Zori Noi, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 7060-7085)
1970-09-18 / nr. 7075
V r Proletari din toate țările, uniți-văl Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7075 vineri 18 septembrie 1970 4 pagini 30 bani ÎN SFERA DE PREOCUPĂRI A SINDICATELOR PROPUNERILOR SALARIAȚILOR, ATENȚIA CUVENITA Profundul atașament al oamenilor muncii față de politica înțeleaptă a partidului și statului nostru, hotărirea lor neabătută de a contribui cu toată energia și priceperea la înfăptuirea ei, ca și alte însușiri care le definesc profilul lor moral, sunt puse cu pregnanță în evidență de multe fapte. Numeroasele propuneri pe care ei le fac în adunările generale ale salariaților, la consfătuiri și schimburi de experiență, în adunările grupelor sindicale și cu alte prilejuri pentru creșterea producției și productivității muncii, asigurarea unor condiții corespunzătoare de lucru, îmbunătățirea calității produselor, reducerea prețului de cost și, in general, pentru valorificarea deplină a tuturor resurselor umane și materiale de la fiecare loc de muncă sunt o concludentă expresie a devotamentului caracteristic marii majorități salariaților, o manifestare concretă a participării lor active la organizarea și conducerea producției. Numai în primul semestru al acestui an, în întreprinderile și instituțiile județului nostru, s-au făcut peste 4.300 de propuneri. Aproape 3.000 de propuneri vizează mai buna organizare a proceselor de producție, introducerea și extinderea mecanizării, a unor noi tehnologii de fabricație și perfecționarea celor existente, reducerea consumurilor specifice de materii prime și materiale, alte laturi esențiale ale activității economice. Aceasta dovedește că ei sunt conștienți de înalta răspundere socială pe care o au, in dubla calitate de producători și proprietari ai tuturor bunurilor materiale. Ca organizație profesională de masă a clasei muncitoare, a tuturor salariaților din patria noastră și ca reprezentanțe permanente ale acestora în comitetele de direcție și consiliile de administrație, sindicatele se preocupă ca fiecare propunere să se bucure de atenția cuvenită din partea tuturor factorilor de răspundere din întreprinderi, să le analizeze cu multă grijă și, in măsura în care sînt juste, să treacă neîntîrziat la aplicarea lor. La Uzina de reparații auto din Suceava, Fabrica de mobilă din Rădăuți, U.E.I.L. Gura Humorului, fabricile de cherestea Falcău, Putna, Sucevița și în alte unități, organele sindicale și conducerile tehnico - administrative țin o evidență precisă a propunerilor, le studiază cu atenție și răspundere, manifestă interes pentru înfăptuirea lor, stabilind în acest sens termene și responsabilități precise, fapt care stimulează inițiativa oamenilor, le dă satisfacția că sunt apreciați de colectiv, preocupați cu adevărat de bunul mers al producției și le întărește convingerea că punctul lor de vedere este ascultat și însușit. Unele organe sindicale, între care Consiliul orășenesc al sindicatelor din Cîmpulung, comitetele sindicatelor de la filatură de in și cînepă și întreprinderea de industrie locală din Fălticeni, T.C.M.M. Frasin, au inițiat și analize privind felul cum sînt aplicate propunerile salariaților, adoptînd măsuri care să ducă la creșterea responsabilității, la înlăturarea comodității, tergiversării și sperficialității în soluționarea propunerilor. Datorită seriozității cu care sunt tratate, în multe locuri propunerile salariaților au fost incluse în planurile de măsuri politice și tehnico-organizatorice și în contractele colective de muncă, devenind obiective obligatorii pentru comitetele sindicatelor și conducerile tehnico-administrative. Multe propuneri, reclamînd urgență în intervenții și dovedindu-se bine gîndite, pornite din dorința firească de a contribui la îmbunătățirea muncii într-un domeniu sau altul, sunt aplicate operativ chiar și în cazul cînd obligativitatea înfăptuirii lor nu e prevăzută prin nici un fel de act oficial. Toate acestea au pentru oameni un mare rol mobilizator. Grăbirea aplicării propunerilor este condiționată, in multe unități, de practica unor comitete ale sindicatelor, ca cele de la Exploatarea minieră Vatra Dornei, platforma C.E.I.S. Suceava, de a informa