Adevěrul, septembrie 1889 (Anul 2, nr. 313-336)
1889-09-15 / nr. 324
ANUL II.—No. 324 Numărul 10 Bard ABONAMENTELE INttEP LA 1 81 li ALE HK-1'IBII LUKI 81 *8* FLATB8C TOTDEAUNA ÎNAINTE In luenpesel la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin mandate poştale. Un an în ţară. 30 lei, în streinetate 50 ^seminl , 15 , „ „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se găsește de vânzare cu nimărul la kloşeul No. 141, Boulevard de Capuennes; la kioşeul No. 117, Boulevard St-Michel; la kioşeul No. 19, Boulevard St.-Germain «SAisnanKiSBLB NU SE INAPEIAZA ——1 1 Tt rilUTiieS... I I ...... -w,, . .. ,i ----------------------------------------------------------------------------.... .. ----------------------- ,, , ,, ■ . A. , ADMINISTRAŢIA, strada iouă, e. V Director politie: ALEX. V. BELDIMANU EDIŢIA ANTEIA VINERI şi SAMBATA 15-16 SEPTEMBRE 1889 Numărul 10 Bani ANUNCIURILE DIN BUCURESCI SE PRIMESC EA ADMINISTRAŢIE §EA „AGENŢIA MAYAS“ Din Judeţe direct la administraţie. Anunciuri, pag. IV.............0,30 b. linia ). . ............1) 1-u Inserţiunile şi Reclamele 3 lei râniul Din Paris, la Agenţia Havas, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele si. Din Streinetate, anunciurile se primesc direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate. V. Alexandri. UN NUMĂR VBOnd 30 BANI REDACŢIA : Strada Nouă, e. STUDENȚII Al) DREPTATE ------------------------------------■re(j£)aj.-----------------------------------Din la^i ------------ ---------------------------------------,— — -------------------------------- ------------------ SOSIREA REGINEI NATALIA ---------------------------—-------'AíC'<2.ÖCv**----------------------------------Din Germania --- —:----------—----------------------------------—— BEA INSPIRAŢIE ------------——— ------ 4 eaortt,---------------— De peste munți -------------------------------------------------POARTA și BULGARIA ----------- ———_ --------* —-------------------—,------------------------------------MA****--'------------------------FĂRĂ PEȚITOARE București 15 Septembre Alegerile din Serbia Studenţii au dreptate Conflictul între Eforia spitalelor şi studenţii în medicină ameninţă de a lua proporţiunî grave. La început era vorba numai de un neajuns ce suferise un intern dintr’unul din spitalele ce atârnă de Eforie; cei-l’alţî interni luaseră parte pentru camaradul lor punându-se în grevă. Este incontestabil că internul avea dreptate, căci el obţinuse postul său prin concurs şi permutarea sa la alt spital era o măsură arbitrară. Eforia ar fi trebuit să împace lucrurile şi să se arate bine-voitoare către tinerime şi conflictul s’ar fi aplanat. In loc de a proceda astfel, D-nii Efori nu s’au mulţumit a refuza cererea legitimă a studenţilor, ci au recurs la mijloace piezişe suprimând mâncarea internilor şi luând alte măsuri vexatorii contra lor. In fine, văzând că studenţii persistă în atitudinea lor, Eforia n’a găsit nimic mai bun de făcut de cât a suprima funcţiunile de intern şt de extern pe lângă spitale şi de a’i înlocui prin medici numiţi fără concurs. Această măsură schimbă cu totul caracterul incidentului şi ’i dă o greutate excepţională. La început cestiunea se mărginea într’un conflict interior între interni şi direcţiunea Eforiei; datoria presei era de a nu învenina lucrurile spre a lăsa atât Eforiei cât şi studenţilor mijloace de a se împăca prin concesiuni reciproce. Dar suprimarea funcţiunelor de intern şi de extern a pus cestiunea pe un terim ce interesează ordinea publică şi viitorul întreg al învăţământului nostru medical. Se ştie ce rol capital joacă în studiul medicinei învăţământul practic la patul bolnavului. Internatul este o instituţiune absolut necesară şi binefăcătoare ce există în toate ţările ce posedă un învăţământ medical. Medicii noştri cei mai buni au fost interni la spitalele din străinătate. Spitalele publice trebue să fie pentru facultatea de medicină nişte şcoale de aplicaţiune în care viitorii medici să înveţe