Universul, decembrie 1937 (Anul 54, nr. 331-345)
1937-12-01 / nr. 331
3.".. UNIVERSUL| DORIŢI SĂ ECONOMISIŢI PE NESIMŢITE Lei 40.000? Doriţi să luaţi parte la tragerile lunare ale Soc. „FRANCO-ROMANE” cu: 18 NUMEREatarii *sss® cum şi la premiile de lei 500, fără reducerea capitalului asigurat? Doriţi să primiţi cadou: UN FRUMOS PORTOFEL-POTCOAVA (Mociorniţa) O CASSETA DE BANI „FICHET”. ŞASE LINGURIŢE DE CAFEA AURITE CIZELATE, intr’o frumoasă casstă căptuşită cu mătase UN SERVICIU DERAHARUTE DE METAL FIN CIZELAT, intr'o frumoasă casetă căptuşită cu mătase? DACA , DA, cereţi lămuriri şi prospecte direct Secţiunii „Universul“ a Societăţii „Franco-Române“, Bucureşti, Griviţei 23. CITITORII CARI NU AU PUTUT TRIMITE LA TIMP LEI 190 PENTRU O NOUA ASIGURARE DE 50.000 LEI CU LOZ, POT TRIMITE ACUM DEODATA, LEI 380 PENTRU NOEMBRIE ŞI DECEMBRIE 1937 ŞI VOR PRIMI POLIŢA DE LEI 50.000 CU ÎNCEPUTUL NOEMBRIE 1937, CHITANŢA PE DECEMBRIE 1937 ȘI V. SFERT DE LA CLASA II-a IN VALOARE DE LEI 200. Pentru construcţia noului vas-şcoali „Mircea“ Liga navală română publică numele subscriitorilor cari şi-au dat obolul până la data de 17 curent Al. Dinu (Buc.), 300; Horia Grigorescu, primarul munic. C-ţa, 1000; A. Marian, 200; Ovidiu G. 50; Fraţii Căciulă, 50; Ciuntu Gh., 40; Vanea B. (Auto-Technica), Ion Gr. Comino, 50; St. Petrescu, 40; Nina Arbore, 300; C. B., 50; Al. M. Butză, 100; It.-cbl. V. Rottenburg, 100; Tatu, 100; N. Zaima, 20; Gh. Popescu, 20; ing. M, 100; Petre Ghinea, 100; A Angheliu, 50; A. Dropol, 100; A Stigan, 100; O. Constantinide, 100; B. Manea, 50; L Dragomir, 50; Tailer, 40; tip. lucr. asociați, 40; N. lonescu, 40; T. Petrescu, 40; C. Tudoran, 20; Maria Tudoran, 20; C. Vinţeanu, 20; N. C-tinescu, 50; IV. Paraschivescu, 20; N Cojocea, 50; N. lonescu, 100; F. Omer, 40; Neagu Gavrilescu, 100; ing. V. Teodora, 100; Ileana Isac, 30; moştenitorii I. N. Roman (Aurelia Georgescu), 100; N. Curechianu, 40; Gh. A, 40; Sanda Iosif, 20; Gavril Popescu, 50 (toţi din C-ţa au subscris pe lista 588 încred, d-lui primar Horia Grigorescu); prin lista 1281 încred, b-cii comerciale italo-română sucursală C-ţa 900, prin lista 1290 „Schenker & Co. s. a. r. C-ţa 1120; intrepr. G. V. Bibescu 1000; dr. C. Petroni, 500; B. Aronovici, 100; I Bureţea, 50; D-tiu Crassan, 40; C-tin N. Crasan, 50; Gh. lonescu, 30; Oct. S., 25; I. Mărgescu, 25; V. Dulamă, 25; Gh. Enoae, 20; St. Cojocaru, 20; Herman Seimeidt, 50; I. M. Ghiţu, 30; ing Dorin Nuţescu, 150; I. A. Trică, 25; Petre Beldica, 25 (toţi din Comari,Prahova); Jenny Stănescu (Buc.), 200; A. Sirimian, 10; N. Mihai, 10; Opreanu I., 20; Suslănescu D-tru, 20; Irimia D-tru, 20; Otilia Macri, 100; Achile Capato, 20; Andrei Mussu, 50; S. I., 50 toţi din C-ţa); S. Ghiorghiu, 100; Zangakis, 100 (corn. Vaporului Constanţa); prin lista nr. 1295 încred. d-lui P. Petrescu din Constanţa, 160; Uzinele „Dura“ Timişoara, 300; N. Platocea (Buc.), 100; Vlasopol Spiru, c-drul şi propr. vaporului „Ing. Vlasopol“, 8500; Al. Sonțu, pensionar, Buc., 200. Total lei 18.355 Subscrieri anter. lei 3.972.983 Total g-1 subscris lei 3.991.338 ^ „ Subscripția rămâne deschisa, iar sumele se primesc la Liga navală română, str. Eug. Carada nr. 7 București. De la Frontul funcţionarilor particulari români creştini Duminică a fost la sediul asociaţiei din str. Carol 36, consfătuirea conducătorilor acestei organizaţii. A prezidat d. Gh. Cristescu, care prezintă un număr important de adeziuni venite din provincie, pentru, derare de secţiuni. D-sa atrage atenţiunea consiliului privitor ■la „Gazeta muncii româneşti“ organul asociaţiei, apărut de curând, care trebuie să pătrundă în casa fiecărui funcţionar particular român creştin, precum şi la negustorii români. D. Stelian Constantinidi mulţumeşte colegilor cari s’au ocupat cu organizarea întrunirii din 25 Noembrie c., şi îşi exprimă satisfacţia că pe zi ce trece Frontul funcţionarilor îşi îngroaşă rândurile cu elemeritele cele mai de elită ale acestei clase. In altă ordine de idei se ocupă de organizarea administrativă internă a asociaţiei şi dă o serie de instruiţi lumi privitoare la bunul mers al mişcării. D. Marcu Vasile dă lămuriri privitoare la felul cum înţelege d-sa să organizeze funcţiona- rii particulari din industrii. D. C. I. Lăzărescu îşi exprimă satisfacţia că s’a pus la îndemâna mulţimii muncitoare posibilitatea de a se căuta la dispensarele medicale şi în zilele de sărbătoare. D. Mitică G. Dumitrescu, casierul central al asociaţiei, expune situaţia financiară a frontului funcţionarilor, arătând că , graţie numărului mare de aderenţi, Cassa are un disponibil destul de apreciabil cu care să se poată întreprinde o propagandă