Universul, decembrie 1937 (Anul 54, nr. 331-345)

1937-12-01 / nr. 331

3.".. UNIVERSUL| DORIŢI SĂ ECONOMISIŢI PE NESIMŢITE Lei 40.000? Doriţi să luaţi parte la tragerile lunare ale Soc. „FRANCO-RO­­MANE” cu: 18 NUMEREata­­ri­­­i­ *sss® cum şi la premiile de lei 500, fără reducerea capitalului asigurat? Doriţi să primiţi cadou: UN FRUMOS PORTOFEL-POTCOAVA (Mociorniţa) O CASSETA DE BANI „FICHET”. ŞASE LINGURIŢE DE CAFEA AURITE CIZELATE, intr’o frumoasă cas­stă căptuşită cu mătase UN SERVICIU DE­­­RAHA­RUTE DE METAL FIN CIZELAT, intr'o frumoasă casetă căptuşită cu mătase? DACA , DA, cereţi lămuriri şi prospecte direct Secţiunii „Universul“ a Societăţii „Franco-Române“, Bucureşti, Griviţei 23. CITITORII CARI NU AU PUTUT TRIMITE LA TIMP LEI 190 PENTRU O NOUA ASIGURARE DE 50.000 LEI CU LOZ, POT TRIMITE ACUM DEODATA, LEI 380 PENTRU NOEMBRIE ŞI DE­CEMBRIE 1937 ŞI VOR PRIMI POLIŢA DE LEI 50.000 CU ÎNCE­PUTUL NOEMBRIE 1937, CHITANŢA PE DECEMBRIE 1937 ȘI V. SFERT DE LA CLASA II-a IN VALOARE DE LEI 200. Pentru construcţia noului vas-şcoali „Mircea“­ ­ Liga navală română publică numele subscriitorilor cari şi-au dat obolul până la data de 17 cu­rent Al. Dinu (Buc.), 300; Horia Grigorescu, primarul munic. C-ţa, 1000; A. Marian, 200; Ovidiu G. 50; Fraţii Căciulă, 50; Ciuntu Gh., 40; Vanea B. (Auto-Technica), Ion Gr. Comino, 50; St. Petrescu, 40; Nina Arbore, 300; C. B., 50; Al. M. Butză, 100; It.-cbl. V. Rot­tenburg, 100; Tatu, 100; N. Zai­­ma, 20; Gh. Popescu, 20; ing. M­, 100; Petre Ghinea, 100; A­ An­­gheliu, 50; A. Dropol, 100; A Sti­­gan, 100; O. Constantinide, 100; B. Manea, 50; L Dragomir, 50; Tailer, 40; tip. lucr. asociați, 40; N. lonescu, 40; T. Petrescu, 40; C. Tudoran, 20; Maria Tudoran, 20; C. Vinţeanu, 20; N. C-tinescu, 50; IV. Paraschivescu, 20; N Cojocea, 50; N. lonescu, 100; F. Omer, 40; Neagu Gavrilescu, 100; ing. V. Teodora, 100; Ileana Isac, 30; moştenitorii I. N. Roman (Aurelia Georgescu), 100; N. Curechianu, 40; Gh. A­, 40; Sanda Iosif, 20; Gavril Popescu, 50 (toţi din C-ţa au subscris pe lista 588 încred, d-lui primar Horia Grigorescu); prin lista 1281 încred, b-cii co­­merciale italo-română sucursală C-ţa 900, prin lista 1290 „Schen­ker & Co. s. a. r. C-ţa 1120; in­­trepr. G. V. Bibescu 1000; dr. C. Petroni, 500; B. Aronovici, 100; I Bureţea, 50; D-tiu Crassan, 40; C-tin N. Crasan, 50; Gh. lonescu, 30; Oct. S., 25; I. Mărgescu, 25; V. Dulamă, 25; Gh. Enoae, 20; St. Cojocaru, 20; Herman S­eimei­dt, 50; I. M. Ghiţu, 30; ing Dorin Nuţescu, 150; I. A. Trică, 25; Pe­tre Beldica, 25 (toţi din Comari,­­Prahova); Jenny Stănescu (Buc.), 200; A. Sirimian, 10; N. Mihai, 10; Opreanu I., 20; Suslănescu D-tru, 20; Irimia D-tru, 20; Otilia Macri, 100; Achile Capato, 20; Andrei Mussu, 50; S. I., 50 toţi din C-ţa); S. Ghiorghiu, 100; Zangakis, 100 (corn. Vaporului Constanţa); prin lista nr. 1295 încred. d-lui P. Pe­trescu din Constanţa, 160; Uzi­nele „Dura“ Timişoara, 300; N. Platocea (Buc.), 100; Vlasopol Spiru, c-drul şi propr. vaporului „Ing. Vlasopol“, 8500; Al. Sonțu, pensionar, Buc., 200. Total lei 18.355 Subscrieri anter. lei 3.972.983 Total g-1 subscris lei 3.991.338­­ ^ „ Subscripția rămâne deschisa, iar sumele se primesc la Liga navală română, str. Eug. Carada nr. 7 București. De la Frontul funcţionarilor particulari români creştini Duminică a fost la sediul aso­ciaţiei din str. Carol 36, consfă­tuirea conducătorilor acestei organizaţii. A prezidat d. Gh. Cristescu, care prezintă un nu­măr important de adeziuni ve­nite din provincie, pentru, d­e­­rare de secţiuni. D-sa atrage atenţiunea consiliului privitor ■la „Gazeta muncii româneşti“ organul asociaţiei, apărut de curând, care trebuie să pătrun­dă în casa fiecărui funcţionar particular român creştin, pre­cum şi la negustorii români. D. Stelian Constantinidi mul­ţumeşte colegilor cari s’au o­­cupat cu organizarea întru­nirii din 25 Noembrie c., şi îşi exprimă satisfacţia că pe zi ce trece Frontul funcţionarilor îşi îngroaşă rândurile cu el­­emeritele cele mai de elită ale acestei clase. In altă ordine de idei se ocupă de organiza­rea administrativă internă a asociaţiei şi dă o serie de in­­strui­ţi lumi privitoare la bunul mers al mişcării. D. Marcu Vasile dă lămuriri privitoare la felul cum înţelege d-sa să organizeze funcţiona-­­ rii particulari din industrii. D. C. I. Lăzărescu îşi expri­mă satisfacţia că s’a pus la îndemâna mulţimii muncitoa­re posibilitatea de a se căuta la dispensarele medicale şi în zilele de sărbătoare. D. Mitică G. Dumitrescu, ca­sierul central al asociaţiei, ex­pune situaţia financiară a frontului funcţionarilor, ară­tând că , graţie numărului ma­re de aderenţi, Cassa are un disponibil destul de apreciabil cu care să se poată întreprin­de