Universul, ianuarie 1950 (Anul 67, nr. 1-23)
1950-01-04 / nr. 1
■ SPECTACOLE TEATRUL NATIONAL (Comedia) : Haiducii. TEATRUL NAŢIONAL (STUDIO» Sarbirea. TEATRUL ARMATEI (Baia Magiceni): Trenul frandat. CINEMATOGRAFE CENTRU PATRIA: Bătălia Stalingradului CAPITOL: Căluţul cocoşat LUMINA: Oraşul tinereţii MAXIM GORKI: Pentru ochii săi frumoşi PAX: Pentru ochii tăi frumoşi SCALA: Căluţul cocoşat TRIANON: Bătălia Stalingradului VICTORIA: Foc la graniţă. CARTIERE AIDA: La stăpân APOLLO: Căi albastre AVRIGI Povestea unui om adevărat CULTURAL: Balada Siberiei DACIA: Bătălia Stalingradului FLACARA: Căluţul cocoşat FLORIDA: Bătălia Staiingradului IZBANDA: Bătălia Stalingrad!?lir LIRA: Locotenent Cristiniu MARCONI: Căluţul cocoşat MARNA: Bătălia Staiingradului MILANO: Balada Siberiei MIORIŢA: Căluţul cocoşat MODEL: Cei din Kronstadt MOŞILOR: Bătălia Staiingradulu NONI: Victimele întunericului. ODROK: Bătălia Stalingradului. POPULAR: Trei întâlniri RAHOVA: Căluţul cocoşat TOMIS: Căluţul cocoşat TRIUMF: Cernul de aur UNIC: Alişor Navoi UNIREA: Cei treisprezece VOLGA: Căluţul cocoşat 7 NORMBRIE (Griviţa): Insula piraţilor MN 3 IANUARIE 1950 RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI I 6.00. Ora exactă, Deschiderea emissucii, Radio-Jurnai. 6.10. Ora exactă. Aluzie:: (discuri). 6.20. Gimnastică. a.Sit, Ora exactă. Muzică (discuri). 0.50. Rezumatul Radio-JurnaUi'.ui. 1.55. Buletinul de stiri in limpa rusă. RADIO ROMANIA. 1.cff. Emisiune in limba uraffinara. RADIO BUCURESTI I. 7.01. Ora exacta. Muzică (discuri). RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI I. 7.30. Ora exactă. Citirea articolului de fond din ziarul „Scânteia“, rjM. Muzică (discuri). 7.57. Publicitate. 7.90. Ora exactă, închiderea emisiunii. _ . . _ 8.00—8.GS pe Radio Romania si Radio București I . Jurnal în limba bulgară. 8.CO.13.30 Postul pe 32,4 m. Emisiune pentru Radiodifuziunea Sovietică. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI I. 13.00. Deschiderea emisiunii. ora exactă. Cotele apelor Dunării. Publicitate. 13.02. Muzică populară românească. (discuri). 13.10. Ansamblul Institutului de Folclor voce : Maria Lătăreţu. 13.30. Revista Presei. .13.35. Ansamblul Institutului de Folclor voce : Măria Lătăreţu. RADIO BUCUREŞTI II. 13 00. Deschiderea emisiunii. Ora exacti. Muzică uşoară (discuri). 13.30. Muzică variată (discuri) 11.(io. Ciclul ..Muzici cu programe (discuri). RADIO ROMANIA. g. 3. Emisiune în limba germana. RADIO BUCUREŞTI, I. 13.51. Ansamblul Institutului al Folklor, voce : Maria Lătăreţu. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 13.45. Ansamblul Institutului de Focător voce: Maria Lătăreţu. 13.55. Publicitate. 11.00. Cronica Ştiinţifica. 14.15. Radu Aldulescu violoncel (magnetofon). RADIO ROMANIA. RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI III 14.20. Ora exactă, Radio,Turna RADIO ROMANIA SI RADIO BUCUREŞTI I. 14.43. cântecele şi jocurile naţionalitaţilor conlocuitoare (discuri). 11.52publicitate. 14.57. Buletin meteorologic. 15.00. Cântece ale ţărănimii muncitoare (discuri). 15.30. Recomandări din programul de a doua zi. 15.33. Ora exactă, închiderea croistimii RADIO BUCUREŞTI II. 14.45. Ansambluri şi solişti al muztcei sovietice (discuri). 15.00. Recomandări din program. Ora exactă, închiderea emisiunii. 14.30—14 45 Postul ţie 32,4 m. şi radio România Liberă pe 48,3 m. Emisiune în limba greacă. 14.45—15.00 Postul pe 32,4 m. Radio România Liberă pe 48,3 m. şi Radio Timişoara pe 540 m. Emisiune in limba sârbă. RADIO ROMANTA SI RADIO BUCURESTI I. 18.00. Deschiderea emisiunii. Ora exactă. Recomandări din programul de seară (l i. Publicitate (2’). 18.03. Cele mai populare opere muzicale (discuri). 18.30. Curs de limba rusă. RA mo BUCUREȘTI î. 13 r». Cântece de masse ale compozitorilor noștri (disc.). 19.10. Carnet Cultura! : Cronica revistelor de Alex. Bălăci. 19.15. Cântece de mase ate compozitorilor noștri (dlise.1!. RADIO ROMANIA ST RADIO BUCURESTI ÎI ’».Si. Rmtitutie la limba maghiară. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II. 19.30. Emisiune pentru căminele Culturale. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO timişoara. 20.00. Ora exactă. Radio-Jurnal. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I. 20.15. Un disc. 20.20. Universitatea Radio. 20.30. Noru Demetriad-acordeon. 20.45. Muzică populară românească (discuri). 21.00. Concert de muzică sovietică (magnetofon). RADIO BUCUREŞTI II. 20.00. Seară de operă (discuri). Selecţiuni din opera „Carmen“ de Bizet. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II. 22.00. Ora exactă. Radio-Jurnal. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I. 22.15. Buletin sportiv. 22.20. Publicitate. 22.85.Buletinul de ştiri în limba rusă. 22.30. Nadia Chebappian. 22.50. Muzică variată (disc.). 