intensă pentru promovarea doleanţelor înscrise în programul de luptă. D. Gh. Gh. Dobrescu aduce mulţumiri contenciosului asociaţiei care se ocupă atât de serios de procesele membrilor cu patronii lor. D-nii Petre Codiţă, Ion Papazu şi Costel Petrescu cer ca in organul asociaţiei să figureze firmele cari nu respectă legea repausului duminical, inserându-se şi fotografia lor. D. Tudor Checia prezintă un număr de 109 adeziuni de noui membri. Se deleagă d-nii Iancu Allman, Pop Valentin, Nae Stoenescu, Cezar Cernătescu şi Dem. Ciobanu să studieze actele nouilor aderenţi spre a vedea dacă îndeplinesc condiţiunile statutare. Consfătuirea s’a terminat la orele 1,30 după amiază. Serbarea străjerească, Inaugurarea ateneului parc din comn. Sânpetru (Braşov) Braşov, 28 ibrie In com. Sânpetru, a fost astăzi o serbare străjerească, la care a participat d. Mihai Popovici, comandantul legiunii de străjeri din judeţ, şi învăţătorii din comunele Herman, Bresnei, Podul Oltului, Stupeai, etc. Şedinţa intimă profesională afost deschisă de înv. Joan Păcalş care a salutat prezenţa d-lui Mihail Popovic. D-ra învăţătoare Eufrosina Cosma a ţinut o lecţie practică în faţa învăţătorilor de la şcolile din împrejurimi. La critică a luat parte d. Bărbuiescu şi alţi învăţători iar la urmă, d. inspector Mihai Popoivici a arătat părţile frumoase ale lecţiunii ţinute şi a subliniat felul cum trebuie făcută o critică cu caracter didactic. Şedinţa s’a încheiat cu o serie de comunicări şi instrucţiuni, după care s’a făcut ridicarea pavilionului național. hial Isvorul Tămăduirii“ Duminică s-a făcut inaugurarea Ateneului parohial .Isvorul Tămăduirii“. După oficierea serviciului divin, preotul dr. Traian Costea, directorul Ateneului a arătat scopul acestei instituţii culturale, anume ridicarea cartierului, din punct de vedere spiritual şi moral. D. preşedinte, prof. univ. Eugen Angelescu, a rostit apoi un cuvânt introductiv, arătând rostul adevărat al vieţii şi mijloacele de care trebuie să ne folosim ca să atingem fericirea. Rostul vieţii îl aflăm în concepţia creştină despre viaţă, care spune că în Dumnezeu este începutul şi sfârşitul. Corul Ateneului, condus de d. I. Dumitrescu, a executat mai multe opere muzicale din autorii români şi străini. D. Tordea de la teatrul Naţional a recitat : Scrisoarea nu de Eminescu“, d. Baltasiu, versuri din fabuliştii români. D-şoara Vasiliu-Roşiorî, a cântat „Mi-e dor“ şi „Cântec de leagăn“. Astăzi începe săptămâna radiofonică De pe aparatul d-voastră de rado nu trebue să lipsească ,,Radio-Uniersul“ revista cu cele mai bune programe de radio. Citiţi astăzi în „RADIO-UNIVERSUL“ condiţiunile în care puteţi avea gratis o superheterodină ultra-modernă. „ Radio-Universul “ 5 lei pretutindeni Gctl&Tvdct^ MARȚI, 30 NOEMBRIE Ort.: Sfântul Apostol Andrei Întâiul chemat. Cat.: Sfântul Apostol Andrei. Prot.: Apostol Andrei. Evreesc : 25 Kisîev 5696. Chanuka. (Sărt. Macabeilor), ziua I-a. Mahomedan: 26 Ramazan 1356. * soarelui 16,36. Răsăritul soarelui 7,33. Apusul MARȚI 30 NOEMBRIE 1937 RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii; Gimnastică ritmică; Radio-jurnal; Concert de dimineaţă (discuri) ; Cavalcadă şi Vals din „Hansel şi Gretel” de Humperdinck; Cântece din Foia şi Picanterii, valsuri de Lehar; Intrarea florilor de primăvară de Rockert; Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 13. : Ora. — Culturale. — Sport. — Cota Dunării. 13.10 : Concert de prânz. — Orchestra Jean Sibiceanu (voce: Cristian Vasile) ; Arii naţionale; O lacrimă, romanţă de Alex. Leon; Hora Încurcată de Jean Sibiceanu; Cel mai frumos tango de Ion Vasilescu; Arii naţionale; Serenada spaniolă de Theodor Sibiceanu ; Sealtă verde, potpuriu naţional de D. Christide. 14.10 : Ora. — Mersul vremii. — Bursa. — Radio-jurnal. 14.30 : Continuarea concertului: Vioara, vals boston de Villnov; Violinda de Ferrari; Vino la geam Nina, tango de Halm; Făleliţa sprincenată de Mia Braia; Vasilică din Craiova, cântec românesc; Arii naţionale. 15: Actualităţi străine. Radiofonice. 18. : Ora. — Mersul vremii. — Poşta technică. 18.15 : Concert de după amiază. — Muzică spaniolă (discuri) : Două melodii de Morera; Dans spaniol de Granados-Kreislar şi Dans spaniol de Granados-Thibaud (vioară : Jacques Thibaud) ; Navarra şi Sevilla de Albeniz (pian) ; Arthur Rubinstein); Selecţiuni de melodii populare vechi; Requiebres de Gaspar Cassado (violoncel: Gaspar Cassado); Soléa, cântec popular (voce: Nina de Los Peines); Cântec de Pena şi Cântec de Fernandez 19: Actualităţi artistice. 