Viitorul, februarie 1911 (Anul 5, nr. 1112-1128)
1911-02-02 / nr. 1112
t ANUL AL PATRULEA—No. 1112—25 bani ABONAMENTE In țară......................... un an 1á lei.................. șease luni 9 lei In străinătate.............. un an 30 lei.................șease luni 18 lei Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni, PENTRU PREOȚI SI INVATATORI PREȚUL ABONAMENTULUI PE JUMĂTATE REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA ACADEMIEI NO.*7.—BUCUREȘTI REDACȚIA: TELEFON 1347 ADMINISTRAȚIA: TELEFON 22,39 ANUNCIURI COMERCIALE Linia corp 7 pe o coloană în pagina III :...................... 40 lei Linia corp 7 pe o coloană în pagina IV.... 30 ha Inserții și reclame pagina III linia ................................. 2 lei A SE ADRESA LA ADMINISTRAȚIE SI LA AGENȚIA EMIL MELBERT Turpitudinile carpiste la comuna Comuna transformată în tarabă electorală. — D. Matache -Dobrescu prizonierul agenților și bătăușilor.— Suspendarea diferitelor legi și regulamente.— Numiri scandaloase. — Sănătatea publică in primejdie. ‘ In mai puțin de o lună, carpiștii au făcut dovada completă de modul cum înțeleg ei sa continue — vorba d-lui Marghiloman și a d lui Matache Dobrescu, prezidentul comisiei interimare — opera fostei administrații comunale a Capitalei. Mărturisim că sforțările pe care d. Marghiloman le făcuse în consiliul de miniștrii pentru a-și compune o comisie interimară în care să nu figureze agenții electorali ai d-lui Filipescu, ca și asigurările pe care ministrul de interne le dase, cu prilejul instalării comisiei interimare, că va urma o politică comunală cinstită, ne formaseră iluzia că regimul acesta de ticăloșie ne va cruța cel puțin aici de spectacolul urîcios al transformării tuturor instituțiilor publice în tarabe electorale. Ne-am înșelat însă și dovada ne-au dat-o cei de la comună mai repede decit ne-am putut aștepta, adică în cele dintîi zile cari au urmat instalării comisiei interimare. In adevăr, în cîteva zile carpiștii au reîntronat în gospodăria comunală moravurile detestabile ale fostei administrații conservatoare, ba mai mult chiar, adăugîndu-le procedeuri noui și mai urîcioase decît acelea cari ilustraseră primariatul de tristă memorie al d-lui Cantacuzino. Din primele zile, comuna a fost dată pe mina unei bande oculte de agenți, constituită în așa numite comitete electorale pe culori și puse sub prezidenția d-lor N. Lavovary și dr. Mendonidi. Tot ce s’a Întreprins până azi la comună este opera acestei bande, al cărui prizonier supus d. Matache Dobrescu se simte onorat să fie. Numirile au fost făcute de acest comitet, firește, cîntărindu-se nu valoarea morală și intelectuală a candidaților, ci greutatatea lor electorală. Odată stabilit acest criteriu pentru numiri, nu ne-a surprins să vedem cocoțați în posturi de încredere, indivizi de teapa lui Gheroviei și a lui G. Ionescu, cel dintîi in funcțiunea de inspector financiar peste percepții, cel de-al douilea ca inspector comunal. Se vedea că d. Matache Dobrescu acceptînd aceste numiri din partea comitetului de agenți al căruia epitropisit este, a înțeles să asigure partidului în Capitală succesul electoral pe care -l poate obține cu concursul a doi bătăuși mercenari, dintre cari cel dintîi, Cherovici, este un vechiu certat cu justiția, a fost destituit de două ori pentru grave incorectitudini, prima oară la 1901 cînd, ca perceptor la antrepozitele comunale, încercase să și apropie suma de 1000 lei — actele acestei «»faceri» se sflă la dosarul cu No. 38992 din 1910, — a doua oară la 1908, după ce se strecurase din nou în administrație, cînd a încasat o sumă de la circul Sidoli, trecînd in distanțe o alta cu mult mai mică, iar cel de-al doilea, lenesen, pînă