o propagandă intensă pen­tru promovarea doleanţelor în­scrise în programul de luptă. D. Gh. Gh. Dobrescu aduce mulţumiri contenciosului aso­ciaţiei care se ocupă atât de serios de procesele membrilor cu patronii lor. D-nii Petre Codiţă, Ion Pa­­pazu şi Costel Petrescu cer ca in organul asociaţiei să figu­reze firmele cari nu respectă legea repausului duminical, in­­serându-se şi fotografia lor. D. Tudor Checia prezintă un număr de 109 adeziuni de noui membri. Se deleagă d-nii Iancu All­­man, Pop Valentin­, Nae Stoe­­nescu, Cezar Cernătescu şi Dem. Ciobanu să studieze ac­tele nouilor aderenţi spre a vedea dacă îndeplinesc condi­­ţiunile statutare. Consfătuirea s’a terminat la orele 1,30 după amiază. Serbarea străjerească, Inaugurarea ateneului parc din comn. Sânpetru (Braşov) Braşov, 28 i­brie In com. Sânpetru, a fost astăzi o serbare străjerească, la care a participat d. Mihai Popovici, co­mandantul legiunii de străjeri din judeţ, şi învăţătorii din comune­le Herman, Bresnei, Podul Oltu­lui, Stupeai, etc. Şedinţa intimă profesională a­­fost deschisă de înv. Joan Păcalş care a salutat prezenţa d-lui Mi­hail Popovi­c. D-ra învăţătoare Eufrosina Cosma a ţinut o lecţie practică în faţa învăţătorilor de la şcolile din împrejurimi. La critică a luat parte d. Bărbuiescu şi alţi învă­ţători iar la urmă, d. inspector Mihai Popoivici a arătat părţile frumoase ale lecţiunii ţinute şi a subliniat felul cum trebuie făcută o critică cu caracter didactic. Şedinţa s’a încheiat cu o serie de comunicări şi instrucţiuni, după care s’a făcut ridicarea pa­vilionului național. hial Isvorul Tămăduirii“ Duminică s-a făcut inaugu­rarea Ateneului parohial .Is­vorul Tămăduirii“. După oficierea serviciului di­vin, preotul dr. Traian­ Costea, directorul Ateneului a arătat scopul acestei instituţii cultu­rale, anume ridicarea cartieru­lui, din punct de vedere spiri­tual şi moral. D. preşedinte, prof. univ. Eu­gen Angelescu, a rostit apoi un cuvânt introductiv, arătând rostul adevărat al vieţii şi mij­loacele de care trebuie să ne folosim ca să atingem fericirea. Rostul vieţii îl aflăm în con­cepţia creştină despre viaţă, care spune că în Dumnezeu este începutul şi sfârşitul. Corul Ateneului, condus de d. I. Dumitrescu, a executat mai multe opere muzicale din auto­rii români şi străini. D. Tordea de la teatrul Na­ţional a recitat : Scrisoarea nu de Eminescu“, d. Baltasiu, ver­suri din fabuliştii români. D-şoara Vasiliu-Roşiorî, a cântat „Mi-e dor“ şi „Cântec de leagăn“. Astăzi începe săptămâna radiofonică De pe aparatul d-voastră de rad­o nu trebue să lipsească ,,Radio-Uni­ersul“ revista c­u cele mai bune programe de radio. Citiţi astăzi în „RADIO-UNIVERSUL“ con­­diţiunile în care puteţi avea gratis o super­­heterodină ultra-modernă. „ Radio-Universul “ 5 lei pretutindeni Gctl&Tvdct^ MARȚI, 30 NOEMBRIE Ort.: Sfântul Apostol Andrei În­tâiul chemat. Cat.: Sfântul Apostol Andrei. Prot.: Apostol Andrei. Evreesc : 25 Kisîev 5696. Chanu­­ka. (Sărt­. Maca­beilor), ziua I-a. Mahomedan: 26 Ramazan 1356. * soarelui 16,36. Răsăritul soarelui 7,33. Apusul MARȚI 30 NOEMBRIE 1937 RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii; Gimnastică ritmică; Radio-jurnal; Concert de dimineaţă (discuri) ; Cavalcadă şi Vals din „Hansel şi Gretel” de Humperdinck; Cântece din Foia şi Picanterii, valsuri de Lehar; Intrarea florilor de pri­măvară de Rockert; Sfaturi gos­podăreşti şi medicale. 13. : Ora. — Culturale. — Sport. — Cota Dunării. 13.10 : Concert de prânz. — Or­chestra Jean Sibiceanu (voce: Cristian Vasile) ; Arii naţionale; O lacrimă, romanţă de Alex. Leon; Hora Încurcată de Jean Sibiceanu; Cel mai frumos tango de Ion Va­­silescu; Arii naţionale; Serenada spaniolă de Theodor Sibiceanu ; Sealtă verde, potpuriu naţional de D. Christide. 14.10 : Ora. — Mersul vremii. — Bursa. — Radio-jurnal. 14.30 : Continuarea concertului: Vioara, vals boston de Villnov; Violind­a de Ferrari; Vino la geam Nina, tango de Halm; Fă­leliţa sprincenată de Mia Braia; Vasilică din Craiova, cântec românesc; Arii naţionale. 15: Actualităţi străine. Radiofo­nice. 18. : Ora. — Mersul vremii. — Poşta technică. 18.15 : Concert de după amiază. — Muzică spaniolă (discuri) : Două melodii de Morera; Dans spaniol de Granados-Kreislar şi Dans spaniol de Granados-Thi­­baud (vioară : Jacques Thibaud) ; Navarra şi Sevilla de Albeniz (pian) ; Arthur Rubinstein); Se­­lecţiuni de melodii populare vechi; Requiebres de Gaspar Cassado (violoncel: Gaspar Cassado); So­­léa, cântec popular (voce: Nina de Los Peines); Cântec de Pena şi Cântec de Fernandez 19: Actualităţi artistice. 