19.15: Muzică din instrumente diferite (discuri) ; Dansul picăturilor de ploaie de Evans şi Cântec de Black (xilofon: Rudy Starita); Ecoul unui sărut, vals de Platoul (mandolină); Dansul silfidelor de Grieg; Preludiu No. 7 de Chopin şi Norse de Grieg (gurtetul londonez de flaut); Melodie de Ceaikowsky şi Serenadă de Marie (saxofon: Rudy Wiedoeft); Cântecul luntraşilor de pe Volga (harpă: Simonie Goosens); Vals de Freundorfer (ţiteră şi pian). 19.45 : Filosofia populară: soarta şi norocul de Ovidiu Papadima. 20. : Mari virtuozi (discuri) : Preludiu şi Allegro de Pugnani şi Vis de dragoste de Lisat (violă: Lionel Tertis); Sonatină pentru pian şi Jocuri de ape de Ravel (pian : Alfred Cortot). 20.30.: Arturo Bonucci (violoncel). 21. : Palatul minune al descoperirilor, de la Expoziţia din Paris, de Prof. Gh. Marinescu. RADIO-ROMANIA ‘ 21.15: Festivalul Liceului ortodox român „ANDREI ŞAGUNA“ (Transmisie de la Braşov) . Pre Tine Te lăudăm de Gh. Dima (corul liturgic, cond. de prof. M Reabciug); Heruvicul de Borbneanschi (corul liturgic); Mitropolitul Andrei Şaguna, de Ion Moşoiu, directorul liceului; Imnul Marelui Andrei de D. Cantan (corul Liceului, cond. de prof. N. Oancea); Cruce albă de merteacăn de Ferme (voce, elevul Maximilian Laurenţiu); Soldatul călăreţ de Gh. Dima (corul Liceului, cond de N. Oancea); Seara vals (Orchestra de acordeoane); La Turda de Vuică (corul Liceului). In pauză: (22.05) . Radio-jurnal. — Sport 22.20 : Continuarea concertului: Fragment din opereta .Licuricii“ de Paul Lincke (orchestra Liceului) ; Arie naţională (orchestra liceului) ; Bătrâneţe haine grele (voce , elevul Maximilian Laurenţiu); Potpuriu naţional (Fanfara Liceului); Imnul Regal (Fanfara Liceului). RADIO BUCUREŞTI 21.15 : Concert de seară. — Muzică de Verdi: D-na Emilia Guţianu, sopran, Neila Dimitriu, alto, George Ştefanovici-tenor şi Şerban Tassian-bariton; Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski , I. Traviata : a) Preludiu la act. I; b) Aria Violette (Em. Guţianu); c) Duet din act. H (Em. Guţianu şi Şerban Tassian); d) Aria lui Alfred (G. Ştefanovici); e) Aria lui Germont (Şerban Tassian), N. Rigolett.): a) Duet apt. I Gilda şi Ducele (Em. Guţianu şi George Ştefanovici); b) Aria Gildei (Em. Guţianu); c) Aria Ducelui (G. Ştefanovici); d) Quartet (Em. Guţianu, Nella Dimitriu, George Ştefanovici şi Şerban Tassian). III. Puterea destinului: Uvertură (Orchestra Radio). IV. Trubadurul: a) Aria Azucenei act. I (Nella Dimitriu); b) Aria contelui de Luna act. II. (Şerban Tassian). 22.30 . Radio-Jurnal; Sport. RADIO-ROMANIA şi RADIOBUCUREŞTI 22.45. Continuarea concertului din Verdi : V. Banul mascat; a) Preludiu act. I; b) Aria Pajului (Emilia Guţianu) ; c) Aria Ulricei (Nella Dimitriu); d) Aria lui Renato (Şerban Tassian). 23. Concert de noapte al Orchestrei Vasile Julea, transmis de la restaurantul „Coşna“. 23.45 : Jurnal pentru străinătate în limba franceză şi germană. INSTIT ELECTROTECHNIC RADIO EXPERIMENTAL I 1400 kHz. 212 m. 0,25 kw. Şi RADIO EXPERIMENTAL II 9,7 kHz. 31 m. 0,25 kw. 15.: Muzică variată : Case-Noisettes de Tchaikovsky. Serenadă op. 63 de Volkman şi Kuarema, vals trist de Sibelius. 15.20: Informaţiuni universitare. 15.30 : Muzică românească şi distractivă: O seară la Moţoi, cântată de orch. Petrică Moţoi. Tempo-Tempo ! ! Paso dohle şi Hai barcagiu (tango), cântate de P. Alexandru. Rosalie est revenue şi Jules !- cântate de orch. Pharaon’s Ho-o-hoh, alter chimmel şi Ho ! Mucki oh !, cântate de Fritz Domina.* Deutschlandsender. 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 21: Concert de muzică militară. 22: Cronică. 22,15 : Suită radiofonică. 23 : Meteor, Info Sport. 23,30 : Concert nocturn. Sonată în B-dur (Mozart). 23,45 : Inf. locale, 24: Muzică de dans pe plăci, laVarşovia. 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20 : Teatru radiofonic. 20,30: Recital de canto. 20,50: Conf. 21: Melodii variate. 21,45 : Radiojurnal. 21,55 : Conf. 22 : Melodii variate. 23,50: Inf. Budapesta. 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 20 : Orchestră de țigani. 21: Piesă radiofonică. 22,10 : Inf. 22,30: Plăci. 23,30 : Conf. 23,45 : Concert de orchestră. 1,05 : Inf. pentru ungurii din străinătate. Viena. 507 m. 592 kHz. 150 kw. _ 20,40: Concert de muzică distractivă. 21,40 : Conf. 22,05 : Concert variat. 22,55 : Lecturi. 23,10 : Inf., Meteor, Programul pentru mâine. 23,20 : Muzică de dans. 23,55 : Inf. 24: Continuarea muzicii de dans. Praga. 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 20,15: Concert de muzică distractivă. 20,50: Recital de chitară. 21,25: Tablouri radiofonice. 22: Ora. 22,55 : Plăci. 23 : Ora, Inf., Cronica zilei. Sport. 23,15: Plăci. Belgrad. 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 20,30 : Ora națiunii. 