colectivele de muncă despre stadiul realizării propunerilor și de a pretinde ca fiecare adunare sindicală să se desfășoare în prezența reprezentanților comitetelor sindicatelor și comitetelor de direcție, care au și competența necesară pentru a da răspunsurile cuvenite. Pe baza propunerilor salariaților, la Fabrica de cherestea din Cacica s-a reorganizat procesul de producție și s-a reparat linia decovil la secția lăzi. La Uzina de reparații auto din Suceava s-a modificat tehnologia de fabricație a diferitor piese și repere în vederea reducerii consumurilor de metal. La lotul de construcții din Broșteni al T.C.M.M. Frasin s-au găsit soluții care au dus la intensificarea ritmului de execuție a lucrărilor. De mare însemnătate s-au dovedit și propunerile cu caracter social-cultural, al căror număr s-a ridicat, tot în primul semestru, la peste 1.400. La fabrica de mobilă din cadrul C.E.I.S. s-au adus îmbunătățiri sistemelor de absorbție a prafului la mașinile de șlefuit, la I.M.I.L. Rădăuți a crescut gradul de mecanizare a operațiilor de ridicat și încărcat, IOAN NEDELEA secretarul consiliului județean al sindicatelor (Continuare in pagina all-a) TELEX • Pe platforma industrială de la Rm. Vilcea și început, recent, construcția unui important obiectiv al industriei chimice : uzina de sodă numărul, 3., Noua unitate — care se execută de grupul de șantiere I.S.C.M. _ Craiova, după un proiect elaborat de IPRAN București, urmează să intre in funcțiune peste 3 ani cu o capacitate egală cu cea a uzinei nr. 2.Ea va fi dotată cu depozite mecanizate de calcar, cuptoare automatizate și alte instalații și utilaje de mare randament furnizate de industria românească. In întreprinderea de comerț exterior „Industrialexport“ a livrat recent unor parteneri din Albania, Algeria, Argentina, Birmania, Brazilia, R. P Chineză, Cehoslovacia, R.P.D. Coreeană, Polonia, Ungaria și Uniunea Sovietică utilaje petroliere, precum și utilaje tehnologice pentru industria chimică în valoare de circa șapte milioane lei valută. * Noi contracte au fost perfectate pentru exportul unor utilaje petroliere în Cehoslovacia și Ungaria. In cadrul întreprinderii de reparații la utilaje și mecanisme, din Vatra Dornei, gîndirea tehnică se află pe unul din locurile de frunte între elementele directoare ale organizării și conducerii producției. Depășind, de la începutul activității sale, cifra de 1.000 repere elaborate și fabricate aici, unitatea și-a înscris în nomenclatorul produselor dispozitive și mașiniunelte deosebit de eficiente, destinate atît livrării în afară, cît și autodotării. Printre acestea, cel mai recent „brevet de funcționalitate“ l-a obținut foarfecă mecanică, antrenată de motor electric, pentru debitarea tablei, pe care v-o înfățișăm mînuită de Atanasie Odochian, cel mai prețuit inovator și inventator al întreprinderii, o inteligență în continuă efervescență creatoare, un spirit mereu deschis perfecționărilor, căutărilor unor soluții într-una mai bune și de mai înalt nivel tehnic. Climatul de emulație pe care el l-a instaurat printre toți tovarășii săi de muncă face din IRUM Vatra Dornei o adevărată pepinieră de idei, a căror concretizare aduce colectivului nenumărate satisfacții, morale și materiale, iar întreprinderile substanțiale economii și un mereu mai solid prestigiu printre firmele cu care conlucrează. Opera de Stat din Iași în turneu la Suceava • Opera de Stat din Iași va fi prezentă, sîmbată, 19 septembrie a.c., la Suceava, cu un „Spectacol pentru tineret". In programarii și duete din opere și operete, lieduri și canțonete, printre care se numără și piese din literatura muzicală românească. Soliști — Eurodica Filipovici, Svetlana Ionescu, Aneta Pavalache, Maria Toma — Ioanițescu, Gina Tripa, Octav Ambrozie, Visarion Huțu, Victor Popovici, Dorin Vaideanu și suceveanul Emil Pinghireac. La pian — Fredi Pîrlitescu. Spectacolul va avea loc în sala Casei de cultură a sindicatelor,, la ora 20.00. IN ACEST NUMĂR CONTRAPUNCT SPORT — SPORT ECOURI oaa. * „Concursul „ENESCU“ a cîștigat un prestigiu binemeritat în lume(< CONSTRUCȚIA DE STAT in pag. 3 Intîlnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU specialiștii din domeniul tehnicii electronice, calcul și informaticii