23.30. Radiojurnal. 23.35. Concert de noapte (discuri). 23.55. Muzică populară românească (discuri). 24.00. Ora exactă, închiderea emisiunii. RADIO BUCUREȘTI II. 22.15. Ciclul „Compozitori sovietici“: Ion Fotino-violoricel. 22.35. Muzică variată ușoară (discuri). 23.00. Ora exactă, închiderea emisiunii. 20.00—23.00 Postul pe 32,4 m. Postul pe Unda Scurtă pe 25 m. și Radio România Liberă pe 48,3 m. emit pentru strâinătate. 20.00. Emisiune în limba greacă. 20.30. Emisiune în limba sârbă : Cântece patriotice românești (discuri).. 21.00. Emisiune în limba germană : Din cântecele pentru împlinirea şi depăşirea Planului de Stat (discuri). 21.30. Emisiune în limba rusă : Cele mai reprezentative creaţii populare şi culte româneşti în interpretarea artiştilor noştri : Vasile Boniş-vioară. 22.00. Emisiune în limba engleză: Cele mai reprezentative creaţii populare şi culte româneşti în interpretarea artiştilor noştri : Vasile Boniş-vioară.. 22.30. Emisiune în limba franceză : Cântece de luptă (discuri). RADIO TIMIŞOARA PE 540m. LUNGIME DE UNDA. 20.00. Ora exactă, Radio-Jurnal. 20.15. Cântece patriotice sovic'e?® (discuri). 20.30. Emisiune în limba sârbă. 21.00. Cel® mai iubite cântece în massele populare (discuri). 21.15. Emisiune în limba maghiară. 21.30. Muzică populară din Banat (discuri). 21.45. Emisiune în limba germană. 22.09. Artiști ai muzicei populare sovietice (discuri). 22.15. Emisiune pentru Banat în limba română. 22.25. Cântece de masse (discuri). 22.30. Ora exactă, închiderea emisiunii. MNOESWP!! Farmacii ts'haiaaent deschis« (ziua şi noaptea) telefon 5.14.10. FarmaciaHr. Sa Calea Griviţei 317 telefon 7.35.95 GRUPA m Vor fi de gardă in zilele de 3, 7. 0, 15 19, 23, 27,31 Ianuarie. Farmacia nr. 1, Calea Victoriei SS, telefon 5.14.70; Farmacia nr. 5, Bulevardul Căragheru 21, telefon 2.22.43 ; Farmacia nr. 7, Calea Victoriei 2.04, telefon 3.17.45; Farmacia nr 9, Calea Dorobanţi 86, telefon 1.36.22 ; Farmacia nr. 17, Str. Maica Domnului 55, telefon 2.51.95; Farmacia nr. 28, B-din 1848 27, telefon 5.21.03; Farmacia nr. 22, B-dul Republicei 65, telefon 5.04.97 ; Farmacia nr. 25, Sos. Mihai Bravul 1®, telefon 2.89.56 ; Farmacia nr. 27, Soseaua Colentina 131, telefon 1.02.93 ; Farmacia nr. 11, B-dul Dimitrov 59, telefon 2.32 61 ; Farmacia nr. 34, Sos. pantelimon 193, telefon 1.37.16 ; Farmacia nr. 37, Calea Văcăreşti 25, telefon 6.02.67 ; Farmacia nr. 40, Calea Călăraşi 34, telefon 3.91.66; Farmacia nr. 43, Calea Dudeşti 57, telefon : 2.01.79; Farmacia nr. 46, Str. Speranței 172, telefon 4 72.66 ; Farmacia nr. 51, Str. Mihai-Vodă 8, telefon 4.83.79; Farmacia nr. 53, Str. srţii Apostoli 52, telefon 3 65.48 ; Farmacia nr. 56, Str. Şerban Vodă 81, telefon 3,61 78 ; Farmacia nr. 62, Strada Pieptânăr 125, telefon 6.41.87 ; Farmacia nr. 63, Calea Rahovei 265, telefon 3.82.37; Farmacia nr. 72, Şoseaua pandurii, telefon 4.74.76 ; Farmacia nr. 7a, Strada Berzei 46, telef. 3.03.22; Farmacia nr. 85, Calea Griviţei 217, telefon 735.95 ; Farmacia nr. 80, Bulevardul 1 Main 191, telefon 7.76.90 ; Farmacia nr. 114, Şoseaua Olteniţei 10«. SUBURBANE Colentina, Farmacia nr. »•, Jj* Decenshrie 4, telefon 2.47.89 ; Grivita, Farmacia nr. 101. Şoseaua Chitilei 167, telefon 7.17.49 ; Militari, Farmacia nr. 114, B-dul Armata poporului ISO, telefon 1.28.98 ; Chiajna, Farmacia nr 105, Strada Eroului2 . Apărătorii patriei. Farmacia nr. 101, Şoseaua Brceni 83, Băneasa, Farmacia nr. 93, Şoseaua Bucureşti Ploeşti 18, telefon 7.14.32, Pantelimon, Farmacia nr. 112, Şoseaua Brăilei 1 “ Dudeşti-Cioplea, Farmacia nr. 108, Şoseaua Pulberăriei 139 , Poeşti-Leordeni, Farmacia nr. 107, Popeşti-Liordeni. Spitalul de Urgenţă, Str. Arb Mineu Nr. 7. Telefon: 745.05 şi Farmacia Nr. 1 Calea Victoriei 33 Farmacii Permanent deschiseziua şi noaptea! Schimb de experienţe stre conducătorii instanţelor judecătoreşti şi Ministerul Justiţiei In vederea bunului mers al activităţii instanţelor, judecătoreşti, conducerea Ministerului a convocat pentru zilele de 27, 28 şi 29 Decembrie 1949, o conferinţă cu Preşedinţia Curţilor. Procurorii şefi dee lângă Curţi, Preşedinţii tribunalului şi Procurorii şefi de pe lângă Tribunal. Conferinţa s-a deschis la 27 Decembrie orele 8 jumătate diralneaţa, prezidată de d. Stelian Niţulescu, Ministrul Justiţiei, asistând Gh. Stere, Primul Preşedinte al Curţii Supreme, Alex. Voitinovici, Procurorul General al R.P.R., Consilierii Ministeriali şi Directorii din Ministerul Justiţiei. Scopul acestei conferinţe, este de a face un schimb de experienţe între conducătorii instanţelor judecătoreşti şi Ministerul Justiţiei, precum şi cunoaşterea de către Minister a greutăţilor şi lipsurilor ce frământă massa salariaţilor justiţiei şi orientarea viitoare a Ministerului în toate problemele privind bunul mers al