi amintiri eroice din tre­cutul istoriei noastre. Poarta intrării principale şi Întreaga arhitectură a bătrâ­nului castel, odinioară loc de refugiu şi odihnă a lui Grigore Brâncoveanu, trădează prin stilul lor vechile aşezări româ­neşti din aceste meleaguri. Aşezate în valea Sâmbetei, la poalele munţilor Făgăraşului, ca într’o poiană largă ferită de curenţi, parcul şi castelul Brân­­covenilor erau parcă sortite destinaţiei ce i s’a dat prin înţeleaptă şi părinteasca stă­ruinţă a lui Alex. Constanti­­nescu. Anul acesta se împlinesc 10 ani de când s’a instalat aici Căminul de odihnă al artiştilor, scriitorilor şi ziariştilor. Inaugurarea s’a făcut in ziua de 2 Iulie 1925. Slujba religioasă şi sfinţirea localului a fost făcută de I. P. S. Sa Mitropolitul Bălan, în­conjurat de mai mulţi preoţi. La banchetul ce s’a dat au ţinut discursuri, reprezentanţii bisericii, ai guvernului ,ai arte­lor şi literelor, toţi aducând e­­logii donatorului. De atunci, în fiecare an — la început trei-patru serii pe vară astăzi una sau două — căminul primeşte pe intelectualii care vin să se inspire, să lucreze şi să se odihnească în acest fru­­mos palat al lui Grigore Brân­coveanu şi în splendidul parc plin de flori şi pomi roditori. Camerele de odihnă pentru familii, boxele pentru cei necă­sătoriţi, sala de recreaţie, baia, basmnul, totul e aranjat aşa ca­­ cei cari vin să-şi petreacă aci luna de odihnă, să se simtă în voe, să nu ducă lipsă de nimic. Curăţenia exemplară ce dom­neşte în acest cuib de linişte,­­ parcul admirabil întreţinut, ca­merele şi boxele frumos mobi­late şi împodobite cu glastre de flori, fac din căminul de la Sâm­băta de Sus un loc de refugiu, dorit şi invidiat. Cu brocul hergheliei de la Sâm­băta de jos, pensionarii caste­lului fac excursiuni spre Dră­­guş, Lissa, Mănăstirea lui Const. Brâncoveanu, Voevodenii Mari şi Mici şi alte comune învecina­te pline de pitoresc, iar de două ori pe săptămână la Făgăraş, zile de târg — când se fac cum­părături necesare căminului. In aceste locuri minunate, cu soare mult, cu ape limpezi şi curate, cu flori nenumărate şi frumoase, s’au odihnit în aceşti zece ani artişti, scriitori, ziarişti toţi pomenind memoria lui Alex. Constantinescu. Castelul Brâncoveanu, trans­format în cămin de odihnă, îşi­­ îndeplineşte cu prisosinţă me­nirea pentru care a fost creat, iar intelectualii cari se adă­postesc aci se bucură că s’a pu­tut realiza dorinţa donatorului, care a scris pe frontispiciul castelului : „Trăiţi liniştiţi căci aveţi drep­tul la odihnă“. Sculptorul George Du­itriu Pentru liceul „Regele Ferdinand I“ din Chişinău Am publicat în nr. 127 din „Universul“, un apel al com­i-­­ tetului şcolar al liceului mili­tar din Chişinău, pentru aju­torarea sa, în vederea termi­nării localului. Răspunzând acestui apel, d. lt. aviator Gh. Nagaevschi ne trimite o scrisoare în care a­­rată că-şi ia obligaţia să tri­mită lunar câte trei sute lei comitetului şi, ca unul care a­­parţine primei promoţii a a­­cestui liceu, propune tuturor camarazilor, să ia un angaja­ment asemănător, până când comitetul şcolar va înfăptui ceea ce şi-a propus. „Dacă pentru oricari alţi oa­meni de suflet, buni patrioţi, apelul comitetului va găsi un­­ ecou — scrie d-sa, — pentru­­ noi, cei cari ne-am format e-­­ ducaţia, ne-am