20,50 : Reportaj. 21 : Cântece ruse. 21,30 : Plăci. 23 : Inf. 23,20: Muzică de ,d&HS I Roma. 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. — 20 : Muzică variată. 21 : (Bari) Program special pentru Grecia. 21: Ora, Inf. Radiojurnal. 21,20 : Conf. ■ 21,30 : Muzică variată. 22 : Teatru I radiofonic. 23,15 : Concert de pian. 24 : Radiojurnal. 0,15 : Muzică de dans. I Leipzig. 382 m. 785 kHz. 120 kw. — 19,20: I termezzo muzical. 19,30 : Cronică. 19,50: O privire asupra serii. 21 : Inf. 21,10: Concert de valsuri. 22: Concert variat. 23 : Inf., Meteor, Sport. 23,20: Conf. 23,30 : Hamburg. Muzică variată și de dans. Milano, 368,6 m. 814 kHz. 50 kw. — 20: Muzică variată. 21: Ora, Inf. Radiojurnal. 21,20: Conf. 21,30 : Muzică variată. 22 : .Mignon“ Operă de Thomas. După operă muzică de dans. MIERCURI, 1 DECEMBRIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 7.30. Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio - juma!. Concert de dimineaţă (discuri) : Vals şi Frereati din „Sylvia“ de Delibes; Şoaptele florilor de Blon; Dansuri slave No. 3 şi 8 de Dvorak. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 13: Ora, Culturale, Sport, Cota Dunării. 13.10 : Concert de muzică românească. Orchestra Ionel Cristea I (voce : Petre Stamate): Anii naţioiale; Ochii cari vorbesc, vals de Basilic Lupu; De ce-mi furaşi inimioara de Blejan; Din ochii care au plâns romanţă, şi Sârba lui Pompieru; Romanţe şi Arii naţionale; Baladă de Ciprian Porumbescu (vioară: Ionel Cristea) ; Hop! ţop! uite aşa, de Gh. Kreiner; Romanţe şi Arii ardeleneşti. 14.25 . Continuarea concertului : Reverie de Ciprian Porujmbescu ; De ce n’a ieşit la geam de Claude Romano; Busuioc floare cu dar, romanţă de Petrescu şi Hora ploii; Leano mândruliţa mea de Gh. Andrei; Romanţe şi Arii naţionale. 15 : Actualităţi străine; Radiofonice. I 18 : Ora. Mersul vremii. 13.02 : Concert de muzică românească (discuri); Inimile noastre I le-am unit şi Eu cu dorul... tu cu dorul de Villinov (voce: P. Alexandru); Să luăm ca şi altădată o trăsură şi Să nu ne pierdem vremea supăraţi de Vasilescu (voce : Marga şi Didona Rădulescu) ; In vals ne-am întâlnit şi Două berze I într’um picior de Dendrino (voce: Dorel Liviarau); Trufii de Stroe şi Vasilache şi Numai când eşti lângă mine de Miclescu (voce: Sylvian Florin); Păpuşe hai, de Vasilescu (voce: Jean Marcu); Ciobănaşul, aranjat de Simeon Nicolescu (voce: Aurel Alexandrescu); Tudorel de Boldeanu (voce: Dorel Livianu); Mândruţa din poiană de Dendrino (voce : P. Alexandru) ; Hora îndrăcită; Cine n’are scârbă’n lume şi Bate murgu din picior de Brăiloiu (voce: Georgewsky) ; M’a urât Gheorghiţă al meu de Mia Braia şi Unge Leano aşa bine de Martini (voce: Luican); Sârba lui douăzeci şi doi şi Hora dela Corbuna Haiduceasca de Borgovan (voce: Georgewsky); Suita in stil românesc pentru pian de Constantin Nottara (pian: Madeleine Cocorăscu); Câte drumuri sunt In ţară (voce: Foiescu); Jelui-m’aş şi n’am cui de Dilma (voce: Foiescu); Rapsodia română in la major de Enescu (arch. simf. din Minneapolis, dirij. de Eugen Ormandy). 19.15 : Sonata nr. 3 în la minor de George Enescu: (Yehudi Menuhin, vioara şi Hepsimaph Menuhin, pian). 19.40 : Istoria muzicii (VII): Figuri din trecutul muzicii româneşti: G. Dima: Cuvânt introductiv : I. Alex. Grozuţă (canto) : Cântec de toamnă; Mugur, mugurel; De ce nu-mi vii; Mândruliţă de demult; Jelui-m’aş şi n’am cui; Sub fereastra mândri mele ; Ştii tu mândru ce ţi-am spus ; li. Corul Bisericii Domniţa Bălaşa, cond. de I. Chirescu şi Orchestra Radio: a) Dumnezeu este Domnul (Axion); b) Hai in horă, cântec popular; c) Mama lui Ştefan cel Mare, baladă pentru cor, soli şi orch. (solişti: Evantia Costinescu şi Max. Vasiliu). 20.45 : Recital. 21: Concert de muzică românească din Ardeal şi Banat. Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghiga; Balada Unirii de Aurel Bobescu (pentru sopran, cor şi orch.); Ileana, uvertură de Monţia; Dansuri din „România in port, joc şi cântec“ de Brediceanu; Divertisment rustic, de Sabin Drăgoi. 22. Concertul Soc. corale „România“ canid. de N. Lungu; Imnul Regal; Visul nostru s’a ’mplinit de Gh. Ştefănescu; Pe-al nostru steag de Ciprian Porumbescu; Răsunetul Ardealului de Ion Vidu; Bănăţeană de Sabin Dragoi; Doina de Theodorescu; Ciobănaşul de Anastasescu; Voinţa neamului de Ion Danielescu. 22.30 : Radio-jurnal ; Sport. 