ieri copist la C. F. R. și agent al d-lui Matache în culoarea de verde. Dar d. Matache a mai primit un colaborator din partea comitetului de agenție Daniel Poenaru, fost avocat, de trei ori condamnat pentru excrocherii, falsuri și abuzuri grave și care abia de vre-o două luni și a părăsit cuibul din dealul Văcăreștilor. Cu aceste trei specimene și cu altele, ejusdera farina«, carpismul avea să... asaneze gospodăria orașului. ¥ Și opera de «asanare» a început repede de tot. Biurourile Primăriei au fost transformate în tarabă de samsarlîcuii și de agenție electorală. Indivizi interlopi mișună de trei săptămîni încontinuu prin biurouri, sortind pe funcționari să le înlesnească tot soiul de afaceri veroase, prin călcarea legilor și regulamentelor municipale. De fapt, nici o lege și nici un regulament nu mai funcționează la comună. Toate chestiunile se rezolvă după bunul plac al samsarilor și al agenților regimului. Avocațiilor contenciosului Primăriei li s-au dat ordine să stingă procesele de contr venție pentru diferite infracțiuni; păsuirile cele mai scandaloase și de natură să compromită dintr'o dată ordinea pusă de administrața liberală In ramura edilitară, se acordă de Îndată ce se cer prin agenții regimului; controlul surselor alimentare a fost cu desăvirșire suprimat; abatorul, al cărui regulament de funcționare era în așa fel alcătuit. Incit asigura comunei venituri importante, o punea la adăpostul fraudei și inlesnea un control eficace al cărnei, a fost dat pe mina unor măcelari cunoscuți ca bătăuși carpiști, cari au suspendat unei regulament; dinațarea și constatarea hoațelor contagioase nu se mai face, medicii municipali primind ordine să nu mai deranjeze pe cetățeni cu aceste «nimicuri» nici cu dezinfecția locuințelor, care constituia «un atac la libertatea individuală» . S’a permis tăerea de vite prin curți, diseminindu se in tot cuprinsul orașului sute de abatoare, adică sute de focare de infecție, și inlesninduse astfel punerea in consumație a unei mari cantități de carne necontrolată, adică foarte adesea atinsă de grave maladii transmisibile; întreaga organizație sanitară a orașului va îi surpată, abandonîndu-se concursul a o sumedenie de instituții particulare, cu colaborarea cărora administrația liberală reușise să asigure orașului o asistență sanitară efectivă și gratuită. Pe de altă parte, pentru a se înlesni ghiftuirea unor partizani, s'au întocmit din nou vestitele comisiuni de pe vremea d-lui M. Cantacuzino, dînduli-se atribuțiuni fictive și plătindu-li se onorarii grase. Și toate aceste turpitudini, menite să dea gospodăria orașului acestuia cu douăzeci de ani înapoi, s’au făcut și se fac numai dintr’un meschin scop electoral. D. Matache Dobrescu este complet epitropisit de agenții electorali de sub comanda d-lui Mendonich care, odată pus în consiliul comunal, va luă pe față antrepriza «afacerilor» municipale, ca ajutor de primar. EU. luna iunie «Epoca» celebrînd, cu accente lirice, trecerea cîtorva takiști în gruparea takistă, exclamă: «E manifestarea celei mai frumoase solidarități a oamenilor de credință și de inimă ipotriva celei mai nerușinate coaliții». Și cînd te gîndești că acești «oameni de credință și de inimă» erau pînă deunăzi, pentru Epoca, «drojdia și rușinea societăței» Cum se vede, în lipsă de altceva, conservatorii țin să asaneze cu orice preț partidul d-lui Take Ionescu.. Una din călcările de lege ale ministrului justiției D. Dimitrie Cernescu, judecător la ocolul urban Pitești, un distins magistrat, a fost mutat la ocolul Domnești (Muscel) pentru a fi adus astfel în locul său un d. Mamulea. Această transferare a dlui Mamulea, ca judecător de ocol în Pitești, este făcută cu călcarea