instanţelor. Prin rapoartele pe care le-au făcut şefii de instanţe şi de Parchete, au fost puse în discuţie o serie de probleme de ordin juridic şi administrativ şi s-au formulat diferite propuneri de modificare a legislaţiei şi în legătură cu lucrările de codificare. UNIVERSUL Nr. 1 ÎNCEPUT de an (Urmare din în imensa Chină. Doar în câţiva ani, forţelesocialiste au crescut atât de mult încât azi pe un sfert al pământului se clădeşte lumea nouă a păcii şi a progresului în frunte cu Uniunea Sovietică care —■ prin uriaşele ei forţe şi puterea exemplului său — determină mersul restului omenirii. Bineînţeles că drumul spre acest viitor nu-i idilic ci plinde lupte necruţătoare cu forţele regresului, cu forţele societăţii capitaliste în descompunere dar tocmai de aceea mai ticăloase în disperarea cu care vor să se agraţe de ultimele lor poziţii, pentru a-şi prelungi agonia. Cea mai importantă şi mai hotărîtoare luptă ce se dă azi în lume între forţele progresului şi cele ale regresului e aceea privind pacea. In această principală bătălie, succesele sunt mereu de partea lagărului păcii deoarece tot mai puternic e acest lagăr şi tot mai slab devine acela al răsboiului. Dealtfel, aceste succese dovedesc cât de profundă e schimbarea de azi din lume de vreme ce popoarele nu mai sunt la cheremul provocatorilor la răsboiu ei — prin luptă organizată ■— pot apăra pacea și dejuca toate planurile criminale ale celor care trimeteau înainte, când voiau, popoarele la moarte. In perspectiva acestui măreţ viitor trebuie privit şi anul care începe acum. An care va fi, desigur, bogat în lupte necruţătoare cu duşmanii păcii şi ai progresului. Dar fiecare luptă va însemna o biruinţă pentru cei ce apără — în frunte cu Uniunea Sovietică — viitorul omenirii. In aceeaşi perspectivă de luptă şi de înfăptuiri trebuie privit anul nou şi pentru ţara noastră. Soldat credincios şi plin de avânt al lagărului păcii, statul nostru va participa la această istorică luptă de zădărnicire a uneltirilor provocatorilor de răsboiu pentru a asigura poporului nostru libertatea şi pacea necesare construirii socialismului care să asigure tuturor oamenilor muncii burtfa stare materială şi ridicarea culturală după care năzuiesc. Bună stare şi cultură pe care le-au obţinut, în simţitoare măsură, de pe acum. Căci e o esenţială deosebire între tristele lipsuri de acum câţiva ani şi posibilităţile pe care le avem acum de a împlini cele mai multe din nevoile noastre. Nu curg laptele şi mierea şi nu a promis nimeni să înfăptuiască acest lucru în câţiva ani. Dar în aceşti ultimi doi ani, poporul nostru muncitor a putut vedea că a pornit, cu adevărat, pe o cale nouă care duce, sigur, la belşug şi fe- I ricire. Dacă înainte poporul era jefuit de munca lui, azi el vede că surplusul muncii sale merge în investiţii menite sa-i asigure, apoi, tot lui bunăstarea şi progresul. Cele o sută de miliarde investiţi până acum sunt banii care înainte mergeau în buzunarele jefuitorilor din lăuntru şi din afară, în buzunarele acţionarilor marilor bănci şi trusturi care se îmbogăţeau din sudoarea poporului român. Azi aceşti bani sunt investiţi în industrii cu care vom putea produce toate cantităţile de bunuri necesare împlinirii tu- turor nevoilor noastre, în viitor. Numai in viitor? Azi pu- teri să ne referim sî între pagina la zent nu numai la viitor. In anul 1949, venitul rraţional a crescut cu 25% iar salariul mediu în industrie a crescut cu 30%. Spun salariul mediu pentru că dacă ne-am referi la mii şi mii de cazuri concrete, am vedea că cei care şi-au sporit — prin diferite metode — randamentul muncii şi-au mărit de două şi de trei ori salariul. Dar oricărui om al muncii i-a crescut nivelul de trai prin scăderile repetate de preţuri deci prin cantitatea mai mare de bunuri pe care anul acesta le-a putut cumpăra şi prin avantagiile de care s-a bucurat (concedii, îngrijire medicală, cantine, creşe, şcoli gratuite etc.) el şi familia lui, avantagii care au denumirea de salariu social şi care au reprezentat, anul acesta, un spor de 20% la salariul mediu al oamenilor muncii. Volumul total al salariului social a fost anul acesta de 22 de miliarde lei, sumă care înainte se transforma în palatele, blănurile, bijuteriile, ospeţele şi desfrâul capitaliştilor iar care anul acesta a mărit bucuria de viaţă a oamenilor muncii. In cursul anului care începe acum, foloasele directe şi indirecte ale oamenilor muncii vor fi şi mai mari. Investiţiile vor fi mai rotiri, puterea industrială a ţării va creşte şi mai mult. Prin această desvoltare economică vom putea să ne asigurăm o şi mai mare ridicare a nivelului de trai, o şi mai mare bucurie de viaţă. Pentru poporul nostru, anul nou deschide noui perspective de îmbunătăţire a traiului, de asigurare a progresului. Această perspectivă