19.15: Muzică din instrumente diferite (discuri) ; Dansul picătu­rilor de ploaie de Evans şi Cântec de Black (xilofon: Rudy Starita); Ecoul unui sărut, vals de Platou­l (mandolină); Dansul silfidelor de Grieg; Preludiu No. 7 de Chopin şi Norse de Grieg (gurtetul londo­nez de flaut); Melodie de Ceaikow­­sky şi Serenadă de Marie (saxofon: Rudy Wiedoeft); Cântecul luntra­şilor de pe Volga (harpă: Sim­onie Goosens); Vals de Freundorfer (ţiteră şi pian). 19.45 : Filosof­ia populară: soar­ta şi norocul de Ovidiu Papadima. 20. : Mari virtuozi (discuri) : Preludiu şi Allegro de Pugnani şi Vis de dragoste de Lisat (violă: Lionel Tertis); Sonatină pentru pian şi Jocuri de ape de Ravel (pian : Alfred Cortot). 20.30.: Arturo Bonucci (violon­cel). 21. : Palatul minune al descope­ririlor, de la Expoziţia din Paris, de Prof. Gh. Marinescu. RADIO-ROMANIA ‘ 21.15: Festivalul Liceului orto­­­dox român „ANDREI ŞAGUNA“­­ (Transmisie de la Braşov) . Pre Tine Te lăudăm de Gh. Dima (corul liturgic, cond. de prof. M Reabciug); Heruvicul de Borbnean­­schi (corul liturgic); Mitropolitul Andrei Şaguna, de Ion Moşoiu, di­rectorul liceului; Imnul Marelui Andrei de D. Cantan (corul Liceu­lui, cond. de prof. N. Oancea); Cruce albă de merteacăn de Fer­m­e (voce, elevul Maximilian Lau­­renţiu); Soldatul călăreţ de Gh. Dima (corul Liceului, cond de N. Oancea); Seara vals (Orchestra de acordeoane); La Turda de Vuică (corul Liceului). In pauză: (22.05) . Radio-jur­nal. — Sport 22.20 : Continuarea concertului: Fragment din opereta .Licuricii“ de Paul Lincke (orchestra Liceu­lui) ; Arie naţională (orchestra li­ceului) ; Bătrâneţe haine grele (voce , elevul Maximilian Lauren­­ţiu); Potpuriu naţional (Fanfara Liceului); Imnul Regal (Fanfara Liceului). RADIO­ BUCUREŞTI 21.15 : Concert de seară. — Mu­zică de Verdi: D-na Emilia Gu­­ţianu, sopran, Neila Dimitriu, alto, George Ştefanovici-tenor şi Şerban Tassian-bariton; Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski , I. Traviata : a) Preludiu la act. I; b) Aria Violette­ (Em. Guţianu); c) Duet din act. H (Em. Guţianu şi Şerban Tassian); d) Aria lui Alfred (G. Ştefanovici); e) Aria lui Germont (Şerban Tassian), N­. Rigolett.): a) Duet apt. I Gilda şi Ducele (Em. Guţianu şi George Ştefanovici); b) Aria Gildei (Em. Guţianu); c) Aria Ducelui (G. Ştefanovici); d) Quartet (Em. Guţianu, Nella Dimitriu, George Ştefanovici şi Şerban Tassian). III. Puterea destinului: Uver­tură (Orchestra Radio). IV. Trubadurul: a) Aria Azuce­­nei act. I (Nella Dimitriu); b) Aria contelui de Luna act. II. (Şerban Tassian). 22.30 . Radio-Jurnal; Sport. RADIO-ROMANIA şi RADIO­BUCUREŞTI 22.45. Continuarea concertului din Verdi : V. Banul mascat; a) Preludiu act. I; b) Aria Pajului (Emilia Gu­ţianu) ; c) Aria Ulricei (Nella Di­mitriu); d) Aria lui Renato (Şer­ban Tassian). 23.­­ Concert de noapte al Or­chestrei Vasile Julea, transmis de la restaurantul „Coşna“. 23.45 : Jurnal pentru străinătate în limba franceză şi germană. INSTIT ELECTROTECHNIC RADIO EXPERIMENTAL I 1400 kHz. 212 m. 0,25 kw. Şi RADIO EXPERIMENTAL II 9,7 kHz. 31 m. 0,25 kw. 15.: Muzică variată : Case-Noi­­settes de Tchaikovsky. Serenadă op. 63 de Volkman şi Kuarema, vals trist de Sibelius. 15.20: Informaţiuni universitare. 15.30 : Muzică românească şi dis­tractivă: O seară la Moţoi, cân­tată de orch. Petrică Moţoi. Tem­po-Tempo ! ! Paso dohle şi Hai barcagiu (tango), cântate de P. Alexandru. Rosalie est revenue şi Jules !- cântate de orch. Pharaon’s Ho-o-hoh, alter chimmel şi Ho ! Mucki oh !, cântate de Fritz Do­mina.* Deutschlandsender. 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 21: Concert de mu­zică militară. 22: Cronică.­ 22,15 : Suită radiofonică. 23 : Meteor, Info Sport. 23,30 : Concert nocturn. So­nată în B-dur (Mozart). 23,45 : Inf. locale,­­ 24: Muzică de dans pe plăci, l­a­­Varşovia. 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20 : Teatru radiofonic. 20,30: Recital de canto. 20,50: Conf. 21: Melodii variate. 21,45 : Radiojur­nal. 21,55 : Conf. 22 : Melodii va­riate. 23,50: Inf. Budapesta. 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 20 : Orchestră de țigani. 21: Piesă radiofonică. 22,10 : Inf. 22,30: Plăci. 23,30 : Conf. 23,45 : Concert de orchestră. 1,05 : Inf. pentru un­gurii din străinătate. Viena. 507 m. 592 kHz. 150 kw. _ 20,40: Concert de muzică distrac­tivă. 21,40 : Conf. 22,05 : Concert variat. 22,55 : Lecturi. 23,10 : Inf., Meteor, Programul pentru mâine. 23,20 : Muzică de dans. 23,55 : Inf. 24: Continuarea muzicii de dans. Praga. 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 20,15: Concert de muzică dis­tractivă. 20,50: Recital de chitară. 21,25: Tablouri radiofonice. 22: Ora. 22,55 : Plăci. 23 : Ora, Inf., Cronica zilei. Sport. 23,15: Plăci. Belgrad. 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 20,30 : Ora națiunii. 