instruit mintea ( şi ne-am în­călzit inimile în a- ’ cest focar de cultură şi educa-­­ ţie morală şi naţională este o obligaţiune de a contribui du- | pă puterile noastre pentru men- I ţinerea şi desvoltarea liceului militar „Regele Ferdinand I“.1 --------- * * - -----------­ CRONICA SPORTURILOR RUGBY R. C. Narbonnaise a invins combin­ata St. Roman- P. T. T. cu 19-0 (6-0) Echipa franceză R. C. Nar­­bornaise a susţinut Vineri pe a­­rena U. F. S. R. al doilea match, în cadrul turneului pe care îl întreprinde in Capitală. Oaspeţii au înfruntat o com­binată alcătuită din jucătorii cluburilor St. Român şi P. T. T. de care a dispus cu un scor se­ver. Rezultatul tehnic nu cores­punde însă diferenţei reale de valori între combatanţi. Fran­cezii au fost, fără îndoială ca­tegoric ajuperiori combinatei ţlu­­teureştene, nu însă îri măsura, in care aceasta a fost sub va­loarea ei. Dealtfel aproape toate încer­cările au fost marcate, specu­lând greşeli elementare ale ad­versarilor. * Cu titlu de informaţie, men­ţionăm că Vineri francezii au făcut cunoştinţă deplină cu „sistemul“ nostru de joc. Un schimb „amical“ de pumni şi lovituri cu piciorul între ju­cători pe teren și un mic inci­­dent în tribună i-a lămurit a­­stfpre sportivităţii şi cavaleris­­muilui de care suntem capabili. Paznic de noapte complice la furt Constanţa, 28 iunie Azi au fost prinşi de comisa­rul Pavlovici, de la poliţia ju­diciară, autorii spargerii de la prăvălia V. Şişu, din str. Mol­dovei, cari au furat mărfuri în valoare de peste 100 mii lei. Spărgătorii au fost identifi­caţi in persoana lui Vasile Croitoru, din corn. Criuleni,­­ jud. Orhei și Simion Bucuroiu, a fost în serviciul pazei de noap­te și originar din corn. Mihă­­eşti, jud. Vâlcea. Din cercetări s’a constatat că fostul paznic de noapte sta de planton afară, în vreme ce în interior, Vasile Croitoru o­­­ pera.______yţ === y/_______ DEIA SOC. ARHITECŢILOR ROMÂNI Aseară s’a ţinut în continua­re, adunarea arhitecţilor la se­diul S. A. R. din str. Episco­piei 2. La începutul şedinţei unul din membrii comisiei de lucru­­ a planului de sistematizare, d. I arhitect Duiliu Marcu a arătat principiile directoare, de care s’a condus în elaborarea planu­lui, principii cu care toţi arhi­tecţii sunt de acord. D. arh. REN­ARD aminteşte cererile repetate ale societăţii de a se fi publicat concurs în­tre arhitecţi pentru planul de sistematizare, concurs prin care s’ar fi obţinut soluţii mai feri­cite. D. ZAMPHIROPOL atrage a­­tenţia asupra precedentului pe care l-ar creia municipiul Bucu­reşti, pentru celelalte oraşe şi­­ municipii, în ce priveşte meto­­­­dele pentru obţinerea planu­­­­rilor respective de sistemati- I zare. I D- QULINA arată că se va o- I pri transformarea Capitalei, căci proprietarii nu vor mai dă­râma casele vechi, deoarece noul regulament transformă trei sferturi din actualele pro­prietăţi în terenuri neconstrui­­bile. După ce şi-au mai spus pă­rerile d-nii Burcuş, Silion, Di­­mo, Iliescu etc., s’a ales o co­­misiune care să pună la punct toate observaţiile ce vor fi îna­­j­intate d-lui primar general, o­­dată cu cererea de amânare a I aplicării planului şi regulamen- I tului.