economice de CU Joi dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit într-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialiști din domeniul tehnicii de calcul și prelucrării automate a datelor, oameni de știință, cadre didactice din învățămîntul superior, directori și ingineri șefi din mari întreprinderi. Au luat parte tovarășii Iuie Verdeț, Manea Mănescu, precum și conducători ai unor ministere economice și instituții centrale, Cu acest prilej au fost analizate stadiul și aspectele principale ale aplicării tehnicii electronice de calcul în activitatea de conducere și planificare a economiei, precum și în gestiunea întreprinderilor. in cadrul discuțiilor s-a examinat modul de înfăptuire a programului de înzestrare a economiei naționale cu echipamente de calcul, pentru perioada anilor 1967-1970. Au fost subliniate realizările obținute în crearea premiselor necesare introducerii informaticii in economie. S-a înfățișat experiența acumulată pînă acum în utilizarea calculatoarelor electronice în gestiunea economică, în conducerea și dirijarea unor procese tehnologice, rezultatele dobîndite pe această cale în funcționarea intensivă a utilajelor, creșterea productivității, calității produselor, eficienței economice a producției. Totodată, au fost scoase în evidență unele probleme care se cer a fi soluționate în vederea folosirii pe scară mai largă a calculatoarelor electronice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătățirea dotării cu tehnică modernă de calcul, organizarea mai bună a muncii, accelerarea lucrărilor de simplificare și raționalizare a evidențelor, extinderea aplicațiilor matematicii și ciberneticii, a prelucrării automate a datelor. O atenție deosebită a fost acordată elaborării de programe de calcul, utilizării la întreaga capacitate a calculatoarelor existente, rezolvarea în mai bune condiții a problemelor activității economice. Un loc important în discuții l-a ocupat problema pregătirii cadrelor pentru informatică — analiști, programatori, operatori - făcindu-se unele propuneri privind căile și măsurile de asigurare a necesarului de specialiști. S-a relevat însemnătatea și necesitatea intensificării eforturilor pentru asimilarea și dezvoltarea fabricației în țara noastră a calculatoarelor electronice și altor echipamente moderne de calcul. Participanții au exprimat hotărîrea lor de a depune toate eforturile pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului în scopul perfecționării sistemului informațional economic. Luind cuvîntul în concluzie, tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat rezultatele obținute pe linia introducerii și aplicării tehnicii electronice de calcul în economia noastră națională și a indicat orientările de bază pentru îmbunătățirea și dezvoltarea activității în acest domeniu, corespunzător cerințelor actuale și de perspectivă. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea elaborării și promovării unei concepții unitare în realizarea sistemului național de informatică și conducere, care să asigure legătura organică între informatică și decizie la toate nivelele activității economice. Totodată, a recomandat ca în etapa imediat următoare să se asigure dezvoltarea unui număr de centre de calcul teritoriale, puternice, calpabile să răspundă prompt nevoilor unităților economice. De asemenea, a relevat necesitatea unei mai bune coordonări a întregii activități din acest domeniu, creării unui cadru organizatoric corespunzător, care să permită concentrarea și folosirea rațională a tuturor forțelorîn vederea realizării obiectivelor propuse. Secretarul general al partidului a arătat că accentul trebuie pus, în primul rînd, pe informatica procesului de producție, pe rezolvarea efectivă, cu ajutorul calculatoarelor și ciberneticii, a problemelor planificării și conducerii activității productive, a aprovizionării tehnico - materiale și desfacerii produselor. In continuare, a subliniat necesitatea de a se realiza, cu ajutorul calculatoarelor electronice, conducerea proceselor de producție și gestiunea completă a cîtorva uzine importante, asigurîndu-li-se dotarea corespunzătoare, iar pe baza rezultatelor obținute să se treacă la extinderea și în alte întreprinderi. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a atras atenția că in acest scop se impune luarea măsurilor pregătitoare adecvate. O deosebită importanță va trebui să se acorde statisticii, căreia îi revine un rol primordial în realizarea sistemului informațional al întregii economii naționale. In ce privește pregătirea cadrelor, tovarășul Nicolae Ceaușescu a indicat o serie de măsuri pentru formarea in continuare a necesarului de specialiști potrivit ritmului de dotare cu echipamente de calcul în anii următori. In același timp, a subliniat că toate cadrele cu munci de răspundere din economie, din aparatul de partid și de stat trebuie să-și însușească elementele de bază ale informaticii moderne, pentru a putea folosi cel mai eficient avantajele acesteia în activitatea de conducere. Totodată, a arătat că, atît în construcția de mașini de calcul, cit și în informatică, este necesară intensificarea cercetării științifice proprii, aplicarea mai rapidă în practică a rezultatelor obținute, studierea și valorificarea experienței avansate pe plan internațional. In lumina rolului crescînd pe care urmează să-l capete informatica în asigurarea progresului economic al țării noastre, secretarul general al partidului a trasat sarcina ca, în vederea realizării sistemului național de informatică și conducere, să se elaboreze un program pe deceniul 1971—1980, privind înzestrarea întreprinderilor și centrelor de calcul cu mașini și echipamente electronice, pregătirea cadrelor necesare ; obiectivele prevăzute pentru perioada 1971 - 1975 vor face parte integrantă din planul cincinal de dezvoltare a economiei naționale. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat că în țarei noastră s-a format un fond de cadre capabile să asigure introducerea mai rapidă a informaticii în economie, că unind toate forțele de care dispunem, vom putea îndeplini în bune condițiuni obiectivele din acest domeniu de activitate. In încheiere, secretarul general al partidului și-a exprimat convingerea că specialiștii în informatică își vor pune întreaga pricepere și putere de muncă în slujba înfăptuirii importantelor sarcini ce le revin, contribuind astfel la procesul general de modernizare a economiei naționale, la propășirea patriei noastre socialiste. Dimineață senină de septembrie. La cooperativa agricolă din Forăști, două semănători erau deja aliniate la capătul tarlalei. Pînă ieri, se însămînțaseră 15 hectare cu griu, urmînd ca astăzi să se mai adauge alte 10. La brigada a treia, din satul Antoceni, aproape 200 de oameni se răspîndiseră pe cele 50 de hectare plantate cu cartofi. Deși era de abia trecut de 7 dimineața, se începuse scoaterea cartofilor la capetele tarlalelor și se așteptau cele două mașini trimise în ajutor. In același timp, la brigada I (brigadier, Mihai Gavriluță), mașinile intraseră în lan. De fapt, în această brigadă au și fost recoltate, în cele două zile de cînd a început scoaterea cartofului, peste 15 hectare. Recolta se anunță bună, circa 18.000 kg, cartofi la hectar dar sunt și sole cu o productivitate mai mare, care, în final, vor ridica media recoltei la peste 20 tone la hectar, după cum ne spunea ing. George Grămadă. Tot aici, sub atenta îndrumare a inginerului și a brigadierului Costel Ștefan de la brigada a V-a, cinci autocamioane împrăștiau gunoi de grajd pe ultimele hectare pe care se va însămînța griu, în timp ce pe 10 hectare s-a terminat însămînțarea secarei masă verde. Mai amintim că aici a fost terminată și recoltarea fasolei și că au și fost predate în bază 9 tone. Pe inginerul Mihai Mihailovschi, de la cooperativa agricolă din Costîna, l-am întîlnit la direcția agricolă. Venise cu buletinele negre, trimise de laboratorul pentru controlul semințelor și încerca acum să obțină un schimb de sămînță. Deși a început semănatul de două zile, timp în care au și fost insămințate 25 de hectare, dacă nu va obține la timp sămînță va fi pus în situația de a sista în sămînțările. Și un lucru puțin ieșit din comun. Cu toate că trebuie recoltate 230 de hectare cu cartofi, conducerea cooperativei a hotărît recoltarea mecanică doar la. . . 