20,50 : Re­­­­portaj. 21 : Cântece ruse. 21,30 : Plăci. 23 : Inf. 23,20: Muzică de ,­d&HS I Roma. 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. — 20 : Muzică variată. 21 : (Bari) Program special pentru Grecia. 21: Ora, Inf. Radiojurnal. 21,20 : Conf. ■ 21,30 : Muzică variată. 22 : Teatru I radiofonic. 23,15 : Concert de pian. 24 : Radiojurnal. 0,15 : Muzică de dans. I Leipzig. 382 m. 785 kHz. 120 kw. — 19,20: I termezzo muzical. 19,30 : Cronică. 19,50: O privire a­supra serii. 21 : Inf. 21,10: Con­cert de valsuri. 22: Concert va­­­riat. 23 : Inf., Meteor, Sport. 23,20: Conf. 23,30 : Hamburg. Muzică va­riată și de dans. Milano, 368,6 m. 814 kHz. 50 kw. — 20: Muzică variată. 21: Ora, Inf. Radiojurnal. 21,20: Conf. 21,30 : Muzică variată. 22 : .Mig­non“ Operă de Thomas. După operă muzică de dans. MIERCURI, 1 DECEMBRIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 7.30. Deschiderea emisiunii. Gim­nastică ritmică. Radio - juma!. Concert de dimineaţă (discuri) : Vals şi Frereati din „Sylvia“ de Delibes; Şoaptele florilor de Blon; Dansuri slave No. 3 şi 8 de Dvo­rak. Sfaturi gospodăreşti şi medi­cale. 13: Ora, Culturale, Sport, Cota Dunării. 13.10 : Concert de muzică româ­nească. Orchestra Ionel Cristea I (voce : Petre Stamate): Anii naţio­­i­­ale; Ochii cari vorbesc, vals de Basilic Lupu; De ce-mi furaşi ini­mioara de Bleja­n; Din ochii care au plâns romanţă, şi Sârba lui Pompieru; Romanţe şi Arii naţio­nale; Baladă de Ciprian Porum­­bescu (vioară: Ionel Cristea) ; Hop! ţop! uite aşa, de Gh. Kr­einer; Romanţe şi Arii ardele­neşti. 14.25 . Continuarea concertului : Reverie de Ciprian Porujm­bescu ; De ce n’a i­eşit la geam de Cla­ude Romano; Busuioc floare cu dar, romanţă de Petrescu şi Hora ploii; Leano mândruliţa mea de Gh. An­drei; Romanţe şi Arii naţionale. 15 : Actualităţi străine; Radio­fonice. I 18 : Ora. Mersul vremii. 13.02 : Concert de muzică româ­nească (discuri); Inimile noastre I le-am unit şi Eu cu dorul... tu cu­­ dorul de Villinov (voce: P. Alexan­dru); Să luăm ca şi altădată o trăsură şi Să nu ne pierdem vre­mea supăraţi de Vasilescu (voce : Marga şi Didona Rădulescu) ; In vals ne-am întâlnit şi Două berze I într’um picior de Dendrino (voce: Dorel Liviarau); Trufii de Stroe şi Vasilache şi Numai când eşti lân­gă mine de Miclescu (voce: Syl­vian Florin); Păpuşe hai, de Vasi­­lescu (voce: Jean Marcu); Ciobă­naşul, aranjat de Simeon Nico­­lescu (voce: Aurel Alexandrescu); Tudorel de Boldeanu (voce: Do­rel Livianu); Mândruţa din poia­nă de Dendrino (voce : P. Alexan­dru) ; Hora îndrăcită; Cine n’are scârbă’n lume şi Bate murgu din picior de Brăiloiu (voce: Geor­gewsky) ; M’a urât Gheorghiţă al meu de Mia Braia şi Unge Leano aşa bine de Martini (voce: Lui­­can); Sârba lui douăzeci şi doi şi Hora dela Corbuna Haiduceasca de Borgovan (voce: Georgewsky); Suita in stil românesc pentru pian de Constantin Nottara (pian: Ma­deleine Cocorăscu); Câte drumuri sunt In ţară (voce: Foiescu); Je­­lui-m’aş şi n’am cui de Dilma (voce: Foiescu); Rapsodia română in la major de Enescu (arch. simf. din Minneapolis, dirij. de Eugen Ormandy). 19.15 : Sonata nr. 3 în la minor de George Enescu: (Yehudi Me­nuhin, vioara şi Hepsimaph Me­nuhin, pian). 19.40 : Istoria muzicii (VII): Fi­guri din trecutul muzicii româ­neşti: G. Dima: Cuvânt introduc­tiv : I. Alex. Grozuţă (canto) : Cântec de toamnă; Mugur, mu­gurel; De ce nu-mi vii; Mândru­­liţă de demult; Jelui-m’aş şi n’am cui; Sub fereastra mândri mele ; Ştii tu mândru ce ţi-am spus ; li. Corul Bisericii Domniţa Bă­­laşa, cond. de I. Chirescu şi Or­chestra Radio: a) Dumnezeu este Domnul (Axion); b) Hai in horă, cântec popular; c) Mama lui Şte­fan cel Mare, baladă pentru cor, soli şi orch. (solişti: Evantia Cos­­tinescu şi Max. Vasiliu). 20.45 : Recital. 21: Concert de muzică româ­nească din Ardeal şi Banat. Or­chestra Radio, dirij. de Ion Ghiga; Balada Unirii de Aurel Bobescu (pentru sopran, cor şi orch.); Ilea­na, uvertură de Monţia; Dansuri din „România in port, joc şi cân­tec“ de Brediceanu; Divertisment rustic, de Sabin Drăgoi. 22. Concertul Soc. corale „Ro­mânia“ canid. de N. Lungu; Im­nul Regal; Visul nostru s’a ’mpli­­nit de Gh. Ştefănes­cu; Pe-al nos­tru steag de Ciprian Porumbescu; Răsunetul Ardealului de Ion Vidu; Bănăţeană de Sabin Dragoi; Doina de Theodorescu; Ciobănaşul de Anastasescu; Voinţa neamului de Ion Danielescu. 22.30 : Radio-jurnal ; Sport. 