Adevěrul, septembrie 1889 (Anul 2, nr. 313-336)

1889-09-15 / nr. 324

ANUL II.—No. 324 Numărul 10 Bard ABONAMENTELE INttEP LA 1 81 li ALE HK-1'IBII LUKI 81 *8* FLATB8C TOT­DEAUNA ÎNAINTE In luenpesel la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin man­date poştale. Un an în ţară. 30 lei, în streinetate 50 ^seminl , 15 , „ „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se găsește de vânzare cu nimărul la kloşeul No. 141, Bou­levard de Capuennes; la ki­oşeul No. 117, Boulevard St-Michel; la kioş­­eul No. 19, Boulevard St.-Germain «SAisnanKiSBLB NU SE INAPEIAZA ——1 1 Tt rilUTiieS... I I ...... -w,, . .. ,i ----------------------------------------------------------------------------.... .. ----------------------- ,, , ,, ■ . A. , ADMINISTRAŢIA, strada i­ouă, e. V Director politie: ALEX. V. BELDIMANU EDIŢIA ANTEIA VINERI şi SAMBATA 15-16 SEPTEMBRE 1889 Numărul 10 Bani ANUNCIURILE DIN BUCURESCI SE PRIMESC EA ADMINIS­TRAŢIE §­­EA „AGENŢIA MAYAS“ Din Judeţe direct la administraţie. Anunciuri, pag. IV.............0,30 b. linia ). . ............1) 1-­u Inserţiunile şi Reclamele 3 lei râniul Din Paris, la Agenţia Havas, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele si. Din Streinetate, anunciurile se pri­mesc direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate. V. Alexandri. UN NUMĂR VBOnd 30 BANI REDACŢIA : Strada Nouă, e. STUDENȚII Al) DREPTATE ------------------------------------■re(j£)aj.-----------------------------------­D­in la^i ------------ ---------------------------------------,— — -------------------------------- ------------------­ SOSIREA REGINEI NATALIA ---------------------------—-------'AíC'<2.ÖCv**----------------------------------­Din Germania --- —:----------—----------------------------------—— BEA INSPIRAŢIE ------------——— ------ 4 eaortt,---------------— De peste munți -------------------------------------------------­POARTA și BULGARIA ----------- ———_ --------* —-------------------—,-----------­-------------------------MA****--'------------------------­FĂRĂ PEȚITOARE București 15 Septembre Alegerile din Serbia Studenţii au dreptate Conflictul între Eforia spitalelor şi studenţii în medicină ameninţă de a lua proporţiunî grave. La început era vorba numai de un neajuns ce suferise un intern din­­tr’unul din spitalele ce atârnă de Eforie; cei-l’alţî interni luaseră parte pentru camaradul lor pu­­nându-se în grevă. Este incontestabil că internul avea dreptate, căci el obţinuse pos­tul său prin concurs şi permuta­rea sa la alt spital era o mă­­sură arbitrară. Eforia ar fi tre­buit să împace lucrurile şi să se arate bine-voitoare către tinerime şi conflictul s’ar fi aplanat. In loc de a proceda ast­fel, D-nii Efori nu s’au mulţumit a refuza cererea legitimă a studenţilor, ci au recurs la mijloace piezişe su­primând mâncarea internilor şi luând alte măsuri vexatorii con­tra lor. In fine, văzând că stu­denţii persistă în atitudinea lor, Eforia n’a găsit nimic mai bun de făcut de cât a suprima funcţiunile de intern şt de extern pe lângă spi­tale şi de a’i înlocui prin medici numiţi fără concurs. Această măsură schimbă cu to­tul caracterul incidentului şi ’i dă o greutate excepţională. La înce­put cestiunea se mărginea într’un conflict interior între interni şi di­recţiunea Eforiei; datoria presei era de a nu învenina lucrurile spre a lăsa atât Eforiei cât şi stu­denţilor mijloace de a se împăca prin concesiuni reciproce. Dar su­primarea funcţiunelor de intern şi de extern a pus cestiunea pe un terim ce interesează ordinea pu­blică şi viitorul întreg al învăţă­mântului nostru medical. Se ştie ce rol capital joacă în studiul medicinei învăţământul prac­tic la patul bolnavului. Internatul este o instituţiune absolut nece­sară şi bine­făcătoare ce există în toate ţările ce posedă un învăţă­mânt medical. Medicii noştri cei mai buni au fost interni la spita­lele din străinătate. Spitalele publice trebue să fie pentru facultatea de medicină nişte şcoale de aplicaţiune în care viitorii medici să înveţe a pune în practică cunoştinţele lor sub privigherea profesorilor şi a medicilor celor mai experimentaţi. Suprimându-se internatul în spi­t­­talele Eforiei se dă clar o lovitură primejdioasă învăţământului me­dical în ţara noastră. Ori cât de buni ar fi