e cuatât mai sigură cu cât e încadrată în mersul general al popoarelor care construiesc socialismul. Căci prin munca şi desvoltarea noastră economică, prin ridicarea nivelului nostru de viaţa materială şi spirituală, noi punem o piatră la măreţul edificiu al păcii și progresului lumii noui pe care o clădesc popoarele în frunte cu glorioasa Uniune Sovietică. AL. C. CONSTANTINESCU --------♦(■:•)❖------ INFORMAŢII Luni la amiază a avut loc inaugurarea cantinei şi clubului Uniunii Scriitorilor din R.P.R., în localul din str. Romană 56. Cuvântarea inaugurală a fost rostită de d. Mihail Novicov, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., care a subliniat grija Partidului şi Guvernului pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor materiale ale scriitorilor, înfiinţarea cantinei şi clubului scriitorilor, alături de celelalte numeroase realizări obţinute în cadrul Fondului Literar, sunt tot atâtea dovezi ale acestei griji faţă de creatorii de literatură. LOTERIA DE STAT comunica: La tragerea Loto-ului Săptămânal din 2 ianuarie a.c. au ieşit din urnă următoarele numere câştigătoare: 17012072T5WrnT74i . Administraţia Poştelor şi Telecomunicaţiilor aduce la cunoştinţa abonaţilor din Bucureşti la serviciul de Telesolvarea telegramelor ia şi de la domiciliul abonaţilor că începând de la data de 20 Decembrie numărul de telefon al acestui serviciu este 7.19.10. # Şcoala Profesională Metalurgică „Armătura”, aduce la cunoştinţa elevilor de anul I repartizaţi la această şcoală, să se prezinte la 3 Ianuarie 1959, orele 7 dimineața, în șoseaua Basarab No. 21. PROFANATORII DE MORMINTE (Urmare din pagina I-a) gaţii reese că la Leitenberg există o groapă comună unde sunt îngropate 25 000 cadavre neidentificate. Nu există nici o îngrăditură, nici un monument, care să arate că în locul acela au fost îngropate mii de victime ale bestialităţii naziste. Dar nu numai de desinteres s’au făcut vinovate autorită- ţile municipale locale. Având asentimentul autorităţilor ame- ricane de ocupaţie au între- J prins unele acţiuni de ştergere a dovezilor crimelor naziste. Astfel s’a trasat un drum dea- i curmezişul acestei gropi comu- j ne, deasupra osemintelor ome- j nești îngropate acolo. De ase- j menea, s’a continuat ridicarea de maluri artificiale pentru a face să dispară dovada crimelor comise de nazişti în acest loc. Tot în scopul acesta, direcţia locala a Căilor Ferate . Germane a autorizat firma Gotler, din München, să extragă din partea de Nord Est a colinei Leitenberg un produs necesar fabricării unui anumit material de construcţie, deşi în regiune există numeroase terenuri neexploatate, care pot servi aceluiaş scop. Dat fiind că, din declaraţiile a numeroşi cetăţeni germani din regiunea Dachau reese că in jurul colinei mai sunt alte numeroase gropi în care au fost asvărlite cadavrele victimelor barbariei hitleriste se poate înţelege cum lucrurile întreprinse de firma Gotler urmăresc în mod precis îndepărtarea acelor dovezi şi descoperiri noui, în ceea ce priveşte crimele naziste. Refuzul înaltului comisar al Statelor Unite în Germania de a admite o comisiune de anchetă a F.LA.P.-ului, nu este decât încă o dovadă a atitudinii protectoare pe care autorităţile americane o au făţiş, faţă de elementele hitleriste. F.I.A.P., a cerut Secretariatului General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, în numele întregii omeniri progresiste şi a supravieţuitorilor din lagărele hitleriste, să se ia măsuri imediate pentru ca să nu se mai poată repeta asemenea acte de profanare, iar rămăşiţele omeneşti dela Dachau şi Leitenberg să fie adunate într’un osuar străjuit de un monument ce se va ridica şi va rămâne, mărturie eternă, a crimelor naziste, lăcaş de înhumare a unor nevinovate victime ale războiului şi imbold al unei şi mai îndârjite lupte pentru pace, pentru ca astfel de crime în massa să nu se mai poată repeta, niciodată, încuts ŞCOALA TINERILOR MUZICANŢI (remaire data pagina a l-a) educatori, ajută adolescenţilor să-ş i desvolte aptîtudinite muzicale, să şi le consolideze prin cunoştinţe temeinice. Pedagogii şcolii, printre care sunt cunoscuţii muzicanţi sovietici Alexandru Goldenweizer, Serghei Aslamazian, Vasili Sirinski, Grigori Ghinsburg, îşi educă elevii după sfaturile marelui compozitor rus Petru Ceaicovskî, care a arătat că omul care se închină artei, trebuie, în primul rând, „să munceasă cu răbdare, modestie, stăruinţă". Din cei 30 de tineri şi fete, care au terminat şcoala în 1948,u fost primiţi anul acesta la Conservatorul din Moscova 29 de elevi şi eleve. Lin absolvent a devenit student al Institutului muzico-pedagogic „Gnesinî" din Moscova. Succesele şcolii sunt în mare măsură determinate de atenţia şi grija cu care Ţara Sovietelor înconjoară pe viitorii