legei de organizare judecătorească, această lege prevăzînd categoric, că nu poate fi cineva judecător în orașul în care are rude apropiate sau interese deosbite. Or, d. Mamulea, are surori și rude foarte de aproape, cum și proprietăți în orașul Pitești. Ce i pasă însă dlui Cantacuzino de lege, cînd întreg guvernul și a făcut un titlu de glorie din fără delegile ce le făptuește la tot momentul ? Printre nouii numiți cu cari d. Arion va aslă școala, este și d. Alex. Chicioroangă, supranumit Sticleți, revizor școlar de Covurlui. D. Chicioroangă este un personaj devenit faimos printre învățători prin discursurile ce le ținea la conferințele generale și în cari se istorisea aventurile sale, nenumăratele sale logodne, dialogurile sale cu «boii săi de socrii», etc. Felicitam pe d. Arion pentru Picioroanga cu care-și va susține asanarea. NOUTATI DIN ȚARĂ A apărut «Revista Democrației Române» cu un bogat și interesant sumar cuprinzînd, pe lîngă manifestul program al partidului național-liberal, articole de domnii : Gh. Șaer, Kapa, M. Ștefănescu-Lacinat, etc. No. 12 din «Viața Romînească» a apărat cu acelaș excelent material serial literar și științific. De remarcat o frumoasă bucată în proză a d-lui Topîrceanu, «Musca»—o povestire umoristică țesută cu un deosebit talent. D-nul Stere continuă răspunsul la «Neoiobăgia» d-lui Gherea. Asupra acestui documentar și temeinic răspuns vom reveni într-un număr viitor. ★ Zilele acestea a avut loc la liceul Bufton, din Paris o ceremonie din cele mai induioșătoare. Asociațiunea amicală a foștilor elevi ai acestui liceu a fixat în vestibulul edificiului o placă de marmoră, împodobită cu ramură de lauri de bronz. DEMAGOGIE SIJAR DEMAGOGIE Guvernul, învățătorii și preoții — Ce credea și cum ereau considerați odinioară preoții și învățătorii de către actualul guvern — Nu ne-am fi așteptat niciodată ca guvernul d-lui Carp să ne dea, prin atitudinile și activitatea lui, o materie așa de bogată și de variată. Nu e deci de mirare dacă multe le trecem cu vederea, spre a nu-i obosi pe cititori. Nu este mai puțin adevărat însă, că sunt unele acțiuni, pe care nu le putem trece cu vederea. In desperarea pe care l-a cuprins, actualul guvern nu mai ține nici o socoteală de ce a crezut și de ceeace a spus odinioară și face astăzi declarațiuni cu totul contrarii de acelea pe cari le făcea numai cu cîteva luni în urmă. Așa de pildă, ceea ce se petrece cu învățătorii și cu preoții, e mai mult decit revoltător. De la 1907 și pînă în ziua cînd partidul conservator a venit la guvern, conservatorii n’au scăpat o singură ocaziune de a critica activitatea acestor apostoli, la sate. De cîte ori aveau ocazia, atît în Parlament fruntașii conservatori, cît și presa lor, preoții și învățătorii erau arătați ca un element de desordine pentru țară. In parlament, d. P. P. Carp, actualul șef al guvernului, nu s’a sfiit să spue că preoții și Învățătorii de la sate sunt oameni imorali, cămătari și asupritori ai țărănimei. Și după d. Carp și. Ceilalți fruntași ai partidului conservator, ca d-nii Maiorescu, Filipescu, Marghiloman și alții, țineau acelaș limbaj în contra învățătorilor. Nu mai departe decît în luna iulie anul trecut, învățătorii din întreaga țară, după congresul pe care l-au ținut au înaintat un memoria ministrului de atunci, d. Spiru C. Haret, prin care cereau să li se sporească salariile. . D. Haret convins de dreptatea cererei Învățătorilor, le-a promis că va studia chestiunea și le va face dreptate. Atic a fost de ajuns pentru ca Epoca, oficiosul guvernului de astăzi, să se repeadă cu o furie oarbă asupra d-lui Haret, pe care l a acuzat că făcând asemenea promisiuni nu urmărește decit un Interes electoral și că voește să-și atragă pe Învățătorul de partea sale. Iar Învățătorilor le spunea categoric: «Învățătorii trebue mai Intii să facă să se »dă numărul analfabeților în țară și apoi să se gândească la o sporire de salariu». Iar despre preoții de la sate, același ziar, în luna August, îi numea «Agitatori cu patru ploii». * Dar astăzi s’au schimbat lucrurile.