­­ S’a luat în discuţie apoi ra- I portul între elementul româ-­­ nesc şi cel străin care este în­­ vechiul regat de 58 la sută ro- I mâni şi 42 la sută minoritari, I iar în provinciile alipite ele­­­­mentul strein ajunge până la­­ 90 la sută. 1. S’a hotărât să se intervină I la academia de architectură pentru aplicarea proporţionali­­tăţii etnice la intrare şi echi­­­­valarea diplomelor Reţeta matchului Louis-Carrera New-York, 28 (Radar) .—Dacă matchul de box dintre Camera şi învingătorul său, Joe Louis, 3, adus o nouă stea pe firma­mentul boxului profesionist, dând la iveală un candidat se­rios la titlul mondial la toate categoriile, organizatorul a rea­lizat un câştig foarte frumos. Reţeta matchului a fost eva­luată la suma de o jumătate de milion de dolari, adică la circa 80 milioane lei. Bursa lui Camera a fost de 32%, adică circa 25 milioane lei, pe când învingătorul n’a ridicat decât circa 16 milioane lei. Marcel Treil a învins pe Candel Paris, 28 (Rador).­­ Astă­­seară a avut loc pe arena spor­tivă Roland Garros un match internaţional de box intreg Mar­cel Thil, campion mondial şi european la categoria mijlocie şi campion european la cate­goria semi-grea şi Carmelo Candel, Challengerul său oficial. Marcel Thil şi-a pus în joc, în faţa compatriotului său, toate aceste trei titluri, la cele două categorii. Lupta s-a desfăşurat în 15 reprize, un cari campionul şi-a dovedit o superioritate sdrobi­­toare, adjudecându-şi victoria la puncte. E 2 KSS Asasinarea unei fetiţe Cum a fost spânzurată fetiţa Dragolina Petcu din Rusca- Montană. •— Arestarea criminalei Lugoj, 27 Iunie In ziua de 22 Iunie, după cum am anunţat telegrafic, fetiţa Dragolima Petcu, în etate de 11 ani, a dispărut dela casa părin­ţilor săi din Rusca - Montan­ă. Câteva zile nu s’a dat atenţie faptului, crezându-se că fetiţa s’a dus la o soră din satul vecin. Abia in ziua de 25 iunie, vă­­zându-se că fata nu mai vine, s’a anunţat postul de jandarmi. Cu toate cercetările făcute timp de două zile, nu s’a putut descoperi nimic. Iată însă că ieri, o femee din sat, ducându-se în pădure, dă peste corpul nefericitei fetiţe, spânzurat de craca unui copac. E anunţat imediat şeful de post care, desleagă cadavrul şi-l predă nefericitei mame. ARESTAREA CRIMINALEI Se nasc tot felul de supoziţii. Timp de do­uă zile piut. major Gh. Şerban şi piuit. Ion Cioba­­nu, cercetează şi adună date. In cele din urmă află chiar dela mama fetiţei, că femeea Elisabeta Brăila este duşman­ca ei­ Mai mult, după felul cum era spânzurat cadavrul fetiţei s’a dedus că singură nu s’a pu­tut spânzura. Mai mult, din­ curiozitate, femeea Elisabeta Brăila a fost chemată la post. întrebată cum îşi explică faptul că fetiţa s’a putut spân­zura de o cracă aşa de înaltă, femeea criminală a răspuns că: „Mama fetei e o femee rea. Se certa cu tot satul şi deci avea duşmani. Nici amândouă nu trăiam in bune relaţii din cauză că oprise pe feciorul său să trăiască în concubinaj cu mine“. Apoi, Elisabeta Brăila devine lividă. Picioarele încep să-i tre­mure şi se rostogoleşte la pă­mânt. Cu toate stăruinţele depuse de anchetatori, Elisabeta Brăi­la, după ce si-a revenit in fire­­ refuaat «4 nai sxttaa SEB vorbă. Abia, a doua zi a declarat că e mulţumită că se află ares­tată, dar nu este ea cea ca­re a coborît pe fetiţa Dragalina Petcu. CE AU STABILIT AUTORI­TĂŢILE Nepu­tând obţine nici un fel de declaraţie dela