muzicanţi, învăţătura în şcoală până în clasa a VII-a este gratuită. începând din clasa a V-a, elevii, cari au note bune la materiile de învăţământ general şi la cele de învăţământ muzical, primesc burse de la stat. Şcoala se îngrijeşte şi de înzestrarea elevilor săi cu instrumente muzicale. In acest scop, pe lângără şcoală există un mare depozit de instrumente, care se completează in fiecare an. în această şcoală, alături de tinerii moscoviţi, sunt primiţi şi copii, care vin în Capitală din alte oraşe şi din sate. Pentru ei există un cămin special întreţinut de şcoală. Printre şcolari sunt copii de muncitori, ţărani şi intelectuali sovietici. Personalul didactic al şcolii face în fiecare an călătorii prin Uniunea Sovietică, unde, cu ajutorul secţiunilor locale de învăţământ public, aleg elevi pentru şcoală, ale cărei porţi le deschid larg în faţa copiiior din popor înzestraţi din punct de vedere muzical. Mulţi elevi ai şcolii muzicale de copii de pe lângă Conservatorul din Moscova sunt cunoscuţi în cercuri largi nu numai în U.R.S.S. Ei sunnt vestiţi şi dincolo de hotarele Ţării Sovietelor. Violonista Marina Kozolupova, pianista Roza Tamarkina, violoncelistul, Mstislav Rostropovici, iată câţiva din reprezentanţii vechii generaţii de elevi ai şcolii, care nu odată au ieşit învingător la concursurile Internaţionale. Toţi trei — M. Kozolupova, R. Tamarkina, M. Rostropovîci — nu întrerup legăturile cu şcoala lor dragă. Ei lucrează acolo în calitate de profesori de muzică, transmiţând experienţa şi cunoştinţele bir tinerilor muzicanţi. Nu demult, elevii şcolii au reprezentat în mod demn Ţara Sovietelor la Festivalul internaţional din Budapesta, la concursul Chopin din Varşovia, la concursul Kubslik din Praga. Aceştia sunt Igor Oistrah, Igor Besrodnâi, violonişti, Iurii Muraviev, Tamara Gusova şi Evgheni Malinin, pianişti. Majoritatea acestor tineri muzicanţi, după terminarea şcolii, au devenit studenti ,ai Conservatorului abia în 1949. In faţa lor sunt mulţiani de perfecţionare continuă a măestriei lor, de înflorire a talentelor lor luminoase şi originale. Educarea de tineri muzicanţi, cari vor duce cu cinste mai departe steagul ariei sovietice înaintate — iată contribuţia dată la tezaurul culturii socialiste de către şcoala muzicală centrală de copii de pe lângă Conservatorul „Ceaicovskî“ din Moscova, una din numeroasele instituţiuni de învăţământ creiate pentru popor în U.R.S.S. WWBWWUBH(wOWOWRBWIBB5!WB)!Igr L..W .. .WUmtU." ALMANAHUL VÂNĂTORULUI Primul almanah al vânătorilor la 1950, editat de „Asociaţia Generală a Vânătorilor din R.P.H.", oferă cetitorilor o surpriză grafică şi literară. Răsfoind volumul, dăm de un conţinut bogat, care poate interesa deopotrivă şi pe vânători şi pe cei ce nu practică acest sport. Almanahul, ilustrat cu peste 100 desene şi fotografii, pe lângă că dă lucrării o înfăţişare deosebit de plăcută, oferă cetitorului posibilitatea să cunoască fauna noastră atât de bogată, fie în munţi şi păduri, fie în Deltă Vânătoarea însăşi este prezentată în noua ei orientare, după desfiinţarea vechilor societăţi de vânătoare formată din grofi, baroni, moşieri, bancheri, industriaşi şi comercianţi bogaţi. Din Almanah aflăm nu numai cum funcţionează cele aproape 400 de filiale die vânătoare din ţară, dar şi cum se practică vânătoarea, care sunt problemele actuale de vânătoare, ce s-a făcut până în prezent pentru înmulţirea şi ocrotirea vânatului, ce perspective are vânătoarea în R.P.R., ce sarcini au vânătorii noi faţă de sectorul vânătoresc. Aflăm, de asemeni, că pentru prima dată activitatea vânătorească este planificată în cadrul Planului de Stat, că se construesc numeroase case de adăpost, cabane de vânătoare, observatoare, că se fac amenajări şi investiţii remarcabile, că se munceşte organizat pentru ocrotirea vânatului şi combaterea răpitoarelor, toate acestea sub directivele Ministerului Silviculturii şi ale Asociaţiei Generale a Vânătorlor din R.P.R. (A.G.V.). Almanahul cuprinde şi numeroase studii serioase asupra faunei noastre Puţin cunoscută de marea massa a oamenilor muncii, o bogată literatură vânătorească cu un conţinut nou, humor, istorie şi poezie vânătorească. , „Almanahul Vânătorului” este o lucrare care merită a fi cetită, chiar şi de nevânători. f *444^4*441404004440 14.301 HA. TERENURI DEGRADATE AU FOST REDATE AGRICULTURII In cadrul lucrărilor prevăzute în Planul de Stat pe 1949, Ministerul Agriculturii, prin lucrări de asanare, irigare, îndiguire şi conservare a terenurilor degradate, a redat în folosinţa agriculturii suprafaţă de 14.300 hectare teren. In executarea acestor lucrări, o contribuţie însemnată au adus-o ţăranii muncitori care, mobilizaţi şi îndrumaţi de Organizaţiile de Partid, au participat intens la executarea lucrărilor prin muncă voluntară. Deasemeni, tot