a pune în practică cunoştinţele lor sub privigherea profesorilor şi a medicilor celor mai experimentaţi. Suprimându-se internatul în spittalele Eforiei se dă clar o lovitură primejdioasă învăţământului medical în ţara noastră. Ori cât de buni ar fi profesorii facultăţii noastre de medicină, ori cât de folositoare ar fi cursurile pe care le predau, studenţii nu pot dobândi în facultate decât cunoştinţi teoretice. Dar în toate ştiinţele şi mai ales în medicină, teoria nu reprezintă decât o temelie generală asupra cărei se ridică în urmă edificiul cunoştinţelor speciale. Când e studentului în medicină mijlocul de a studia lângă bolnav aplicaţiunea cunoştinţelor ce a dobândit din cursuri şi din cărţi, îl pui în neputinţă de a complecta studiile sale şi il sileşti de a căuta în străinătate ceea ce nu poate găsi în ţara lui. Dar a merge în străinătate nu este permis decât studenţilor avuţi şi chiar atunci, ei trebue să piarză un oarecare timp pentru a se familiariza cu limba ţarei în care merg sa studieze. Scopul principal al creărea facultăţei noastre a fost de a face ca studiul medicinei să fie abordabil pentru oricine, fie el bogat sau sărac ; fără aceasta orice facultate nu poate fi decât un lux. Internatul în spitalele publice face dar parte din întreaga organizaţiune a învăţământului nostru medical; el este un corolar indispensabil al facultăţei noastre de medicină şi nu se poate suprima în spitalele ce sunt sub controlul guvernului, prin un regulament făcut ad-hoc. Eforia spitalelor civile se bucură într’adevăr de un fel de autonomie în ce priveşte administraţiunea ei interioară, dar această autonomie încetează când este vorba de interese obşteşti. La punctul unde a ajuns conflictul între studenţii în medicină şi Eforie, guvernul este dator să facă uz de dreptul său de tutelă şi de control şi să intervie pentru a se da dreptate studenţilor şi a se împedica lovitura de care este ameninţat învăţământul nostru medical prin suprimarea internilor. Dunăreanul. TELEGRAME IAŞI, 14 Septembrie.—Regina Natalia a fost primită la gară de consulul Rusiei în uniformă. Regina, însoţită de D. Grigore Ghica va continua călătoria sa la Belgrad, prin Bucureşti. TRIEST, 14 Septembrie.— Poliţia a ajuns să descopere cinci tineri cari sunt autorii expresiilor de petarde ce s’au produs în diferite rânduri. Aceşti tineri au fost arestaţi. COLONIA, 14 Septembrie.— Gazda de Colonia publică un memoriu pe care generalul Obrucev l-ar fi adresat Ţarului. Acest memoriu arată că Rusia e înconjurată de inamici şi că pregătirile ce se fac de către puterile occidentale din Europa fac să se prevadă că va fi războiut peste 2 ani. E deci trebuincios pentru Rusia să sporească mijloacele de comunicaţie şi să complecteze reţeaua drumurilor de fer, să cumpere noui căi ferate şi să fie gata în luna Main. Ţarul ar fi scris pe memoriu, împărtăşesc cu desăvârşire aceste păreri. Examinarea amănunţită a acestor propuneri este absolutaminte trebuincioasă. Guvernul rus a ordonat mari lucrări de drumuri de fer. Trei sute de locomotive trebue să fieconstruite până în Main viitor. ------------------------------------------------------------------------------ Alegerile din Serbia BELGRAD, 14 Septembre. — Alegerile în oraşe au dat resultatul următor: au fost aleşi 18 radicali şi 11 liberali printre care Nicolae Pasic (radical) şi generalul Lesjanin (liberal). La Belgrad lista radicală a obţinut 1.147 de voturi, iar lista liberală 409. Sunt aleşi deci 3 radicali şi un liberal. Victoria repurtată la Schabatz de lista radicală a pricinuit o mare satisfacție în cercurile radicale. Situaţia în Franţa PARLS, 14 Septembre. — Se crede că noua Cameră se va întruni la 10 Noembre. Ministeru ’şi va da demisia înainte de întrunirea Camerei spre a lăsa mâna liberă D-lui Carnot— Comisia de recensământ a prefecture! Senei a proclamat resultatele cunoscute ale alegerilor în departamentul Senei. Ea a declarat nule 8367 buletine ale generalului Boulanger şi a proclamat deputat al Montmartrului pe D. Joffrin care a obţinut 3500 voturi. 