—Conservatorii de atunci sunt la guvern și se gîndesc că n’ar fi prudent să scape voturile acestor agitatori și i-au luat în brațe, și le declară dragostea cea mai curată. Dl Arion, actualul ministru al instrucțiunei, se duce la Buzău și convocînd pe învățători le spune că cea dintîi grije a guvernului va fi să le sporească salariile, iar d. Filipescu la Dacia, cu un aer de revoltă prefăcută, se întreabă : «cine a îndrăznit să spună că guvernul nu se va interesa și de soarta preoților». Și acuma nu este natural să ne întrebăm : ce însemnează această schimbare de atitudine a conservatorilor. Scăzuta numărul analfabeților în timp de șeapte luni, pentru ca darion să vie să le spue învățătorilor : acum meritați o sporire de salariu ? Oare preoții au încetat de a mai fi «agitatori eu patraphii». Și d. Carp care are pretenția că guvernul prezidat de d-sa nu practică emagogismul. ★ Expulzarea lui Lalescu Guvernul pregătirei naționale, spre a dovedi odată mai mult, tăria de care este capabil, a expulzat pe tînărul bănățean Lalescu. Pentru a scuza în fața opiniei publice acest păcat, a inventat povestea mincinoasă a atitudinei provocatoare a lui Lalescu față de armată și Rege. In realitate expulzarea nu a fost decît un aet de josnică răzbunare față de un biet funcționar, care a îndrăsnit să ia parte la o întrunire politică adversară satrapilor de la putere. Lăsînd la o parte părerile unor profesori de la Universitățile noastre, cari susțin că, pe baza dreptului nostru pozitiv, un Român nu poate fi expulzat din Țara Romînească, lăsînd la o parte călcarea dispozițiunilor în vigoare cu privire la expulzări— în vreme de absolută liniște a fost expulzat un funcționar al Statului — lăsînd la o parte impresia penibilă ce a produs-o această expulzare în opinia publică romînească de peste munți, ne surprinde îndrăzneala cu care ziarele conservatoare susțin vinovăția lui Lalescu. Ce probe are «Minerva» că Lalescu a huiduit armata și pe M. S. Regele ? Unde sunt dovezile ? La care întrunire din timpul din urmă a fost insultată Coroana? Cînd s’a petrecut acel tumult, la care Lalescu ar fi insultat instituțiunile Statului ? Să ni se aducă însă dovezi serioase, nu mărturisirile fără de nici un temei ale cuturor derbedei, agenți ai guvernului !> Și să mai răspundă ziarele cu zgardă din bulevard, cari sunt acei Romîni transilvăneni, cari s’au simțit satisfăcuți de expulzarea lui Lalescu ? Să ne citeze un singur nume! Sau sunt ardelenii de la «Seara» și «Minerva» ? E foarte ușor să brodezi orice poveste mincinoasă. E vorba însă să-ți dai seama de răspunderea ce o ai în fața adevărului. Cum susții afirmațiunile tăcute cu atîta rea credință ? Ardelenii satisfăcuți ? Dar asta este o ofensă incalificabilă la adresa ardelenilor din țară. Trecînd peste considerațiile de ordin național, ardelenii, cam mai bine decît oricine știu ce-l așteaptă pe Lalescu în Ungaria, trebuiau să se revolte, ca oameni! Ziarele de peste munți au luat și ele notă despre acest act nesocotit, și, cu adîncă durere își exprimă nădejdea că nefericitul tînăr va fi rechemat în această țară, unde a venit ca păstor de oi, unde, prin istețimea lui a atras atențiunea unor oameni de bine, cari l’au dat la școală și l’au ajutat spre a putea fi de folos neamului lui. Dar rechemarea ar fi prea tîrzie. Astăzi poate Lalescu își blesteamă nenorocul în temnița din cutare oraș al Banatului și,sub străjuirea pandurilor unguri, se va fi gândind la nemernicia lașităței ciocoești. PAMFLETE SURPRINDERE «•Jandarmii au primit ordin să confiște calendarul naționalist». 