în cursul anului 1949, au fost amenajate orezător pe suprafaţa de 12.037 hectare. Lucrările începute la şantierele: Olteniţa-Surlari-Ilfov, Malul-Roşu şi regiunea Latinu-Vădeni, jud. Brăila, executate numai cu posibilităţi locale, lucrări care vor reda agriculturii încă ,15.350 ha., au atins un cubar de 239.149 m. c. terasamente. CURIER JUDICIAR Chiabur concisionat pentru sabotarea planului agricol Parchetul Ilfov trimisese în judecata tribunalului penal, pe chiaburul Dumitru Cambur, din corn. Afumaţi , jud. HrGv, proprietar a 40 pogoane arabile şi al unui tractor, care s’a făcut vinovat de sabotaj agricol, prin aceea că a nesocotit cu rea credinţă dispoziţiile dinplanul de însămănţări şi că nu a executat muncile programate. Secţia II-a penală judecând procesul, a condamnat pe chiaburul sabotor la 10 luni închisoare corecţională şi 20.000 lei amendă, obligându-l şi la despăgubiri civile către Ministerul Agriculturii. ÎN CINSTEA CELEI DE A DOUA ANIVERSĂRI A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE Editura „ARLUS — CARTEA RUSĂ” a lansat romanele încununate cu „Premiul STALIN’* SPSS îl CULMI de ANA SAC SE O frescă a construirii socialismului în Republica Letonă, după eliberarea ei de către Armata Sovietică IMiial TĂIATA INIMA de E. MALTEV Imaginea satului colhoznic de azi angajat pe drumul înfăptuirii comunismului Condamnaţi pentru înlesnire de trecere frauduloasă şi infracţiuni la legea devizelor Serviciul de Securitate făcând cercetări în localitatea Valea lui Mihail■ jud. Sălaj, a descoperit o bandă organizată, care se ocupa cu înlesnirea trecerilor frauduloase peste graniţă, în schimbul preţului constând în valută străină. Şeful organizaţiei era dr. Eugen Feher, mare industriaş din Bucureşti, str. Bolintineanu 5. El era ajutat de Nicolae Fisch, comerciant şi om de afaceri din Valea lui Mihai ; Mendel Schwartz,, speculant fără profesie precisă, dornic, în Baia Mare; Samuel Weiss, mare comerciant; Josef Baumel, măcelar şi agricultor; Alexandru Schwartz, tricoteur din com. Valea lui Mihai; Anton Stern şi Arpad Lindelfeld, funcţionali în serviciul întreprinderii ,,Vitamin” din Bucureşti, str. Sf. Apostoli 70, proprietatea lui Eug. Feher. Rolul de călăuze îl aveau : Elena Leinsider, comerciantă din Valea lui Mitpai, Traian Cociuba, Florian Cociuba şi Alex. Moţ, din corn. Simian, jud. Bihor. Cu prilejul percheziţiilor făcute în cursul investigaţiilor, s-a găsit la unul din ei, anume Anton Stern, 13.000 dolari şi 2000 franci elveţieni, depuşi de cei interesaţi şi cari urmau a fi repartizaţi membrilor organizaţiei. Toţi cei de mai sus au fost trimişi în judecata Curţii din Oradea, care i-a condamnat precum urmează: dr. Eug. Feher, 20 de ani închisoare; Nie. Fisch şi Samuel Weiss câte 15 ani închisoare; Iosif Baumel 10 ani închisoare; Alex. Moţ 5 ani închisoare; Anton Stern 4 ani închisoare; Arpad Lindelfeld, Alex. Schwartz, Elena Leimsier, Traian şi Florian Cociuba, la câte 3 ani închisoare. Inculpaţii făcând recurs, Suprema Curte secţia penală, a găsit neîntemeiate toate recursurile, afară de acel al lui Alex. Moţ, care urmează a fi judecat din nou de Curtea Oradea. Suprema Curte apreciind asupra pedepselor aplicate inculpaţilor dr. Eug. Feher, Nie. Fisch, Samuel Weiss şi Iosif Baumel, le-a redus, pentru primul, de la 20 ani la 9 ani; pentru Nie. Fisch şi Sam. Weiss, dela 15 ani la câte 7 ani; iar pentru Baumel dela 10 ani la 6 ani închisoare. Pedepsele aplicate celorlalţi inculpaţi au fost confirmate. Condamnări şi trimiteri in judecată Tribunalul penal secţia 111-a condamnat pe Ejdahar Avedic din SX Silviei 17, la 6 luni închisoare, iar pe Gaspar Salilan, de la aceeaş adresă, la o lună închisoare şi 15.000 lei amendă pentru sabotaj economic. La perchiziţia domiciliară a inculpaţilor de către organele controlului economic, au fost găsite 32 piei de viţei, parte prelucrate, — piei achiziţionate de muniţii, pe cale clandestină. — Parchetul a dat rechizitorul, de trimitere în judecata tribunalu- . iui penal, a individului Alexandru Ştefan zis Nelu, din str. Tonovici 6, care a fost surprins făcând comerţ ambulant în piaţa de vechituri, cu mătase vegetală cumpărată pe cartele pe puncte, — târfele pe cari le cumpărase de la diverşi posesori. La perchiziţia ce î s’a făcut s’au găsit 2 cartele de muncă grea şi 2213 puncte decupate din cartele. — Maria D. Floarea, din com. Dudeşti-Cioplea, str. Eroilor 26, a fost trimisăde către parchet în judecată penală, pentru că a taiet în mod clandestin o vacă de rasă, cu scopul de a vinde carnea tot pe cale clandestină. Prin rechizitoriul parchetului au fost trimişi în judecata tribunlului penal inculpaţii: Aurică Meresoiu, din corn. Dudeşti-Cio- plea , Dumitru Boldea din şos. Vitan 86, Strul Nadler din st. Blaj 22 şi Radu M. Barou din