criminală, jandarmii au căutat să aibă dovezi. Şi iată ce s’a aflat. In ziua când s’a comis crima, fetiţa Dragalina Petcu, se afla în faţa porţii. Elisabeta Brăila trecea pe drum. Cum vroia cu orice chip să se răzbune pe mama fetei, la vederea fetiţei s’a gândit imediat s’o ucidă. A chemat-o cu ea în pădure să adune lemne. Aci, a trântit-o jos şi petrecându-i o funie pe după gât a strangulat-o. A luat-o, apoi, în braţe şi a dus-o la rădăcina unui copac. Apoi s-a urcat în pom, a trecut frânghia după o creangă şi a tras în jos de capăt până ce corpul nefericitei fete a fost ri­dicat in sus. Aşa, a fost găsit cadavrul de autorităţi­ Deşi criminala refuză să vor­bească, dovezile sunt prea zdro­bitoare contra ei. Fiind înain­tată parchetului, tribunalul a emis mandat de arestare con­tra ei. Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni „ 200 pe 3 luni Anul al 52-lea Nr. 178 Luni 1 Iulie 1935 awes DUMINICA 30 IUNIE Ort. : Sinodul Apostolilor. Cat. :­­J- D. 3 d. R. Pomenirea Sf. Paul. Prot. : D. 2 d. Tr. Sinodul Apo­stolic Evreesc : 29 Sivan 5695. Mahomedan : 28 Rebi­­ el - Aver 1345. & Răsăritul Soarelui 4,35; A­­pusul 20,3. CALENDAR ISTORIC ȘI LITERAR 30 IUNIE In această zi, în anul.. 1707, a fost scris următorul Hro­­nograf, înititulat: Adunarea _ Su strângerea a mai multor Istorii tăl­măcite di­ni Grecie de Pătraşco Danovici 3-lea Logof., şi pe urnă prescrisă cu cheltuiala lui Dimitrii Ursachi Stolnicul la anii dela zi­dire 7215 luni 30, iar de la Hs. 1707. Cartea manuscrisă se află la A­­cademia Română No. 108 (secţia Wsse). 1858, a murit Ştefan al lui Pe­­trea Ciobotariu, tă­tăl lui Ion Creangă. Povestitorul declară că tatăl său „nu a murit la locul naş­­terii lui“, deci in Humutteşti (jud. Neamţ). 1866, noul proect de Constituţie, primul de după unirea Principate­lor, prezentat fiind de guvern şi modificat în secţiuni, a fost votat cu unanimitate de Adunarea con­stituantă, a fost promulgat şi jurat de Principele Carol I. Conţinutul Constituţiei l-am ex­pus în Calendarele din 28 Aprilie şi 29 Iunie­ 1879, Academia Română a ales membru activ al ei pe Petru Poni (propus de Ion Ghica), care întru, peste reglementarele două treimi dirn voturile exprimate, tot acum s-au ales membri onorari Const. Bosianu (cu 16 voturi contra 2) şi Grigore Grădişteanu (14 voturi contra 4). Petru Poni, profesori de chimie minerală la Universitatea din Iași,­­ a fost de două ori ministru al cul­telor. Sub ministeriatul său sino­dul a dat în judecată pe mitropo­­litul-primat Ghenadie. De la P. Poni au rămas: Curs de chimie (1887) și Elemente de fizi­­că (1901). Const. Bosianu, doctor în drept, director al Eforiei şcoalelor, depu­tat, senator, ministru, preşedinte de consiliu, etc., după lovitura din­­ Mai a lui Cuza-Vodă pentru im­­­­proprietărirea ţăranilor (ps atenei­­ Bosianu era preşedintele consiliu­­l­­ui de miniştri), Bosianu a prezi­­dat la unificarea legiuirilor româ­ne moderne. Patriotism cald, cugetare cum­pătată şi imparţială şi logică pu­ternică, acestea erau principalele calităţi al­e lui Bosianu. In profe­sorat, s’a­ relevat ca un erudit şi conştiincios om al datoriei. După ce fusese nevoit să se re­­tragă din profesorat, practică a­­vocatura şi a fost in mai multe rânduri decanul baroului bucureş­­tean. Bosianu a fost