1. Zelea-Codreanu Pe bietul Zelea îl surprinde Un singur ordin arbitrar. Auzi, jandarmii să-i confiște Inofensivul calendar. Mai bine însă Vor surprinde Pe acest «bucovinean turbat» Că tot mai poate sta în țară. Că n’a fost încă expulzat. Era firesc. O cărticică Oricum, împrăștie lumină. De ce n’a dus la țară țuică, Sau vreun butoi de tescovină ? Să fie sigur că atunci. El ar fi fost lăsat în pace. Dar să deștepte țărănimea, Ce’n noaptea neștiință zace?.. Dar ce se fac atunci ciocoii De unde banii pentru sport De unde luxul și risipe, Schimonoseala’n trai și port ? Azi Zelea trebue să știe In care secol trăim noi • Ne-a dus guvernul asanărei Cu opt decenii înnapoi ! La sate, da, acum ar merge Ceva în sens sindicalist, Dar ce îmi caută la țară Pîrlitul naționalist? Să nu se mire domnul Zelea De ordinul care s’a dat, I sfătuesc să’i pară bine Că n’a fost și el expulzat !.. LERUI LER. TELEGRAME Prințul Henric de Prusia despre pace Berlin, 31 ianuarie. — Principele Henric al Prusiei, vorbind la banchetul ce i s’a oferit de foștii săi camarazi din regimentul 35 de infanterie, a zis : trăim în niște timpuri grele, cu toate că pacea dăinuește de 40 de ani. Este drept că Germania se bucură de o pozițiune externă stimată, fără deosebire de toată lumea și că, deci, nu avem a ne teme de vreun dușman extern, nu e mai puțin adevărat însă că avem datoria a veghea și a ne grupa în jurul împăratului contra dușmanului din interior, care devine din ce în ce mai amenințător. Departe de noi gîndul de a pizmui pe cineva pentru convingerile lui politice, totuși, dacă baza legei este părăsită, fiecare are datoria de a sprijini autoritatea, iar sprijinul cel mai puternic al Statului este și va rămîne armata. NOTE POLITICE La întrunirea de Duminică a conservatorilor din Ploești, d. Nenițescu, ministrul industriei și al comerțului, a fost purtătorul de cuvînt al guvernului. Acest domn, ridicat la treapta de consilier al Coroanei grație serviciilor domestice aduse dlui G. Gr. Cantacuzino, și a permis să reediteze, in cuvîntarea sa, acuzarea pe care d. P. P. Carp a adus-o Casei Rurale, în discursul său de la Clubul conservator. Cităm, după «Epoca», propriile cuvinte ale d-lui Nenițescul «vom da la țărani—a zis d-sa — zeci de mii de case (?) și nu Casa Rurală care să nu dea nimic țaranilor». Ca d. P. P. Carp să nu știe ce lucrează și cum lucrează Casa Rurală, nu ne miră, tot așa precum nu ne-am mirat cînd d. Teodor Rosetti a combătut la Senat niște dispozițiuni care nici nu existau în legea pe cari nu o citise. D. Nenițescu, însă, care, în calitate de președinte al consiliului de administrație al Casei, Băncilor populare, a avut sigur ocazia să afle ceva despre activitatea Casei Rurale, trebuia să se ferească de a cădea în acuzări și nefundate și de rea credință. ¥ <l Epocar publică darea de seamă a unei întruniri politice care s’a ținut Duminecă la Ploești și la care a luat parte și d. ministru Nenițescu. Cel dintîi, pe lista persoanelor cari au luat parte la aceea întrunire, este d. Luca Elefterescu, prefectul jud. Prahova. Nu se poate zice că d. Carp nu-și ține făgăduiala de a scoate administrația de sub influența politicei. D. Al. Marghiloman ministrul de interne,—spune un ziar guvernamental—a însărcinat pe d. C. Bacalbașa să comunice lucrătorilor de la Imprimeria Statului, că le va mări salariile și le vor da mai mult repaus. Reclamă electorală . La o întrunire guvernamentală din Craiova, d. Mișu Pop a spus alegătorilor : «! Vă fac cunoscut că atît timp cît va trăi Majestatea Sa Regele, partidul dlui Take Ionescu nu va guverna». D. Pop deține, probabil, acest secret, a cărui destăinuire a produs, firește, o impresie colosală, din înaltă Sursă , ba sîntem dispuși chiar să credem că i a fost telegrafiat anume de la Palat. Ce farsuri!...