22.45: Petrecere românească (discuri) ; Sârba, Hora din Teiş şi Hora lui Teişanu; Tur­oriţe ne­ne şi Uite-o zău (voce: Zavaidoc); Hora lui Fărnică şi Doina Oltu­lui; Ce-ţi pasă, de Vasilescu şi Cânta cocoşeii în zori de ziuă, de Martini (voce: Sylvian Florin) ; Hora Florica şi Sârba lui douăzeci şi doi; Piiculiţa pentru tine de Marcus şi Câte fete sunt un sat de Spiroiu (voce: Al. Bojenescu); Brâuleţul şi Bătuta. Am iubit o văduvioară de Martini (voce: Lui­­can); Sârba lui Buzdrună şi Sârba lui Fănică Luca. 23.45 : Jurnal pentru străinătate în limba franceză şi germană. * Deutschlandsender, 571 m. 191 kHz. 60 kw. — 2130: Concert de muzică variată. 22; Ora tinerei na­ţiuni. 22.30: Plăici. 23: Meteor, rnf., Sport. 2330: Concert nocturn : Trio (Haydn). 23.45 : Inf. locale. 24: Muzică variată și de dans. Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. —20.20 : Cântece variate. 2036: Conf. 20.50 : Causerie. 21 : Plăci. 21.45 : Radio-jurnal. 21.55: Conf. 22: Concert Chopin. 22.45: Lecturi. 23: Concert popular. 23.50: Inf. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 20.50 : Retransmitere de la Operă. 23.35 : Orchestră de ţigani. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw.— 24: Inf. în franceză. 0.10 : Orches­tră de ţigani. 1.05: Inf.. iiena, 507 m. 592 kHz. 150 kw.— 20.25 : Concert din opere rusești. 21. 40 Nimicuri muzicale. 22.40 : Recital de pian. 2320: Orchestră de dans. Fraga, 470 m. 638 kHz. 120 kw.— 21 :3­1 Concertul Filarmonicei. 23 : Ora. 22.55 : Plăci. 23: Ora, Inf., Cronică zilei, Sport. 23.15: Cure de engleză. 23.35 : Plăci. Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw.— 20.30: Ora naţiunii. 20.50: Repor­taj. 21: Concert de orchestră. 22 : Recitări. 22.10: Concert coral. 22.40 : Cântece populare. 22.50 : Inf. 23: Concert de muzică de cameră. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw.— 20: Muzică variată. 21 (Bari) Pro­gram specal pentru Grecia 21: Ora, Inf., Radiojurnal. 21.20: Cro­nică. 21.30: Muzică variată. 22 : Concert simfonic. 24: R&uio-jurnal. 0.15 : Muzică de dans. Leipzig: 382 m. 785 kHz. 120 kw. — 20.10 : Concert de muzică populară. 21 : Concert de marşuri militare. 22 : Ora tinerei naţiuni. 22.30 : Continuarea concertului de marșuri. 23: Inf., Meteor, Sport. 2320: Concert vocal. 24: Orchestră de dans. Milano, 3686 m. 814 kHz. 50 kw. 20 : Muzică variată. 21: Ora, Inf., Radio­jurnal. 21.20 : Cronică. 21.30: Muzică variată. 22: Teatru radio­fonic. 24: Radiojurnal. 0.15 : Mu­zică de dans. A. LESS 2 Această rundă s’a jucat Dumi­nică 28 Noembrie la ora 15, la li­ceul „Cantemir Vodă“. S’au jucat 24 partide din care 17 s’au termi­nat cu mat (sau cedate),­­ pier­dută prin neprezentarea adversa­rului, 1 întreruptă și 5 remize (%—%). Au fost cele mai multe remize în această rundă, iar ne­învinși — din titulari — a mai rămas... • elevul Klepper Sofian de la masa V (liceul Cantemir). Fiecare liceu a introdus în e­­chipă şi rezerve care au făcut următorul rezultat: Zamfirescu Petre (Cantemir) a jucat trei par­tide pe care le-a câştigat. Groz­­dea, din trei jucate, a câştigat un punct şi Spandonide a jucat trei partide şi a câştigat două puncte. Nicola (Mihail Eminescu) a câştigat 1% din trei posibile. Am citat numai elevii cari au ju­cat trei partide. In runda­ş a pierdut şi Istrate Valeriu (Cantemir) care fusese neînvins până ’n prezent. De a­­semenea printr’o gafă a pierdut şi elevul Diaconescu (Cantemir), iară ne­învins. Dacă pentru pri­mul loc — în clasament — nu se mai dă nici o luptă, liceul Cante­mir iese conducând detaşat, — in schimb nu se poate şti cu preci­zie care liceu va fi al doilea. Nici pentru celelalte locuri nu putem indica nici un liceu. Tre­bue să se ştie că singurul liceu care s-a prezentat şi se prezintă cu mai puţin de şase jucători, la joc, este liceul „Gh. Şincai“ De asemenea singurul liceu ne­în­vins este liceul Cantemir Vodă, care a câştigat toate matchurile Iată rezultatul rundei V-a: Lic. M. Basarab Lie Sf. Iosif Bernescu M. — Franco = 1—0 Bălănescu I. — Nedeleanu = 1—0 Marian — Tucă — întreruptă Marinescu — Draghero = 1—0 Prec­ado — Vlădeanu = 1—­j Popazu — Stuker = 0—1 Lie. Mih. Viteazul Cantemir Vodă Klepper — Istrate Valeriu = 1—0 Dragomirescu—Diaconescu =1—0 Nicolau — Istrate Ion = %— Zecheria — Delia = 0—1 Grozdan — Klepper = 0—1 Spandonide — Zamfirescu =0—1 Lic. Mih. Eminescu Gh. Şincai Ştefaniu — Ţundrea S = 1—0 Moise — Ţundrea Mih = %—Ş1 Marinescu — Lintescu = 1—0­ Constantinescu—Cetăţeanu N = 1—0 Marcovici — Cetăţeanu S.