3841 buletine ale D-lui Rochefort au fost de asemenea anulate la Belleville. Comisiunea de recensământ pentru alegerile din Morbid.3 și a proclamat deputat pe D. Dillon. IUIIX IAŞI Se svoneşte că zilele acestea se va face cu siguranţă o remaniare în personalul creditului urban din localitate. Printre acei ce vor rămânea disponibili sunt şi vreo trei advocaţi ce vor fi înlocuiţi prin alţi advocaţi din baroul Ieşan. Sunt desemnaţi până acuma D-nii D. Greceanu, I. Ghica, ambii ajutori de primar şi V. Dimitriu fost procuror. * * * D. Gh. Mârzescu se află de ieri în Iaşi. Asemenea şi D-nii N. C. Aslan şi D. Gh. Tocilescu.* * * Procesul principilor Sturza ce era să se judece la 13 a. c. înaintea curţei de Apel secţia 11-a, s’a amânat pentru a se face funcţiunea cu un alt pendinte la cea-l’altă secţiune a Curţei. ♦ * * O măsură foarte lăudabilă vedem că s’a luat de către primăria locală faţă cu ruinele ce ameninţa viaţa trecători’or de pe lângă dînsele. Aşa d. e. zele acestea a pus oamenii săi să dărîme etagiul intuiu al fostului hotel d’Europe, proprietatea D-lui Dim. Mavrocordat. De câtva timp zidurile rămase după incendiul acestor case, deveniră un adevărat pericol prin slăbirea lor din cauza ploilor şi a vânturilor mari la care sunt expuse de atâtea ani. Se făcură nenumărate deşteptări atât prin ziarele locale cât şi prin invitări către proprietar din partea autorităţei comunale şi totuşi el nu luase nici o măsură de restaurare ori dărîmare. In fine primăria la 12 a. c. a luat asupră’şi sarcina de a le dărîma pentru siguranţa publică. * * D-na Darelée, — Hartulari — celebra cântăreaţă de la opera mare din Paris se află de câteva zile în Iaşi şi la 14 a. c. a avut loc un mare concert dat de D-sa cu concursul D-lor Candella, profesor de la conservatorul din localitate şi Meisner. Vom reveni. * * Cu trenul de noapte de la 13 a. c. au sosit în oraş D-l Nicu Gane, fost ministru, principele Dim. Sturza, Gh. Crupenschi, dr. Ursulescu. Cu trenul de 9.55 m. de la 14 a. c. au sosit D-nii S. Răşcanu prefect al poliţiei, Gh. Panu deputat, Epureanu deputat din Bârlad. -------------------------------------------------------—---------*---------*— Sosirea Reginei Natalia Astăzi dimineaţă la 7 ore şi jumătate a sosit în Bucureşti Regina Natalia, mama actualului Rege Alexandru al Serbiei. Ea a fost primită la gară de prefectul poliţiei Colonelul Algiu, directorul căilor ferate Domnul Duca şi de ministrul Serbiei, D. Kalievici, cu secretarul său, D. Marinovicî. Erau presing și mai mulți membri ai coloniei Serbe din Capitală. Regina era însoțită de cumnatul său D. Grigorie Ghica, de un colonel sârb și de o doamnă de onoare. Locuință îi fusese pregătită la hotel Bulevard. Regina Natalia va sta aci numai până astă-seară când va pleca la Belgrad unde este aşteptată Duminecă la 12 ore. Toţi acei cari au asistat la sosirea Reginei au admirat frumuseţea şi portul ei maestos. Ea părea veselă şi în deplină sănătate. ATENA, 13 Septembrie. —Ştiri din Creta anunţă că arestări numeroase s’au făcut, pentru cauză de complot, în districtul Heraclian. Printre cele 200 persoane arestate se află şi mai mulţi preoţi. Mitropolitul a protestat pe lângă Şakir-Paşa. — Ziarele greceşti exprimă o vie indignare în privinţa cruzimilor atribuite lui Şakir-Paşa. Parchetul din Atena a liberat mandate de aducere în contra mai multor indivizi amestecaţi în opera falsificării obligaţiunilor împrumutului de 60 milioane. Pân’acum instrucţia a descoperit 437 obligaţiuni false depuse la diferite bănci. REA INSPIRAŢIE Când organul guvernului se cartă cu colectiviştii sau cu junimiştii, simţim o bucurie nespusă. Ni se pare atunci că conservatorii de la guvern n’au nici o legătură cu Palatul şi că ’şi manifestă independenţa faţă cu Regele, ocărând pe privilegiaţii Lui. Din nenorocire, asemenea bucurii ni se dau rare ori şi acum în urmă am început a ne înţărca de ele. Organul