________ __ fostaT zilei Instrucția publică pe picioroange.Cantana și Pluș.—Hirtii și panglici -Cele din urmă caraghiosuicuri politice = D. Picioroangă a fost numit revizor școlar de Covurlui. Se vede că nemai putînd să umble pe picioare, aparatul junimist de instrucție publică recurge la... picioroange. mm La întrebarea —prilejuită de o frază din «Minerva»—pe care am pus-o zilele trecute cititorilor noștri, cu privire la guvernamentalii cari trag hîrtii pe nas, am primit deocamdată următorul răspuns: «E foarte explicabil: trag hîrtii, ca să poată scoate panglici». = Felcerii «Epocei» au început să dea cu bardele în drul Sion. — La Capșa. — Ce-au căutat miniștrii la marele joc de la «Luvru ? — In vederea alegerilor au voit să mai capete și ei... puțină căldură. — «Epoca» publică, de un răstimp în foileton : «Casa Morței »”. In curînd va începe publicarea „Casei Falimentului“—vorbind de clubul junimist. == Din același ziar : «Rezultatul acesta 11 știe Take mai bine decît noi. De aceea s’a și apucat să-și pregătească mahalaua, ca s’o poată asmuți spre Palat și s’o culce la singe. In Piața Teatrului.» Acestea i se spune t Epocei» un măcelar. Serios, d-Ie măcelar, un singe ! Zii: tăere, neică, nu altceva ! Măi să fie... așa și pe dincolo ! — Tot gazeta aceasta spune că liberalii vor : 1. Să dea foc proprietății urbane ; 2. Să adape caii primăriei cu singe de copil mic; 3. Să introducă în lege «pisica cu nouă cozi» din Londra. = La «Luvru s’a ales cu arsuri soldatul Plus. A ars, la acest foc, atîta catifea și atîta plus, încît era fatal să ardă și puțin... pluș omenesc. _________________INTERIM CINEMATOGRAF POLITIC „sanatorii“ dela al III colegiu :u Candidatul* Și vom îngriji, domnilor, ca fiecare din d-v , să se trictoneze cel priim odată dezi cu Em de Cologne... e Pili Pilii vegliiați! O știre care circula cu insistență și care n’a fost desmințită de organele guvernului, merită toată atențiunea noastră și ne facem o datorie punînd în gardă pe cei interesați contra urmărilor ce poate aduce realizarea ei. D-l P. Carp ar fi decis să suprime subvențiunea de șapte milioane pe care Statul o dă anual pentru Gassa Pensiunilor. Era fatal. Seria surprizelor începe și cei cari au putut crede un moment că guvernul își va ține fugăduelile cuprinse în programul lui, fără să-i coste cu toate acestea nimic, își vor reveni din amăgirea lor vremelnică. Desigur, cînd promiți degrevări peste degrevări, trebue neapărat să găsești aivirea in alte drepturi sau reduceri exacta compensare a liberalităților benevole. Se poate oare con epe că ar fi drept ca Statul să nu contribue cu nimic la pensiunile funcționarilor, grație serviciilor cărora a putut să se desvolte și să prospereze? Nu e oare contra tendinței generale și a progresului, ca, pe cînd statele civilizate prevăd in noile lor proiecte de legi agricole și pentru retragerea muncitorilor participarea egală a salariatului, a patronului, și Sfatului, să vrei să te scapi ,de o contribuție echitabilă și necesară, tocmai la noi, cari ne găsim în cazul special al Statului patron? Dacă cel puțin Gassa Pensiunilor ar da excedente sensibile și astfel ca interesele capitalizarei lor să fie egale cu șapte milioane vărsați din partea satului—dar nici vorbă nu e despre aceasta căci fondul inalienabil crește cu o încetineală care întrece răbdarea celor 1 10.000 pensionari exasperați de scumperea vieței. Pensionari