str. Drăguşin Deleanu 6, sub inculparea de sabotaj economic, săvârşit prin aceea că cel dintâi a tăiat clandestin o bivoliţă, iar ceilalţi au ,pus carnea în consumaţie pe ascuns. SABOTAJ ECONOMIC Fostul măcelar David Lazăr din Bucureşti, str. Neculţane 1 53, dimpreună cu Ivan Gheorghe zis Gogu din Bucureşti, str. Palmierului 8, Ion P. Dumaz soaie din com. Bălăşoeni, jud Ilfov şi Ion Burianof din Bucureşti, str. Măgurele 92, au orga- nizat un abator clandestin în pădurea Stere din jud. Vlaşca, cu complicitatea pădurarului Marin St. Ioniţă, care primea o parte din câştig pentru că îi tolera pe cei de mai kis să opereze tăieri de vite într’un loc retras al pădurii. Organele Miliţiei surprinzând un transport de carne provenită din acele tăeri, au făcut investigaţiile cari au dus la descoperirea abatorului şi a celor cari călcau legile economice sp de a se îmbogăţi pe cale ilicită. S-a stabilit astfel că cel care transporta în mod regulat la Bucureşti carnea rezultată din tăerea vitelor, era şoferul Vasile Benea, proprietar de maşină I din str. Sebastian 92 şi ajutorul I său, şoferul Voicu Miltiade, din Prelung. Rahovei 37. Dintre cei care cumpărau în mod clandestin carne de la măcelarul Lazăr şi complicii săi, au fost identificaţi doi şi anume: Front Feder, restaurator din calea Văcăreşti 40 şi Ion Petre, cârciumar din calea Rahovei 77. Tribunalul penal secţia II-a, în faţa căruia inculpaţii au fost trimişi de către parchet, a judecat procesul, pronunţând sentinţa de condamnare a numiţilor. Primii trei inculpaţi — David Lazăr, Gh. Ivan şi Ion Duma — au fost condamnaţi la câte 3 ani închisoare şi câte 3003 lei amendă; Ion Burianof şi Ştefan Ioniţă au fost condamnaţi la câte 1 an şi 6 luni închisoare cum şi la 15.000 lei amendă; şoferul şi ajutorul său au fost condamnaţi la câte 1 an închisoare şi câte 10.000 lei amendă; iar clienţii Feder şi Ion Petre, la câte 60 luni închisoare şi câte 10.000 lei amendă. Toţi inculpaţii au mai fost condamnaţi solar la plata sumei de 50.000 lei drept despăgubiri civile către Ministerul Conmeretului CRONICA FILMULUI „CĂLUŢUL COCOŞAT“ Desenul animat technicolor, foarte complicat din punct de vedere tehnic, este unul din cele mai dificile genuri ale artei cinematografice. Ce este un film de desen animat ? Să fie imaginăm un număr foarte mare de desene separate, care reproduc momente izolate ale mişcării, succedându-se cu repeziciune în faţa noastră (25 de desene pe secundă). Poziţiile diferite pe care le iau desenele în această succesiune, fotografiate pe peliculă, dau imaginea de mişcare a „personagiilor". Pentru filmul „Căluţul cocoşat" au fost necesare 150.000 de astfel de desene. In "filmul de desen animat technicolor, problema se complică, deoarece este necesară combinarea culorilor desenelor izolate, astfel ca să rezulte o percepţiune unitară şi completă a „interpretului" in mişcare. Aurora boreală, unul din fenomenele naturii care surprinde prn măreţia sa, prin bogăţia infinită a culorilor ce se schimbă necontenit, nu a fost realizată în toată pleniîudnnce el, de nici un pictor. I'sle 'nivs., deoarece pictorul, folosindu-se de desenulstatic, oricât de iscusit ar fi el, nu poate reda un lucru foarte important: mişcarea culorilor şi a contururilor." Dar iată că filmul technicolor de desen animat învinge imobilitatea imaginei colorate din pictură. Realizarea unui film de desen animat technicilor, necesită o muncă îndelungată, foarte delicată, şi multă fineţe în combinarea culorilor. După realizareaunor excelente filme de desen animat ca: „Cei trei drăcuşori“ (după povestirea lui Gogol), „Cântăreţul vesel“, după povestirea fraţilor Grimm, „Quartetul“, după fabula lui Krâlov, „Aurul alb“ şi altele, cineaştii sovietici au realizat ca un corolar „Căluţul cocoşat", primul film de desen animat de lungmetraj, dupăcunoscuta poveste a lui Pârşov. Vesel şi bogat în întâmplări, filmul „Căluţul cocoşat" ne povesteşte întâmplările minunate ale năzdrăvanului Ivaniuşca şi păţaniile pline de haz ale ţarului şi ale curtenilor săi. Toate acestea impresionează deosebit imaginaţia , opifier pe care influenţează pozitiv prin bogăţia conţinutului, iar celor mai în vârstă le evocă impresiile resimţite în copilărie, la citirea basmelor. Filmul sovietic de desen animat este unul din cele mai bune mijloace de educare ale copiilor. Crearea unor studiouri speciale unde colaborează unii dintre cei mai buni cineaşti sovietici, arată grija deosebită pe care o poartă Uniunea Sovietică educaţiei sănătoase a copiilor. Spre deosebire de filmele americane lipsite de orice conţinut instructiv, ba mai mult, prin temele lor înveninate şi prezentarea misterioasă şi agresivă a naturii, înfricoşau copiii, creindu-le teama de natură. Filmele sovietice prezintă natura prietenoasă, însufleţită, animalele