autorizat al partidului conservator n’a avut în ultimele zile altă ţintă de cât să facă ochi dulci junimiştilor, iar pe colectivişti să’i tragă curat de pulpana murdarei lor haine, pentru a’i aduce în casa conservatorilor. Dar nu numai atât, pentru a pune vîrf acestei porniri, Naţionalul s’a pus acum să se certe cu organul liberalilor independenţi şi anume pentru program, înainte de a dovedi confratelui nostru că comite o mare greşală şi ’şi compromite chiar partidul vorbind cu adepţii D-lui Dumitru Brătianu de alt program de cât acel al opoziţiei unite, care nu s’a realizat, voim să arătăm Naţionalului că îndoit de mare îi e greşala, din punctul de vedere al tacticei pe care trebue s’o adopte partidul conservator pentru a nu juca mendrele Regelui. Nu o dată s’a spus şi nu numai de către noi s’a dovedit că dulcele vis al Regelui este să ’şi înjghebe din fărâmăturile tutulor partidelor existente o Camarilă formidabilă, care să reziste Ţărei şi sa ’i dea Lui tot ce va cere numai să fie lăsată la cârmă. Pentru a ’şi realiza visul, Regele a descompus prin colectiviști şi prin junimişti cele ’două mari partide din trecut: partidul liberal şi pe cel conservator, astfel că, pentru moment, le-a făcut neputincioase de a ’i rezista. S’a întâmplat să cază junimiştii de la putere tocmai atunci când ei câştigaseră în ochii Regelui multe titluri de merit pentru abilitatea cu care lucraţi la adunarea Camarilei dintre tot ce celel’alte partide au mai slab şi mai uşor de convertit. Au venit—cu toată opunerea Regelui—conservatorii la putere şi, pentru moment, El e în espectativă, căci nu ştie încă de unde să’i apuce pentru a’i înjuga la carul slugărniciei. Ei bine, Naţionalul—fără voie poate-se face instrumentul intereselor Regelui propagând zizania cu tovarăşii naturali ai guvernului: liberalii-independenţî, menajând pe junimişti şi trimeţând bezele colectiviştilor. Nu se poate serviciu mai bun pentru Rege decât acela de a face pe conservatori ca, aliindu-se cu junimiştii ori cu colectiviştii, să cază inconscient in cursa regală şi să nu mai poată ieşi de acolo decât mânjiţi cu noroiul slugărniciei către Tron. Credem, că din punctul de vedere al tacticei conservatoare, am convins pe confraţii de la Naţionalul că trebue să caute a menţine prietenia cu liberalii independenţi şi a se sfii de colectivişti şi junimişti. Să le arătăm acuma că şi din punctul de vedere al prudenţei sunt greşiţi dacă vorbesc de programe şi de evoluţie cu liberaliiindependenţî. Şi iată pentru ce : Când Domnul Dumitru Brătianu s’a despărţit de fratele D-sale şi împreună cu Domnul Mihail Kogălniceanu şi alţii, a constituit grupul liberal-independent şi duşman al guvernului colectivist, D-sa, împreună cu ceilalţi tovarăşi, a publicat un manifest-program, care conţine în liniamente generale— fără codificare pe articole —tot ce se poate cere unui program politic de partid cu idei înaintate. S’ar putea imputa D-lui Dumitru Brătianu lipsa sau neţinerea de program atunci când, venind singur la putere, n’ar căuta să prefacă în proiecte de legi principiile din 1885 sau le-ar renega cu totul. Prin urmare, de program liberal , când el ar rămâne literă moartă, e absurd a vorbi acum. Dar acolo unde Naţionalul a depăşit marginele prudenţei, este când uită cel mai important lucru : anume că D-nii Lascar Catargiu şi G. Vernescu au, împreună cu D. Dumitru Brătianu acelaşi program de realizat. Aceşti trei bărbaţi politici s-au angajat solemn către Ţară ca să realizeze un număr de îmbunătăţiri urgente şi nu le-au îndeplinit încă. D. Dumitru Brătianu nu poate fi tras la respundere, căci nu e la putere ; dar D-nii Catargiu şi Vernescu ar trebui cel puţin să nu lase pe organele guvernului să vorbească de neţinere sau lipsă de program. E imprudentă această procedare, pentru că mai curând ori mai târziu tot îşi vor da mâna cei trei leaderi — şi trebue să -şi o dea — pentru a scoate Ţara la liman și Naționalului ar putea să 'i pară rău mâine de ceea ce spune