22.45: Petrecere românească (discuri) ; Sârba, Hora din Teiş şi Hora lui Teişanu; Turoriţe nene şi Uite-o zău (voce: Zavaidoc); Hora lui Fărnică şi Doina Oltului; Ce-ţi pasă, de Vasilescu şi Cânta cocoşeii în zori de ziuă, de Martini (voce: Sylvian Florin) ; Hora Florica şi Sârba lui douăzeci şi doi; Piiculiţa pentru tine de Marcus şi Câte fete sunt un sat de Spiroiu (voce: Al. Bojenescu); Brâuleţul şi Bătuta. Am iubit o văduvioară de Martini (voce: Luican); Sârba lui Buzdrună şi Sârba lui Fănică Luca. 23.45 : Jurnal pentru străinătate în limba franceză şi germană. * Deutschlandsender, 571 m. 191 kHz. 60 kw. — 2130: Concert de muzică variată. 22; Ora tinerei naţiuni. 22.30: Plăici. 23: Meteor, rnf., Sport. 2330: Concert nocturn : Trio (Haydn). 23.45 : Inf. locale. 24: Muzică variată și de dans. Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. —20.20 : Cântece variate. 2036: Conf. 20.50 : Causerie. 21 : Plăci. 21.45 : Radio-jurnal. 21.55: Conf. 22: Concert Chopin. 22.45: Lecturi. 23: Concert popular. 23.50: Inf. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 20.50 : Retransmitere de la Operă. 23.35 : Orchestră de ţigani. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw.— 24: Inf. în franceză. 0.10 : Orchestră de ţigani. 1.05: Inf.. iiena, 507 m. 592 kHz. 150 kw.— 20.25 : Concert din opere rusești. 21. 40 Nimicuri muzicale. 22.40 : Recital de pian. 2320: Orchestră de dans. Fraga, 470 m. 638 kHz. 120 kw.— 21 :31 Concertul Filarmonicei. 23 : Ora. 22.55 : Plăci. 23: Ora, Inf., Cronică zilei, Sport. 23.15: Cure de engleză. 23.35 : Plăci. Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw.— 20.30: Ora naţiunii. 20.50: Reportaj. 21: Concert de orchestră. 22 : Recitări. 22.10: Concert coral. 22.40 : Cântece populare. 22.50 : Inf. 23: Concert de muzică de cameră. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw.— 20: Muzică variată. 21 (Bari) Program specal pentru Grecia 21: Ora, Inf., Radiojurnal. 21.20: Cronică. 21.30: Muzică variată. 22 : Concert simfonic. 24: R&uio-jurnal. 0.15 : Muzică de dans. Leipzig: 382 m. 785 kHz. 120 kw. — 20.10 : Concert de muzică populară. 21 : Concert de marşuri militare. 22 : Ora tinerei naţiuni. 22.30 : Continuarea concertului de marșuri. 23: Inf., Meteor, Sport. 2320: Concert vocal. 24: Orchestră de dans. Milano, 3686 m. 814 kHz. 50 kw. 20 : Muzică variată. 21: Ora, Inf., Radiojurnal. 21.20 : Cronică. 21.30: Muzică variată. 22: Teatru radiofonic. 24: Radiojurnal. 0.15 : Muzică de dans. A. LESS 2 Această rundă s’a jucat Duminică 28 Noembrie la ora 15, la liceul „Cantemir Vodă“. S’au jucat 24 partide din care 17 s’au terminat cu mat (sau cedate), pierdută prin neprezentarea adversarului, 1 întreruptă și 5 remize (%—%). Au fost cele mai multe remize în această rundă, iar neînvinși — din titulari — a mai rămas... • elevul Klepper Sofian de la masa V (liceul Cantemir). Fiecare liceu a introdus în echipă şi rezerve care au făcut următorul rezultat: Zamfirescu Petre (Cantemir) a jucat trei partide pe care le-a câştigat. Grozdea, din trei jucate, a câştigat un punct şi Spandonide a jucat trei partide şi a câştigat două puncte. Nicola (Mihail Eminescu) a câştigat 1% din trei posibile. Am citat numai elevii cari au jucat trei partide. In rundaş a pierdut şi Istrate Valeriu (Cantemir) care fusese neînvins până ’n prezent. De asemenea printr’o gafă a pierdut şi elevul Diaconescu (Cantemir), iară neînvins. Dacă pentru primul loc — în clasament — nu se mai dă nici o luptă, liceul Cantemir iese conducând detaşat, — in schimb nu se poate şti cu precizie care liceu va fi al doilea. Nici pentru celelalte locuri nu putem indica nici un liceu. Trebue să se ştie că singurul liceu care s-a prezentat şi se prezintă cu mai puţin de şase jucători, la joc, este liceul „Gh. Şincai“ De asemenea singurul liceu neînvins este liceul Cantemir Vodă, care a câştigat toate matchurile Iată rezultatul rundei V-a: Lic. M. Basarab Lie Sf. Iosif Bernescu M. — Franco = 1—0 Bălănescu I. — Nedeleanu = 1—0 Marian — Tucă — întreruptă Marinescu — Draghero = 1—0 Precado — Vlădeanu = 1—j Popazu — Stuker = 0—1 Lie. Mih. Viteazul Cantemir Vodă Klepper — Istrate Valeriu = 1—0 Dragomirescu—Diaconescu =1—0 Nicolau — Istrate Ion = %— Zecheria — Delia = 0—1 Grozdan — Klepper = 0—1 Spandonide — Zamfirescu =0—1 Lic. Mih. Eminescu Gh. Şincai Ştefaniu — Ţundrea S = 1—0 Moise — Ţundrea Mih = %—Ş1 Marinescu — Lintescu = 1—0 Constantinescu—Cetăţeanu N = 1—0 Marcovici — Cetăţeanu S.