preşedinte al so­cietăţii „Dreptul“ şi al societăţii pentru învăţătura poporului român. Născut la 1816, mort in 1893, Gri­gore Grădişteanu a luat parte la revoluţia de la 1848, alături de Eli­­ade, Tell şi Goleştii, a fost direc­tor al ministerului de interne, a făcut parte dintr’o deputăţie tri­misă la Constantinopol care avea să expună dorinţele ţării şi a fost exilat la intrarea Turcilor în Ţara­ Românească (1848). Atunci se sta­bileşte la Paris, scrie prin ziarele şi revistele de acolo şi prezintă Congresului dela Paris (1856) un memoriu asupra unirii Principate,­lor sub un domn străin. La 1858 se întoarce in ţară şi lucrează pentru unire şi alegerea lui Cuza. La 1863 s’a retras din viaţa poli­tică. Lucian Predescu (s&ch­iva? DUMINICA 30 IUNIE 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 364.5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 11.30 : Predică de P. S. S. Arh. Tit. Simedrea. 11.45 : Cronica vieţii religioase de Pr. C. Dron. 12 : Muzică religioasă. Corul Bi­sericii „Sf. Dumitru“, condus de G. Niculescu. Rachmaninoff : Doamne milueşte; Muzicescu : Răspunsuri mari; Muziceskcu : Pre Tine te lăudăm ; Borb­eansky: Cu vine-se cu adevărat. 12.15 : Audiţia elevilor Academiei Regale de Muzică (Tram, părţii II-a a concertului de la Ateneul Român : Orchestra Academiei, dir. de C. C. Notara. Kalliwoda : Concert p­­oboe şi preh. în do major (solist: Tornea Pavel-clasa prof. Dăneacu); Paganini : Concert in re major p. Vioară (solist : Sandu Mihail cl. prof. V. Filip); Listz : Concert in mi bemol p. pian si orch. (Solist: Josef Prunner, dl. prof. C. Erbi­­ceanu); Beethoven : Eamont-u­vertura. 13 . Cota apelor Dunării. Spec­tacole. Conferinţe. 13.05 : Concert de prânz. Orche­stra Radio : J. Strauss : Uvertură la .Liliacul“ ; Niemann : Suită de dansuri moderne ; Komzak : Vals: C. Franck : Dans lent; Arman­­dola : Serenadă andaluză ; Cha­­brier : Habanera ; Gyldmark : Foaie de album. 13.45 : Sport. 13.50 : Muzică variată (discuri) : Uvertură la „Orfeu în Infern“, de Offenbach, (orch. Operei de Stat din Berlin, dirij. de Leo Bloch) ; Trandafirii din sud, vals de Joh. Strauss, (orch. Filarmonica din Berlin, dirij. de Bruno Walter) ; Primăvara, de Darius Milhaud, (vioară : Jos. Szigeti) ; Selecţiuni din opereta „Victoria şi al ei hu­­zar“, de Abraham, (arch. Marek Weber); Vals de Delibes şi Bacan­tele din „Baletul anotimpurilor“, de Glazunow, (orch. Simfonică). 14.15 : Ora. Mersul vremii. 14.20 : Radio Jurnal. 14.40 : Muzică uşoară (discuri): Paso doMe, de Glomibig şi Marea murmură un cântec de iubire, de Hauler, (arch. Columbia) ; Parisul in Aprilie, de Harburg şi Foxtrot, de Gordon, (crch. Tom Coakley); Spune-mi codrule vecine, de Mon­­ţia şi Dragul nenii Mărioară, de Brăiloiu, cântate de Lupescu ; Hora de la Corbeni şi Sârba lui douăzeci şi doi, (arch. Ioniţă Bădiţă) ; Măr­turisirea de Gélos şi Paradis visului de Fischer, cântate de Jean Cle­ment şi Trio Ghagnon. 17 : întoarcerea miriştilor de D. Chiţoiu. 17.15: Muzică populară româ­nească. Niţă Sandu, fluer. 17.30 : Cultura peştilor în apele de munte de dr. S. Dinulescu. 17.45 : Gazeta sătenilor. 18 : Concert de muzică româ­nească. Taraful Ioniţă Bădiţă : Jocuri şi Cântece româneşti: Drag­ul-e ca să plec pe drum ; Coco­­şelul : Pe sub deal, pe sub pădure; Doina Argeşului; Fir-ai tu să fii măi bade ; Doina Ardelenească ; Sârba de la Stâlpeni ; In sat la A­­ninoasa ; Streinul; Mi-a trimis nei­că scrisoare. 