= 1—0 Nicola — Cristescu = 1—0 Liceul Sf. Sava Liceul Gh. Lazăr Bechir-Riza — Leu Nie = 0—1 Petternelli — Iancu = 14—gt Vasile Gh. — Georgescu— %—g. Popescu — Pancu = 1—0 Anastasescu — Petrescu == 0—1 Mateescu — Segal = 0—. CLASAMENTUL GENERAL După runda V, clasamentul ge­neral se prezintă astfel: I. Liceul Cantemir Vodă cu 23 %, puncte. II. Liceul Sf. Iosif cu 16% puncte (şi una întreruptă). III. Liceul Mih. Viteazul cu 16'/? puncte. IV. Liceul Mih. Eminescu cu 15 puncte. V. Liceul Matei Basarab cu 13 'A puncte şi una întreruptă. VI. Liceul Sf. Sava şi VII Li­ceul Gh. Lazăr cu câte 13 puncte. VIII. Liceul Gh. Şincai cu 8 puncte. Runda VI se va juca Duminică 5 Decembrie la liceul Cantemir astfel: Liceul „Sf. Iosif" cu liceul „Gh Lazăr”. Liceul „Gh. Şincai“ cu liceul „Sf. Sava”. Liceul „Cantemir” cu liceul „Mih. Eminescu”. Liceul „Matei Basarab” cu li­ceul „Mih. Viteazul”. * Partida întreruptă de elevii: Marian (M. B.) și Ţucă (Sf. I.) se joacă Marți 30 Noembrie ora 15.30 la liceul „Cantemir Vodă“. ______________C. P. 1 CRONICA ȘAHULUI Canpnatul interșcolar al Capitalei Brunda . * Congresul general al funcţionarilor particulari Duminică s-a sinut la sediul „Generalei” şedinţa comitetului central, la care au luat parte şi preşedinţii filialelor pe cu­lori din Capitală. Prezidează d. Georgescu, care arată importanţa­­ congresului general ce se va ţine în curând şi unde se vor desbate toate problemele cu caracter munci­toresc ce interesează clasa funcţ. particulari. Mai vorbesc d-nii Ionescu- Dobroceni, I. Nicolaescu, Alecu Ionescu, Alex. Micu, preşedin­tele filialei Rahovei şi Lape­­datu, care citeşte ordinea de zi a congresului: calificarea funcţ. particulară, modificarea legii inspecţiei muncii, a legii contractelor de muncă şi legea ■ asig. sociale, Casa de pensiuni a funcţionarilor particulari. --------xox@xox------­ Anul al 54-lea Ni­ 331 M­er­cur* 1 Decembrie 1937 De la Cercul de studii comerciale, industriale şi contabile In sala de şedinţe a Camerei de comerţ s’a făcut ori rede­schiderea cercului de studii a corpului contabililor experţi şi autorizaţi de sub preşedinţia d-lui prof. Sp. Iacobescu. Această primă şedinţă a fost rezervată comemorării fostului preşedinte al corpului contabi­lilor secţiunea Ilfov „Chr. D. Staicovici“. D. prof. univ. SP. IACOBESCU preşedintele cercului a relevat meritele defunctului, activita­tea depusă pe tărâmul econo­mic şi sprijinul dat pentru pro­movarea ştiinţei şi technicei contabile în România D. NICOLAE BUTCULESCU, decanul corpului vorbeşte din partea foştilor săi colegi de clasă exprimându-şi toată du­rerea pentru marfele gol pe care l-a lăsat Chr. D. Staicovici în seria absolvenţilor şcolilor superioare din anul 1886. D. GR. L. TRANCU IAŞI îşi exprimă credinţa că activitatea lui Chr. Staicovici va fi un exemplu pentru tinerele ge­neraţii. Viaţa unui om se mă­soară după faptele lui bune. In legătură cu această come­morare d-sa propune ca prin corp să se înfiinţeze o galerie de portrete a înaintaşilor disci­plinei contabile şi un muzeu de registre și documente comer­ciale vechi. De la „Asoc. absolvenţilor şcoaleior de meserii“ Asociaţia generală a absol­venţilor şcoaleior de meserii a ţintuit şedinţă în sala Cercului Ieşenilor din str. Vasiile Contra No. 16, sub preşedinţia d-lui I­­PARASCHIV. S-au făcuit noi cooptări de membri. D. inspector BUŞILA a dez­voltat importanţa şi rolul ab­solventului in viaţa economică şi industrială a ţării. D. PA­­TRICHIE GRIGORE, vechi ab­solvent, a arătat importanţa şi rolul absolventului în orga­nizaţia profesională, cât şi spiritul de solidaritate. D. N. VASIU, vice­preşedin­te al organizaţiei, a făcut o paralelă intre organizaţiile pro­fesionale de la noi din ţară şi­­ cele din alte ţări ca : Cehoslo­vacia, Polonia şi Italia ară-­­­tând intre altele progresul în­semnat la care au ajuns atât absolvenţii organizaţi cât­­şi e­­conomia naţională a ţărilor respective. Ca îmeheene a făcut apel pentru o colaborare alimo­­­­nioasă şi înţelegătoare, căci­­ în felul acesta se poate ajunge ca bogăţiile naturale ale ţării noastre să fie valorificate şi să se ajungă cu succes mai de­vreme la adevărata naţionali­zare a comerţului şi industriei româneşti. --------XXX© XXX-------­LA HYPERTROFIA PROSTATEI ŞI LA BOLI ale vezicei (băşicii udului) apa naturală purgativă „FRANCISC IOSIF“ este, prin efectul ei sigur şi extrem de alinător, un mijloc, nelipsit de curăţire a intestinului. Consultaţi medicul Dvs.! 5015 -------XXX • XXX-------­ Adunarea generală a asoc. licenţiaților Acade­­m­iilor de Comerţ-A. L A. C. I. Duminică s’a ţinut în sala Sindicatului ziariştilor, aduna­rea generală a Asoc. licenţiaţi­lor Academiilor comerciale şi industriale A.L.A.C.I D. VICTOR IONESCU, pre­şedintele asociaţiei dă cuvân­tul secr­etarului general, care citeşte darea de seamă asupra activităţii comitetului de con­ducere, în primul semestru de la alegere. Raportul relevă greaua si­tuaţie în care se află licenţiaţii şomeri şi situaţia acelora cari au fost nevoiţi să accepte sa­larizări derizorii, de 2000 sau 2400 lei lunar. Raportul relevă ramurile de activitate ale asociaţiei şi a­­minteşte necesitatea strângerii de fonduri pentru „Casa ALACI”, in care să se formeze tinerii negustori români, cu pregătire efectivă. Casierul general al asoc­i.