= 1—0 Nicola — Cristescu = 1—0 Liceul Sf. Sava Liceul Gh. Lazăr Bechir-Riza — Leu Nie = 0—1 Petternelli — Iancu = 14—gt Vasile Gh. — Georgescu— %—g. Popescu — Pancu = 1—0 Anastasescu — Petrescu == 0—1 Mateescu — Segal = 0—. CLASAMENTUL GENERAL După runda V, clasamentul general se prezintă astfel: I. Liceul Cantemir Vodă cu 23 %, puncte. II. Liceul Sf. Iosif cu 16% puncte (şi una întreruptă). III. Liceul Mih. Viteazul cu 16'/? puncte. IV. Liceul Mih. Eminescu cu 15 puncte. V. Liceul Matei Basarab cu 13 'A puncte şi una întreruptă. VI. Liceul Sf. Sava şi VII Liceul Gh. Lazăr cu câte 13 puncte. VIII. Liceul Gh. Şincai cu 8 puncte. Runda VI se va juca Duminică 5 Decembrie la liceul Cantemir astfel: Liceul „Sf. Iosif" cu liceul „Gh Lazăr”. Liceul „Gh. Şincai“ cu liceul „Sf. Sava”. Liceul „Cantemir” cu liceul „Mih. Eminescu”. Liceul „Matei Basarab” cu liceul „Mih. Viteazul”. * Partida întreruptă de elevii: Marian (M. B.) și Ţucă (Sf. I.) se joacă Marți 30 Noembrie ora 15.30 la liceul „Cantemir Vodă“. ______________C. P. 1 CRONICA ȘAHULUI Canpnatul interșcolar al Capitalei Brunda . * Congresul general al funcţionarilor particulari Duminică s-a sinut la sediul „Generalei” şedinţa comitetului central, la care au luat parte şi preşedinţii filialelor pe culori din Capitală. Prezidează d. Georgescu, care arată importanţa congresului general ce se va ţine în curând şi unde se vor desbate toate problemele cu caracter muncitoresc ce interesează clasa funcţ. particulari. Mai vorbesc d-nii Ionescu- Dobroceni, I. Nicolaescu, Alecu Ionescu, Alex. Micu, preşedintele filialei Rahovei şi Lapedatu, care citeşte ordinea de zi a congresului: calificarea funcţ. particulară, modificarea legii inspecţiei muncii, a legii contractelor de muncă şi legea ■ asig. sociale, Casa de pensiuni a funcţionarilor particulari. --------xox@xox------ Anul al 54-lea Ni 331 Mercur* 1 Decembrie 1937 De la Cercul de studii comerciale, industriale şi contabile In sala de şedinţe a Camerei de comerţ s’a făcut ori redeschiderea cercului de studii a corpului contabililor experţi şi autorizaţi de sub preşedinţia d-lui prof. Sp. Iacobescu. Această primă şedinţă a fost rezervată comemorării fostului preşedinte al corpului contabililor secţiunea Ilfov „Chr. D. Staicovici“. D. prof. univ. SP. IACOBESCU preşedintele cercului a relevat meritele defunctului, activitatea depusă pe tărâmul economic şi sprijinul dat pentru promovarea ştiinţei şi technicei contabile în România D. NICOLAE BUTCULESCU, decanul corpului vorbeşte din partea foştilor săi colegi de clasă exprimându-şi toată durerea pentru marfele gol pe care l-a lăsat Chr. D. Staicovici în seria absolvenţilor şcolilor superioare din anul 1886. D. GR. L. TRANCU IAŞI îşi exprimă credinţa că activitatea lui Chr. Staicovici va fi un exemplu pentru tinerele generaţii. Viaţa unui om se măsoară după faptele lui bune. In legătură cu această comemorare d-sa propune ca prin corp să se înfiinţeze o galerie de portrete a înaintaşilor disciplinei contabile şi un muzeu de registre și documente comerciale vechi. De la „Asoc. absolvenţilor şcoaleior de meserii“ Asociaţia generală a absolvenţilor şcoaleior de meserii a ţintuit şedinţă în sala Cercului Ieşenilor din str. Vasiile Contra No. 16, sub preşedinţia d-lui IPARASCHIV. S-au făcuit noi cooptări de membri. D. inspector BUŞILA a dezvoltat importanţa şi rolul absolventului in viaţa economică şi industrială a ţării. D. PATRICHIE GRIGORE, vechi absolvent, a arătat importanţa şi rolul absolventului în organizaţia profesională, cât şi spiritul de solidaritate. D. N. VASIU, vicepreşedinte al organizaţiei, a făcut o paralelă intre organizaţiile profesionale de la noi din ţară şi cele din alte ţări ca : Cehoslovacia, Polonia şi Italia ară-tând intre altele progresul însemnat la care au ajuns atât absolvenţii organizaţi câtşi economia naţională a ţărilor respective. Ca îmeheene a făcut apel pentru o colaborare alimonioasă şi înţelegătoare, căci în felul acesta se poate ajunge ca bogăţiile naturale ale ţării noastre să fie valorificate şi să se ajungă cu succes mai devreme la adevărata naţionalizare a comerţului şi industriei româneşti. --------XXX© XXX-------LA HYPERTROFIA PROSTATEI ŞI LA BOLI ale vezicei (băşicii udului) apa naturală purgativă „FRANCISC IOSIF“ este, prin efectul ei sigur şi extrem de alinător, un mijloc, nelipsit de curăţire a intestinului. Consultaţi medicul Dvs.! 5015 -------XXX • XXX------- Adunarea generală a asoc. licenţiaților Academiilor de Comerţ-A. L A. C. I. Duminică s’a ţinut în sala Sindicatului ziariştilor, adunarea generală a Asoc. licenţiaţilor Academiilor comerciale şi industriale A.L.A.C.I D. VICTOR IONESCU, preşedintele asociaţiei dă cuvântul secretarului general, care citeşte darea de seamă asupra activităţii comitetului de conducere, în primul semestru de la alegere. Raportul relevă greaua situaţie în care se află licenţiaţii şomeri şi situaţia acelora cari au fost nevoiţi să accepte salarizări derizorii, de 2000 sau 2400 lei lunar. Raportul relevă ramurile de activitate ale asociaţiei şi aminteşte necesitatea strângerii de fonduri pentru „Casa ALACI”, in care să se formeze tinerii negustori români, cu pregătire efectivă. Casierul general al asoci.