40 hectare, restul urmînd a fi făcută manual (? ! ?) în situația cînd după mai bine de jumătate din suprafața ocupată de această cultură trebuie însămînțat griul. Tot aici, nu s-a însilozat, pînă în prezent, nici o tonă de furaje (din cele 300 tone planificate), iar finul din stoguri, în cantitate de 311 tone, nu va fi de ajuns pentru necesitățile sectorului zootehnic. La cooperativa agricolă din Bosanci, griul trebuie însămînțat pe 200 hectare după culturi prăsitoare tîrzii. In această situație, conducerea cooperativei a hotărît începerea recoltatului sfeclei de zahăr și a cartofului. Deocamdată, primele 100 hectare cu cartofi au și fost recoltate, in timp ce sfecla de zahăr a fost scoasă de pe 30 de hectare. Președintele cooperativei, Nicolae Blîndu, ne spunea că, în această situație, ultimele semănători vor ieși din tarlale în jurul datei de 10 octombrie. Tot la această cooperativă s-a terminat recoltatul fecalei în cultură pură și intercalată, livrîndu-se, pînă în prezent, „Agrosemului" 30 tone pentru sămînță, urmînd ca următoarele 20 de tone să fie predate imediat ce vor fi selectate. In schimb nici pînă astăzi nu s-a început însilozarea furajelor masă verde, ceea ce implică, în următoarele zile, o urgentare la această lucrare. Pe cooperatorii din Bâlcăuți i-am găsit, ca întotdeauna, preocupați de munca cîmpului. Deși, în primăvară, cartoful a fost plantat cu întirziere, din cauza ploii, recolta medie este totuși bună, alternînd tarlale cu 10 tone la hectar, cu cele cu peste 25 tone. Griul va fi însămînțat după cartof, pe 140 de hectare. Pînă ieri, au și fost recoltate 150 de hectare cu cartofi din supra- Ing. GH. ZAHARESCU ȘT. ARDELEANU (Continuare în pagina a ll-a) IN AGRICULTURĂ • IH AGRICULTURA RITMURI pe agenda Șt... RITMURI lucrărilor la zi C.A.P. Bosanci. Livrarea producției de cartofi în saci, perativele, evită pierderile din timpul transportului metodă ce trebuie preluată de toate coo î CITIȚI în numărul de mline și noua noastră pagină specială ! i FAPTELE, OGLINDA A l CAPITALUL AMERICANI PE PIEȚELE VEST-EUROPENE Funcționarii de la Bruxelles ai sediului Comunității Economice Europene au spulberat un mit : concernele americane obțin succese și ocupă un rol important pe piețele europene nu numai datorită rezervelor de capital, ci și datorită ajutorului financiar al Europei. „Nu este nici o exagerare dacă afirmăm — scrie în raportul „Documente europene 1970“, editat de sediul din Bruxelles al C.E.E. — că însuși europenii finanțează în întregime Europa“. O afacerile americane în firmă ca „General Motors“, prin filiala sa europeană, „Russelsheimer Opel-Werke“, controlează aproape 20 de procente din piața vest-europeană a automobilului. Acest concern, potrivit calculelor funcționarilor C.E.E., nu a scos din S.U.A. în decursul ultimilor 20 de ani nici un dolar pentru a-și finanța uzinele din străinătate. Filialele întreprinderilor de peste ocean care s-au consolidat în Europa sunt deja în situația să renunțe la sursele de finanțare din țară. „Ele au folosit o tehnică, care de multe ori se folosește în S.U.A. Acest fapt le-a permis să obțină anual cîștiguri de la 20 la 80 de procente“ — se spune în documentul de lrr Bruxelles. In țările Pieței comune, americanii dețin fabrici, bănci, hoteluri, agenții de recrutare a forței de muncă, companii comerciale și de asigurări în valoare totală pe peste 100 miliarde mărci. înainte de toate, managerii americani au pătruns în acele ramuri ale industriei unde există posibilități de dezvoltare și de obținere a unor profituri maxime. Concernele americane oferă în prezent pe piețele C.E.E. următorul tablou : 80 la sută din desfacerea instalațiilor electronice de calcul, 50 la sută din vînzarea semiconductorilor, 35—40 la sută pe piața oxidului de titan, 25 la smă pe piața automobilelor. Puterea economică mereu în creștere a C.E.E. atrage în prezent chiar și acele firme care în primii ani ai existenței Pieței comune s-au bazat exclusiv pe afacerile făcute pe teritoriul S.U.A. În prezent, potrivit datelor C.E.E., 80 la sută din marile concerne de peste ocean își au întreprinderi sau filiale în Europa. Și cînd te gîndești că în 1962 nici jumătate din marile firme americane nu erau reprezentate în Europa. Poziția stabilă a concernelor americane pe piețele europene furnizează americanilor nu numai „DIE STERN" (Continuare in pagina a lll-a)