­­î. FUMU expune darea de seamă financiară şi patrimo­nială a A.L.A.C.I. In discuţia asupra rapoarte­lor, vorbesc d-nii: dr. Mereuţă, preşed. comisiei de cenzori, Du­mitrescu, Velicu, Şerban, Fi­­lotti, ş. a. D. dr. ROCERIC face propu­neri pentru participarea ataciş­­tilor la asoc. economiştilor. D-nii Tomoşoiu şi­ Tripcovici vorbesc despre programul de activitate ştiinţifică al asocia­ţiei, în deosebi asupra Oficiului de studii. D. VICTOR IONESCU dă lă­muriri cu privire la opera de asistenţă a asociaţiei. La sfârşit se ratifică coop­tarea d-lui Ghigu, în comisia de cenzori a asociaţiei. Scrisori din Londra p- Uirmare din pag. I-a *■* Dar acest lucru este un cântec­­ vechi. Totuşi nu este încă în stare să se ducă să le ia prin­tr’o desfăşurare de forţe. Hitler insistă în intenţia de a stăpâni Austria. Nici acest lu­cru nu este nou. Ceiace este nou, este că din respect pentru Italia, Hitler se angajează să nu în­trebuinţeze violenţa pentru a aduce triumful principiilor ra­siste în Austria. „Anschluss-ul la rece”. Dar el se practică de un timp destul de lung şi cu stăruinţă. In fond, Anglia şi Franţa au deschis definitiv ca­lea penetraţiei influenţei ger­mane în Austria, la Nyon. Căci atunci frontul anglo-fran­­cez, care s’a format în Medite­­rana, cu vârful său îndreptat împotriva Italiei, a obligat de­sigur pe aceasta, să strângă le­găturile a­xei P­oma-Berlin, și mai ales, să sacrifice interesul italian în Austria, pentru a avea sprijinul Germaniei în Mediterana. Germania nu poate să se bată pentru coloniile sale. Franţa este ea gata să se ba­tă pentru Austria, dacă aceas­ta, puţin câte puţin, fără răz­boi ar deveni o provincie na­zistă? Acest lucru este îndoel­­nic. El este încă şi mai îndoelnic pentru Anglia. Deci, ori­cât de întunecat ne-ar părea viitorul Europei, în general, noi nu vedem de ce ameninţarea unui război ar fi mai apropiată decât acum şase luni. Dimpotrivă, expe­rienţa noastră ne spune că în dosul ameninţărilor lui Hitler, in dosul discursurilor pronun­ţate în alte capitale, există o dorinţă sinceră de a înlătura un conflict imediat. Nu a­­vem dreptul să vorbim despre un pact al celor patru mari puteri. Cu mai multă dreptate am vorbi de art „bluff” în pa­tru, practicat în acest moment. Nu înseamnă că atunci când oamenii ridică tonul, bătălia este aproape. Ea este anunţată tocmai prin liniştea care se statorniceşte înainte ca lo­viturile să pornească. Vădit lucru, vizita lordului Halifax la Berlin este o mare greşală pe care nici o di­plomaţie care se respectă nu, are dreptul să o săvârşească. Şi iată pentru ce: d. Chamber­­lain a spus atât de bine—şi du­pă cele ce se pot vedea, acest lucru este inevitabil — că Lon­dra e obligată în cele din ur­mă să înceapă o conversaţie serioasă cu Roma. Dar Hitler numai dacă ar fi fost lipsit de un bun simţ obişnuit, n’ar fi explicat aliatului său italian a­­titudinea fidelă luată de el faţă de axa Roma-Berlin, în timpul conversaţiei sale cu lordul Halifax. Cu alte cuvin­te, Hitler fără îndoială a profi­tat de vizita lordului Halifax pentru a-şi creia o nouă ipote­că asupra­ recunoştinţei Itali­ei. In această împrejurare, con­versaţia Londra-Roma devine mai grea ca oricând. Din a­­ceastă cauză am stăruit de a­­tăta vreme, asupra necesităţii de a se ţine aceste conversaţii anglo-italiene, cât mai curând posibil. Dar diplomaţilor înţe­legerii anglo-franceze a înce­put să le placă jocul de a în­ţepa pe Mussolini. Acest joc anti-italian i-a făcut să piardă partida anti-germană. Pentru aceasta, n’au decât să mulţu­mească propriei lor lipse de prevedere. In calitatea sa de „tertius gaudens” Berlinul profită de cearta cu totul fără rost a celorlalte puteri, pe so­coteala sa. Şi încă nu suntem siguri de loc că lecţia a fost în sfârşit înţeleasă, şi că jocul înţepăturilor se va sfârşi. R AUGUR m Şcoala de meseriaşi militari sanitari Organizarea şcolii A luat fiinţă la depozitul central sanitar al armatei, o şcoală de meseriaşi militari în scop de a dobândi cu timpul, maeştri, submaeştri, subofiţeri meseriaşi, reangajaţi, necesari armatei, pentru fabricarea a­­paratelor ortopedice şi instru­mentele necesare serviciului sanitar al armatei. Elevii acestei şcoli se recru­tează, de preferinţă, dintre co­piii militarilor, maeştrilor şi funcţionarilor civili din servi­ciul armatei. Numărul elevilor se fixează la 40, rămânând ca anual mi­nisterul să admită numărul ce va crede trebuitor in raport cu necesităţile armatei. întreţinerea şi instrucţia e­­levilor este în contul statului, părinţii nea­vând a plăti nici o taxă, întrucât elevii fac parte din efectivul depozitului. Părinţii sau tutorii ai căror fii vor părăsi şcoala vor fi o­­bligaţi a