19 : Radio-jurnal Comunicate, Interviewuri şi Reportagii. 19.15 : Muzică românească (di­scuri)! Răşinăreasca şi Haţegai din Răşinari, (arch. Reg. 90 inf. din Sibiu); Vin la cânu-mi de Mon­­ţia şi Dragul nenii Mărioară, de Brăiloiu, cântate de Georgevsky; Hora lui Dobrică şi Sârba lui Iile, iorch. Grigoraş Dinicu) ; Iinsira­­ţi-vă mărgele, de Ştefănescu şi Cântecul raţei, de Chiriac, cântate de Lupescu ; Sârba oltenească şi Foaie verde aguridă, noi : Fănică Luca ; Foaie verde rug de mure şi Patru boi cu lanţu'n coarne, (voce: Zavaidoe); Sârba lui A­­iexandru Ciolac şi Hora din Lăr­­geni, (arch. Barbu şi Dinicu Cio­­lac). 20 . Ziua Apelor de Em. Bucuţa. 20.20 . Cântece româneşti — A­­lexandru Bojenescu, canto ; Leon: Cântecul ochilor ; Const. Brăiloiu: Cântec de leagăn ; Bojenescu : Pulga, tango ; Markus : Foaie verde lin pelin ; Manzatti : De dragul tău, romanţă; Ronny : I­­nimă, inimă, romanţă; Borgovan: Cântec de leagăn. 20.40 : Muzică uşoară (discuri): Lasă-ne să visăm, de Robrecht şi Madona brună, de Romans (arch. Barnabas von Geczy); Valsul iu­birii, de Supper şi Norocul vieţii m­ele, de Schwerin,, (orch. Will Claire); Draga mea, de Colson şi Isabela, de Erlange (orch. Rico). 21: Lectură din literatura ape­lor. 21.15 : Muzica apelor, orchestra Radio : W. Busch: Jocuri de ape, vals, J. Bergée: Cascada ; Grü­n­­feld: Barcarolă ; Ketelbey : Pe al­bastrele ape hawaiene; I. Sandu : Barcarolă ; Ceaikovsky : Barcaro­lă ; Königsberger : Idilă la pârău; Fr. Rust : Barcarolă . 22 : Rezultatele sportive, de Gh. Tari. 22.10: Concert nocturn. Orche­stra Radio şi D-na Olga Hoch : Grieg : Dansuri norvegiene ; G. Verdi : Arie din „Aida“ (D-na Hoch); Eug. Jos. Patrula maro­cană; Weber : Balet din „Zâna păpușilor“; Wagner: Arie din „Tannhauser“ și Rich. Strauss , Cecilia (D-na Olga Hoch). 22.20 . Radio jurnal,­­ 23 : Concert de muzică distrac- I tivă (discuri). Moscova-Kominter 1724 m., 500 kw. — 18:30: Seară de muzică, li­teratură și dans; 10.30. Causerie ; 21. Emisie literară; .22. Emisie germană; 23.05. Emisie engleză; ODO. Emisie germană. Deutshlandsender 1571 m., 60 kw. — 21. Concert de valsuri ; 23. Meteor. Inf., Spoit; 23.30. Concert nocturn; 23.45. Ini. locale; 24. Muzică de dans. Londra 1500 m., 150 kw. — 22 .55. Serviciu religios; 22.45. Cauza bună a săptămânii; 22.50. Ştiri; 28. Re­citalul pianistei Cecil Dixon ; 23.15. O nuvelă; 23.30. Concert simfonic de la Expoziţia din Bruxelles. Varşovia 1345 m, 120 kw. — 21.10. Concert de orchestră ; 21.40. Tablouri din viața veche si con­timporană a Poloniei; 21.55. Ra­­dio-jurnal; 22. Recital de canto; 22.30. Causerie ; 22.45. Plăci; 23. Sport ; 28.20. Gdynia. Concert; 24. Meteor; 0.05. Plăci. Luxemburg 1304 mm 100 kw. — 23.16. Muzică de dans ; 23.45. Concert de muzică variată; 0.15. Concert de muzică uşoară; 0.30. Muzică de dans ; 1.30. Concert de muzică variată. Budapesta 560.5 m. 120 kw. — 21.15. .Regina frumuseţii“ (Bak­sy); 0.10. Orchestră de ţigani; 1.05. Ultimele inf. Viena, 506.8 m. 100 kw. — 21.05. Teatru raidofonic ; 23. Inf., Sportul de Duminică ; 23.25. Concert de muzică variată; 0.45. Inf.; 1. Mu­zică de