î. FUMU expune darea de seamă financiară şi patrimonială a A.L.A.C.I. In discuţia asupra rapoartelor, vorbesc d-nii: dr. Mereuţă, preşed. comisiei de cenzori, Dumitrescu, Velicu, Şerban, Filotti, ş. a. D. dr. ROCERIC face propuneri pentru participarea ataciştilor la asoc. economiştilor. D-nii Tomoşoiu şi Tripcovici vorbesc despre programul de activitate ştiinţifică al asociaţiei, în deosebi asupra Oficiului de studii. D. VICTOR IONESCU dă lămuriri cu privire la opera de asistenţă a asociaţiei. La sfârşit se ratifică cooptarea d-lui Ghigu, în comisia de cenzori a asociaţiei. Scrisori din Londra p- Uirmare din pag. I-a *■* Dar acest lucru este un cântec vechi. Totuşi nu este încă în stare să se ducă să le ia printr’o desfăşurare de forţe. Hitler insistă în intenţia de a stăpâni Austria. Nici acest lucru nu este nou. Ceiace este nou, este că din respect pentru Italia, Hitler se angajează să nu întrebuinţeze violenţa pentru a aduce triumful principiilor rasiste în Austria. „Anschluss-ul la rece”. Dar el se practică de un timp destul de lung şi cu stăruinţă. In fond, Anglia şi Franţa au deschis definitiv calea penetraţiei influenţei germane în Austria, la Nyon. Căci atunci frontul anglo-francez, care s’a format în Mediterana, cu vârful său îndreptat împotriva Italiei, a obligat desigur pe aceasta, să strângă legăturile axei Poma-Berlin, și mai ales, să sacrifice interesul italian în Austria, pentru a avea sprijinul Germaniei în Mediterana. Germania nu poate să se bată pentru coloniile sale. Franţa este ea gata să se bată pentru Austria, dacă aceasta, puţin câte puţin, fără război ar deveni o provincie nazistă? Acest lucru este îndoelnic. El este încă şi mai îndoelnic pentru Anglia. Deci, oricât de întunecat ne-ar părea viitorul Europei, în general, noi nu vedem de ce ameninţarea unui război ar fi mai apropiată decât acum şase luni. Dimpotrivă, experienţa noastră ne spune că în dosul ameninţărilor lui Hitler, in dosul discursurilor pronunţate în alte capitale, există o dorinţă sinceră de a înlătura un conflict imediat. Nu avem dreptul să vorbim despre un pact al celor patru mari puteri. Cu mai multă dreptate am vorbi de art „bluff” în patru, practicat în acest moment. Nu înseamnă că atunci când oamenii ridică tonul, bătălia este aproape. Ea este anunţată tocmai prin liniştea care se statorniceşte înainte ca loviturile să pornească. Vădit lucru, vizita lordului Halifax la Berlin este o mare greşală pe care nici o diplomaţie care se respectă nu, are dreptul să o săvârşească. Şi iată pentru ce: d. Chamberlain a spus atât de bine—şi după cele ce se pot vedea, acest lucru este inevitabil — că Londra e obligată în cele din urmă să înceapă o conversaţie serioasă cu Roma. Dar Hitler numai dacă ar fi fost lipsit de un bun simţ obişnuit, n’ar fi explicat aliatului său italian atitudinea fidelă luată de el faţă de axa Roma-Berlin, în timpul conversaţiei sale cu lordul Halifax. Cu alte cuvinte, Hitler fără îndoială a profitat de vizita lordului Halifax pentru a-şi creia o nouă ipotecă asupra recunoştinţei Italiei. In această împrejurare, conversaţia Londra-Roma devine mai grea ca oricând. Din această cauză am stăruit de atăta vreme, asupra necesităţii de a se ţine aceste conversaţii anglo-italiene, cât mai curând posibil. Dar diplomaţilor înţelegerii anglo-franceze a început să le placă jocul de a înţepa pe Mussolini. Acest joc anti-italian i-a făcut să piardă partida anti-germană. Pentru aceasta, n’au decât să mulţumească propriei lor lipse de prevedere. In calitatea sa de „tertius gaudens” Berlinul profită de cearta cu totul fără rost a celorlalte puteri, pe socoteala sa. Şi încă nu suntem siguri de loc că lecţia a fost în sfârşit înţeleasă, şi că jocul înţepăturilor se va sfârşi. R AUGUR m Şcoala de meseriaşi militari sanitari Organizarea şcolii A luat fiinţă la depozitul central sanitar al armatei, o şcoală de meseriaşi militari în scop de a dobândi cu timpul, maeştri, submaeştri, subofiţeri meseriaşi, reangajaţi, necesari armatei, pentru fabricarea aparatelor ortopedice şi instrumentele necesare serviciului sanitar al armatei. Elevii acestei şcoli se recrutează, de preferinţă, dintre copiii militarilor, maeştrilor şi funcţionarilor civili din serviciul armatei. Numărul elevilor se fixează la 40, rămânând ca anual ministerul să admită numărul ce va crede trebuitor in raport cu necesităţile armatei. întreţinerea şi instrucţia elevilor este în contul statului, părinţii neavând a plăti nici o taxă, întrucât elevii fac parte din efectivul depozitului. Părinţii sau tutorii ai căror fii vor părăsi şcoala