plăti ca despăgubire, către Stat, 10.000 lei anual, dacă părăsirea se datoreşte al­tor motive decât acelea de boală. Elevii vor urma cursurile şcoalei de depozit, timp de 3 ani, după terminarea­ cărora vor fi înrolaţi soldaţi dea drep­­tul în companie, în care timp se vor specializa în atelierele depozitului. În acest timp ei vor dobândi erarhic gradul de sergent. Cursurile şcoalei vor fi dimi­neaţa teoretice şi după amiază practice, în atelier. Spre a fi admişi ca elevi ai şcoalei de meseriaşi militari, candidaţii vor trebui să prezinte direcţiei depozitului următoa­rele acte : extract de naştere, act de vaccinare, certificat de absolvire cel puţin a cursului primar, certificat că in şcoală a avut o purtare exemplară, certificat că e fiu de cetăţean român, certificat de onorabili­tatea părinţilor. Candidaţii tre­bue să aibă la 1 Octombrie al anului de admitere etatea de 14—15 ani. Un angajament din partea părinţilor sau a tuto­rilor că va lăsa pe copilul său a-şi îndeplini atât cei 3 ani de învăţătură cât şi 3 ani servi­ciul militar, precum şi că con­simt a li se aplica art. 6, in­­tr’un caz eventual, din D. M. nr. 1076/1937. m IN JURUL SCUMPIRII GAZELOR COMBUSTIBILE LA PLOEŞTI Ploeşti, 27 Noembrie Am arătat demersul făcut la Camera de comerţ şi primăria municipiului Ploeşti, de o de­legaţie a industriaşilor consu­matori de gaze combustibile. Camera de comerţ printr-o adresă către primărie, a recu­noscut dreptatea plângerii in­tr’o procedură arbitrară, fixe a­­dustriaşilor. In primul rând, societatea concesionară, „Roumanian con-­­ solidated Oelfilds Ltd.“, prin­tr’o procedură arbitrară fixea­ză „din oficiu“ preţurile pe care primăria, fără o prealabi­lă examinarea a situaţiei rea­le, le aprobă. Consumatorii, ne­voiţi să întrebuinţeze acest combustibil, întrucât aveau in­stalaţii amenajate, se supuneau fluctuaţiunilor de până acum, fiind oarecum rezonabile. De această dată insă, socie­tatea obţinând o nouă prelun­gire de 15 ani a monopolului ei, care expira abia peste opt ani, s-a grăbit, fiind în siguran­ţa noului termen, să majoreze pentru micii consumatori, cu circa 8,12 la sută, iar pentru marii consumatori cu 50 la sută. Urcarea atât de considerabilă a preţului gazelor, nu poate de­cât să exaspereze pe consuma­tori, cari se văd nevoiţi să se a­­gite, spre a-şi apăra drepturile legitime de viaţă, atacate cu concursul indirect al unor au­torităţi, ce ar avea îndatorirea să-i apere. Dintr-un document publicat de societatea concesionară în „Monitorul petrolului“, se poa­te vedea că in timpul celor opt­­ ani de funcţionare, industria gazelor a mers înfloritor, atât în ce priveşte numărul abona­ţilor, cât şi cantităţile consu­ma­­te, cari au ajuns la de zece ori cifra primului an. Ori, această înflorire a fost realizată pe preţurile vechi, ac­ceptabll şi sporul de azi nu numai că n’are o justificare dar apare ca o sfidare, fiind aplicat tocmai în momentul prelungirii concesiunii, când normal ar fi fost, să se creeze avantagii consumatorilor. Primăria, în loc să intervină, să apere pe consumatori, i-a dat pradă speculei, cu justifi­carea că și-a sporit redevenț­a pe care o primeşte de la socie­tate. Această situaţie nu poate să se menţină. Credem că d. pri­mar Al. Manoliu va lua măsu­rile ce nu sunt impuse de situaţia d-sale de gospodar şi apărător al intereselor cetățeneşti. --------XXX o XXX-------­ DELA „SOC. SUBOFIŢERILOR PENSIONARI“ Subofiţerii pensionari dinn Bucureşti s’au întrunit Dumi­nică sub preşedinţia d-lui Gh. Vrânceanu care a făcut o ex­punere asupra curbelor aplicate pensiilor subofiţerilor, în anii 1932 şi 1933 D-sa a a­rătat că în anul 1392 s’a aplicat o curbă de 33—43%, astfel că subofiţerii au rămas cu pensii de 2700 lei. D-nii Lăzărescu, Franţescu Îşi Raţiu, cer ca delegaţia ce se va prezenta d-lui ministru de finanţe, să ceară ridicarea curbei acesteia, iar nu aceleia de 6% din 1933, care nu a a­­tins pensiile lor, scăzute la 1500—2700.­­ Subofi­erii se mulţumesc cu pensiile actuale ale civililor, cu bază egală, fără nici un spor. In concluzie,­­subofiţerii cer ca până la 1 Aprilie 1 38, să li se dea acelaş spor de scum­pete, ca şi pensionarilor civili cu pensii de bază egale, iar până atunci să li se restitue curba de 33—45%, dacă gu­vernul dispune de fonduri. La 1 Decembrie cu toţi pre­şedinţii de filiale din ţară, vor fi prezenţi la Bucureşti, spre a hotărî ţinerea, unui congres ex­traordinar până la 20 Decem­brie a. c. * V « ♦ ♦ ♦ ♦ **■*■*■­Domnii '/diniaţi sunt rugaţi la, la orice reclamaţie sau schimbare de adresă sâ bine­­voiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviți la remoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poștal eti­cheta abonamentului expirat. : iXi

Next