țigani. Retransmitere din Budapesta. Praga 470.2 m., 120 kw. — 22.25. Concert popular de orchestră; 23.15. Ultimele inf., Cronica zilei, Sport; 23.35. Plăci ; 23.40. Ulti­mele inf., Sport în germană . Belgrad 437.3 m. 2 kw. — 21. Seară sârbă ; 23. Ora. Inf. de pre­să. Sport; 23.20. Concertul orche­strei Radio; 24. Concert de orche­stră; 0.30. Muzică de dans de plăci. LUNI I IULIE 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 364.5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 13 . Cota apelor Dunării. Spec­tacolele. Conferinţe. 13.05. Concert de prânz (di­scuri) ; Uvertură la „Hansel şi Gretel“ de Humperdinck, (orch. Simfonică B. B. C. Dirij. de A­­drian Boult) ; Valsul sărutului, de Joh. Strauss, (orch. Simfonică) ; Jasmine, de Billy Mayerl şi Dulci nimicuri, de Rettenberg, (pian: Billy Maerl) ; Pustnicul, de Schmalsti­ch şi Idilă în pădure, de EssUnger, (arch. Weber); Nilul de Leroux şi Cântec indian, de Rim­­sky-Korsakov, cântate de Ninon Valiin. 13.45 : Bursa. Sport. 13.55: Muzică uşoară (discuri) : Mose-Mouse, vals de Bosc şi Valsul meu, vals de Waldteufel, (arch. Columbia şi quartet vocal). In timpul florilor de măr, foxtrot de Tobias şi Noapte bună scumpa mea, foxtrot de Noble, (arch. Jack Payne) ; Misterul unei nopţi, o­­nestep, de Moretti şi Dacă aşi câş­tiga cinci milioane, foxtrot de Mercier cântate de Albert Prejan); Marlena­ Canioca, de Königsberg şi Pentru un sărut, foxtrot de Sclbea­­rov, cântate de Jean Moscopol. 14.15 : Ora, Mersul vremii. 14.20 : Radio-Jurnal 14.40 : Muzică uşoara (discuri) : Ce frumoasă e sărbătoarea I naso doble de Stolz şi Cât timp va trece Dunărea prin Viena, vals de Stras­­ser, (arch. Columbia) . Vorbesc prea mulţi de dragoste şi Iţi do­resc noroc Jonny de Grâu, cân­tate de Jean Soubier). Dacă s-ar putea cum vrei, de Fiederich şi Marş vienez, de Kronnegger, cân­tate de Mizzi Starcek şi Rudi Her­man. 18 . Concert de după amiază, orchestra radio : Chillemont: U­­vertură la „Cărăbuşul de aur“; Paul Lineke: Vals din opereta „Cassanova“; Verdi ; Fantezie din „Traviata“; Schreiner ; Potpuriu cronologic. 19 : Ora. Mersul vremii. 19.05 : Şcoala şi tuberculoza, de dr. Olinescu. 19.20 : Continuarea concertului: Smetana: Scene de nuntă; Masse­net : Balet din opera „Cidul“; Fr. Rust; Trei zile de primăvară: Sousa ; Mars. 20 : Problema destinului în tra­gedia elenă de Cezar Papacostea. 20.20: Muzică germană (discuri): Uvertură la opera „Preciosa“, de Weber, (arch. Simfonică din Ber­lin, dirij. de Weismann); Dragoste de poet, de Schumann, (Richard Tauber); Serenadă, de Mozart, (arch. Simfonică din Londra dirij, de Bruno Walter). 20.50 : Reviste. 21 : Eugen Jebeleanu: Un drum pe Postavaru. 21.15: Muzică de cameră, Quar­tetul Sarvaş: Ravel; Quartet in fa major (A. A. Sarvaş-vioara I-a; I. Lapoş-vioara NI; C. Apos­­tolescu-violă şi Gh. Ştefănescu­­violoncel). 21.45: Maxim Vasiliu-cantto: A Eliade: Revedere; G. ştefănescu: Plueraşul; Olteanu: 1. Cântec ; 2. Ploaia; Aurel Eliad: La mijloc de­ cadtru des. 22.05: D-na Manca Pessione­harpă ; Ch. Oberthür: Syăfida (l-a audiţie); Th. Dubois : Fantezie. 22.30 : Radio Jurnal. 22.50: Concert nocturn, re­transmis de la Terasa Cercului Mi­litar. 23.15 : Jurnal pentru străinăta­te : Viaţa economică. 23.35 Continuarea concertului a nocturn. . _ —

Next