vor fi obligaţi a plăti ca despăgubire, către Stat, 10.000 lei anual, dacă părăsirea se datoreşte altor motive decât acelea de boală. Elevii vor urma cursurile şcoalei de depozit, timp de 3 ani, după terminarea cărora vor fi înrolaţi soldaţi dea dreptul în companie, în care timp se vor specializa în atelierele depozitului. În acest timp ei vor dobândi erarhic gradul de sergent. Cursurile şcoalei vor fi dimineaţa teoretice şi după amiază practice, în atelier. Spre a fi admişi ca elevi ai şcoalei de meseriaşi militari, candidaţii vor trebui să prezinte direcţiei depozitului următoarele acte : extract de naştere, act de vaccinare, certificat de absolvire cel puţin a cursului primar, certificat că in şcoală a avut o purtare exemplară, certificat că e fiu de cetăţean român, certificat de onorabilitatea părinţilor. Candidaţii trebue să aibă la 1 Octombrie al anului de admitere etatea de 14—15 ani. Un angajament din partea părinţilor sau a tutorilor că va lăsa pe copilul său a-şi îndeplini atât cei 3 ani de învăţătură cât şi 3 ani serviciul militar, precum şi că consimt a li se aplica art. 6, intr’un caz eventual, din D. M. nr. 1076/1937. m IN JURUL SCUMPIRII GAZELOR COMBUSTIBILE LA PLOEŞTI Ploeşti, 27 Noembrie Am arătat demersul făcut la Camera de comerţ şi primăria municipiului Ploeşti, de o delegaţie a industriaşilor consumatori de gaze combustibile. Camera de comerţ printr-o adresă către primărie, a recunoscut dreptatea plângerii intr’o procedură arbitrară, fixe adustriaşilor. In primul rând, societatea concesionară, „Roumanian con- solidated Oelfilds Ltd.“, printr’o procedură arbitrară fixează „din oficiu“ preţurile pe care primăria, fără o prealabilă examinarea a situaţiei reale, le aprobă. Consumatorii, nevoiţi să întrebuinţeze acest combustibil, întrucât aveau instalaţii amenajate, se supuneau fluctuaţiunilor de până acum, fiind oarecum rezonabile. De această dată insă, societatea obţinând o nouă prelungire de 15 ani a monopolului ei, care expira abia peste opt ani, s-a grăbit, fiind în siguranţa noului termen, să majoreze pentru micii consumatori, cu circa 8,12 la sută, iar pentru marii consumatori cu 50 la sută. Urcarea atât de considerabilă a preţului gazelor, nu poate decât să exaspereze pe consumatori, cari se văd nevoiţi să se agite, spre a-şi apăra drepturile legitime de viaţă, atacate cu concursul indirect al unor autorităţi, ce ar avea îndatorirea să-i apere. Dintr-un document publicat de societatea concesionară în „Monitorul petrolului“, se poate vedea că in timpul celor opt ani de funcţionare, industria gazelor a mers înfloritor, atât în ce priveşte numărul abonaţilor, cât şi cantităţile consumate, cari au ajuns la de zece ori cifra primului an. Ori, această înflorire a fost realizată pe preţurile vechi, acceptabll şi sporul de azi nu numai că n’are o justificare dar apare ca o sfidare, fiind aplicat tocmai în momentul prelungirii concesiunii, când normal ar fi fost, să se creeze avantagii consumatorilor. Primăria, în loc să intervină, să apere pe consumatori, i-a dat pradă speculei, cu justificarea că și-a sporit redevența pe care o primeşte de la societate. Această situaţie nu poate să se menţină. Credem că d. primar Al. Manoliu va lua măsurile ce nu sunt impuse de situaţia d-sale de gospodar şi apărător al intereselor cetățeneşti. --------XXX o XXX------- DELA „SOC. SUBOFIŢERILOR PENSIONARI“ Subofiţerii pensionari dinn Bucureşti s’au întrunit Duminică sub preşedinţia d-lui Gh. Vrânceanu care a făcut o expunere asupra curbelor aplicate pensiilor subofiţerilor, în anii 1932 şi 1933 D-sa a arătat că în anul 1392 s’a aplicat o curbă de 33—43%, astfel că subofiţerii au rămas cu pensii de 2700 lei. D-nii Lăzărescu, Franţescu Îşi Raţiu, cer ca delegaţia ce se va prezenta d-lui ministru de finanţe, să ceară ridicarea curbei acesteia, iar nu aceleia de 6% din 1933, care nu a atins pensiile lor, scăzute la 1500—2700. Subofierii se mulţumesc cu pensiile actuale ale civililor, cu bază egală, fără nici un spor. In concluzie,subofiţerii cer ca până la 1 Aprilie 1 38, să li se dea acelaş spor de scumpete, ca şi pensionarilor civili cu pensii de bază egale, iar până atunci să li se restitue curba de 33—45%, dacă guvernul dispune de fonduri. La 1 Decembrie cu toţi preşedinţii de filiale din ţară, vor fi prezenţi la Bucureşti, spre a hotărî ţinerea, unui congres extraordinar până la 20 Decembrie a. c. * V « ♦ ♦ ♦ ♦ **■*■*■Domnii '/diniaţi sunt rugaţi la, la orice reclamaţie sau schimbare de adresă sâ binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviți la remoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poștal eticheta abonamentului expirat. : iXi