veghiați! Reținerile făcute din salariul vostru neîndestulător vor fi fatal mărite pentru a echilibra resursele unui bilanț desechilibrat prin suprimarea brutala a unui venit de 7.000.000. Veți plăti din munca voastră de altădată sinecurile clienților actuali și economiile pe cari vi le vor impune de aci înainte, vor servi pentru alcătuirea de rente risipitorilor și însetaților de azi. Veghiați prieteni funcționari! Lefurile voastre vor trebui a fi ciuntite pentru a alimenta fondul de pensiuni. Mai mult, pentru a reduce numărul pensionarilor vor pune piedici și condițiuni grele la admiterea ca pensionar. Va trebui să munciți și mai greu și timp îndelungat pentru ca să plătiți mai mult și să primiți mai puțin. D-l Many și afacerile D. profesor d-l Sion ne trimite următoarea scrisoare: Domnule Director, D. Many, vicepreședintele comisiunei interimare, fost socialist, fost slavist, fost takist, azi băgat la d. Carp, a vorbit la Dacia și cite-o prin ziare că ar fi spus: «liberalii se ocupă numai de afaceri, dovadă frații Brătianu*. Fiindcă și eu sînt liberal, și fiindcă pe frații Brătianu le cunosc mai bine dacît d. Many, și fiindcă d. Many vorbește cu așa puritanism dispețuitor de «afacerie» noastre, apoi numai de aceea destăinuesc următoarele : Cînd s’a înființat hulitul Depozit de medicamente, d. Manu a venit la mine și în esență mi-a spus următoarele : — Admirabil procedează Vintilă al vostru. Vrea să municipalizeze serviciile însemnate comunale, interesînd comuna și pe cetățeni. Aceasta era numai întroducerea destinată a mă captiva pe mine. Subiectul principal a urmat : — Așa trebue să faceți și voi cu depozitul vostru de medicamente. Bine ați făcut că ați înlăturat pe spițeri , însă să facem o societate particulară cu participarea statului. Și apoi mi-a expus un întreg plan de organizare și de perspective seducătoare, din care am înțeles că e vorba de o «mare afacere», cum ar zice d. Many, făcută pe socoteala statului de d-sa și de mine. — Vorbește cu directorul, a fost singurul meu răspuns. D. Cantacuzino nu mi-a vorbit niciodată de așa ceva. Se vede că d. Many a înțeles ceva din contracțiunile mușchilor feței mele, așa că n’a mai vorbit d Iai Cantacuzino. Sau că poate d. Cantacuzino a înțeles dela d. Manu ceea ce am înțeles și eu; și de aceea n’a dat nici o atnție propunerii sale. Nu știu. N’am avut nici odată timpul să mă interesez. Dar cînd pîndești ca paserile de pradă «afacerile», cnd ești băgat pînă în gît în «afaceri», e să vorbești de «afacerile» liberalilor, cÎnd știi bine că trăește cel puțin un liberal, care a tratat cu dispreț propunerile tale de «afaceri». Iertați că abuzez de ospitalitatea da și primiți din parte și asigurarea celor mai bune sentimente. Dr Lion DIN UNGARIA Restul luptei Romînilor Două cercuri electorale, în cari Romînii dispun de un număr destul de mare de alegători, au rămas vacante : cercul de la Șimleul Silvaniei și cel de la Cisnădie. In amindouă aceste cercuri Romînii și au pus candidații lor, pentru cari au și început o frumoasă propagandă. Intrucît alegătorii romîni sunt în minoritate, nu poate fi vorba de triumful candidaților naționaliști. Rostul luptei este cu totul altul: acela de a deștepta conștiința națională între Romînii din aceste cercări, de a mișca masele, de a apropia pe popor de conducătorii săi și a’l determina la o muncă mai intensivă. Un fost deputat naționalist scrie într’un ziar de peste munți: Să nu intrăm în luptele electorale cu gîndul de a izbuti la alegeri, cel puțin deocamdată și pentru cîteva cicluri parlamentare. Trebuie să punem candidați în toate cercurile electorale, unde se află alegători romîni, fie cît de puțini. Iară la alegeri absolut să nu facem