grăind, capabile de a fi bune tovarăşe ale omului, apropiind copiii de natură, făcându-i s-o înţeleagă, arătându-Ie că natura poate fi şi, mai ales, trebue să fie cunoscută pentru a o stăpâni, pentru a alunga teama de ea. Filmul „Căluţul cocoşat“ îi face pe copii să înţeleagă viaţa florilor, a pădurilor, a animalelor, să iubească natura, să îngrijească animalele care nu-i mai înfricoşează, contribuind astfel la mărirea încrederii copilului în forţele proprii. Filmul „Căluţul cocoşat" arată viaţa de huzur, lipsa de preocupări serioase, răutatea,, n-astia -i îngâmfarea ţarului şi a curtenilor săi într'un cuvânt, prezentând „înalţii conducători" de altădată, în goliciunea lor sufletească. Filmul desvoltă în copil ura im dauna milioanelor de oameni simpli ca şi Ivanuşca şi atâţia alţii. Filmul desvoltă în acelaş timp şi simţul dreptăţii. Iţi poţi da seama de aceasta din atmosfera euneajunsuri, cade în fântână, bucuria „micilor spectatori" este de nestăvilit. Deasemeni, copiii sunt favorabil impresionaţi de scena în care ţarul, în dorinţa de a întineri, îşi găseşte un sfârşit caraghios. Erau de nestăvilit chiotele şi exclamaţiile de bucurie ale copiilor în momentele când Ivanuşca, în ciuda „grăjdarului cel rău", reuşea să aducă ţarului pasărea de foc, sau crăiasa mărilor, scăpând astfel cu viaţă. Adânc impresionantă era compasiunea cu care-l priveau micii şi marii spectatori din sală pe Ivanuşca atunci când acesta era un impas. In toate aceste scene, oamenii mai în vârstă palpitau la unison cu copiii, fiind nerăbdători să vadă sfârşitul celor care-1 chinuiau pe micul Ivanuşca. Ce dovedeşte această intensa participare a spectatorilor de toate vârstele la acţiunea filmului ? In primul rând, că filmul a reuşit să creeze o legătură, să stabilească , un fir prin care transmite spectatorului bogăţia conţinutului de idei a filmului In al doilea rând , dovedeşte că flmul a fost înţeles, că învăţămintele degajate din minunatul basm animat au fost descifrate, aceasta reeşind din manifestările amicale sau ostile, cu care micii spectatori subliniau diferitele scene ale filmului. Filmul „Căluţul cocoşat", în ciudă faptului ca este o animare a unei poveşti de-acum aproape 100 de ani, este totuşi de actualitate ; dacă ţarii şi sfetnicii lor aidoma cu cei din filmul „Căluţul cocoşat" au dispărut înghiţiţi de valurile prefacerilor sociale, mai există în lume împăraţi neîncoronaţi, regi ai petrolului, cărbunelui, etc., mai hrăpăreţi ca vechii ţari, mai există sfetnici cari le susţin interesele, tot aşa de servili şi linguşitori precum vechii sfetnici de odinioară. Tarul şi sfetnicii din povestea lui Erşov, rămân simbol de oameni hrăpăreţi, care trăesc din munca altora, lacomi, cu buzunarele fără fund, care nu pot fi umplute niciodată, oameni faţă de cari trebue să purtăm o ură neimplicată. Filmul „Căluţul cocoşat“ lasă faptele să vorbească, şi ele vorbesc aşa de limpede, aşa de clar, încât până şi spectatorii cei mici de tot, cari nu se îndeletnicesc încă cu de-ale scrisului şi cititului pătrund înţelesul întâmplărilor, fără să mai folosească versurile cari însoţesc şi întăresc expresivitatea imaginilor. Filmul „Căluţul cocoşat“ stimulează puterea de discernământ a micilor spectatori. Astfel filmul nu serveşte concluziile pe tavă, ei oferă doar preraizele, sub formă de intâmplări, cărora ,mintea agerii micului spectator le pătrunde adânca lor semnificaţie. Copilul vede cu satisfacţie în finalul filmului că forţele rele sunt înfrânte, reprezentanţii acestora — ţarul şi „grăjdaria ori rău“ — pier din pricina popriilor lor uneltiri. Copiii toţoleg , oamenii cinstiţi şi curagioşi , Ivanuşca, înving până în cele din urmă, însă că această victorie nu este uşoară, că trebuie sa lupţi, să nu te descurajezi oricât de mari ar fi piedicile ivite în cale, aşa precum a făcut Ivanuşca. Optimismul şi vioiciunea care străbate, povestea „Căluţului cocoşat" sunt susţinute şi de coloritul viu şi nuanţat al desenelor animate. Imaginile păsărilor de foc şi a dansului realizat de ele, precum şi imaginile cuiului cu coama de aur şi a sborurilor lui Ivanuşca deasupra munţilor sunt îndeosebi realizate. „Căluţul cocoşat“ — ca de altfel toate filmele sovietice pentru copii — este un tezaur de învăţăminte pentru copii, este un factor educativ eficient, este o şcoală minunată pentru crearea unor copii conştienţi, buni cetăţeni, iubitori es patrie. ALEXANDRU DRUC*5Î1 Scenă din filmul „Căluţul cocoşat". pw. tuturor bogătaşilor, împo- i tuziastă, creîată în sau fie scenele triva tuturor sfetnicilor hrăpăreţi, in care elementul rău, negativ, duşmani si poporului, împotriva aa,e înfrânt. Astfel, în scena acelora care se dedau jafului, care „grăjdarul cel rău", " arc .i schingiuirilor şi huzurului, în ■ pricinuit isteţului Ivanuşca