profesorii facultăţii noas­tre de medicină, ori cât de folo­sitoare ar fi cursurile pe care le predau, studenţii nu pot dobândi în facultate de­cât cunoştinţi teo­retice. Dar în toate ştiinţele şi mai ales în medicină, teoria nu repre­zintă de­cât o temelie generală asupra cărei se ridică în urmă edificiul cunoştinţelor speciale. Când e­ studentului în medi­cină mijlocul de a studia lângă bolnav aplicaţiunea cunoştinţelor ce a dobândit din cursuri şi din cărţi, îl pui în neputinţă de a com­plecta studiile sale şi il sileşti de a căuta în străinătate ceea ce nu poate găsi în ţara lui. Dar a merge în străinătate nu este permis de­cât studenţilor avuţi şi chiar a­­tunci, ei trebue să piarză un oare­care timp pentru a se familiariza cu limba ţarei în care merg sa studieze. Scopul principal al creă­­rea facultăţei noastre a fost de a face ca studiul medicinei să fie a­­bordabil pentru ori­cine, fie el bo­gat sau sărac ; fără aceasta ori­ce facultate nu poate fi de­cât un lux. Internatul în spitalele publice face dar parte din întreaga orga­­nizaţiune a învăţământului nostru medical; el este un corolar indis­pensabil al facultăţei noastre de medicină şi nu se poate supri­ma în spitalele ce sunt sub con­trolul guvernului, prin un re­gulament făcut ad-hoc. Eforia spi­talelor civile se bucură într’adevăr de un fel de autonomie în ce pri­veşte administraţiunea ei interi­oară, dar această autonomie în­cetează când este vorba de inte­rese obşteşti. La punctul unde a ajuns conflic­tul între studenţii în medicină şi Eforie, guvernul este dator să facă uz de dreptul său de tutelă şi de control şi să intervie pentru a se da dreptate studenţilor şi a se împedica lovitura de care este a­­meninţat învăţământul nostru me­dical prin suprimarea internilor. Dunăreanul. TELEGRAME IAŞI, 14 Septembrie.—Regina Nata­lia a fost primită la gară de consulul Rusiei în uniformă. Regina, însoţită de D. Grigore Gh­ica va continua călătoria sa la Belgrad, prin Bucureşti. TRIEST, 14 Septembrie.— Poliţia a ajuns să descopere cinci tineri cari sunt autorii expresiilor de petarde ce s’au produs în diferite rânduri. Aceşti tineri au fost arestaţi. COLONIA, 14 Septembrie.— Gazda de Colonia publică un memoriu pe care generalul Obrucev l-ar fi adresat Ţa­rului. Acest memoriu arată că Rusia e în­conjurată de inamici şi că pregătirile ce se fac de către puterile occidentale din Europa fac să se prevadă că va fi răz­­boiut peste 2 ani. E deci trebuincios pentru Rusia să sporească mijloacele de comunicaţie şi să complecteze reţeaua drumurilor de fer, să cumpere noui căi ferate şi să fie gata în luna Main. Ţarul ar fi scris pe memoriu, împăr­tăşesc cu desăvârşire aceste păreri. Exa­minarea amănunţită a acestor propuneri este absolutaminte trebuincioasă. Guvernul rus a ordonat mari lucrări de drumuri de fer. Trei sute de locomotive trebue să fie­­construite până în Main viitor. ------------------------------------------------------------------------------­ Alegerile din Serbia BELGRAD, 14 Septembre. — Alegerile în oraşe au dat resultatul următor: au fost aleşi 18 radicali şi 11 liberali printre care Nicolae Pasic (radical) şi generalul Lesja­nin (liber­al). La Belgrad lista radicală a ob­ţinut 1.147 de voturi, iar lista li­berală 409. Sunt aleşi deci 3 radi­cali şi un liberal. Victoria repurtată la Schabatz de lista radicală a pricinuit o mare sa­tisfacție în cercurile radicale. Situaţia în Franţa PARLS, 14 Septembre. — Se crede că noua Cameră se va întruni la 10 Noembre. Ministeru ’şi va da demisia înainte de întrunirea Camerei spre a lăsa mâna li­beră D-lui Carnot­— Comisia de recensământ a prefec­ture! Senei a proclamat resultatele cu­noscute ale alegerilor în departamentul Senei. Ea a declarat nule 8367 bule­tine ale generalului Boulanger şi a pro­clamat deputat al Montmartrului pe D. Joffrin care a obţinut 3500 voturi. 3841 buletine ale D-lui Rochefort au fost de asemenea anulate la Belleville. Comisiunea de recensământ pentru a­­legerile din Morbid.3 și a proclamat de­putat pe D. Dillon. IUIIX IAŞI Se svoneşte că zilele acestea se va face cu siguranţă o remaniare în per­sonalul creditului urban din localitate. Printre acei ce vor rămânea disponibili sunt şi vreo trei advocaţi ce vor fi în­locuiţi prin alţi advocaţi din baroul Ieşan. Sunt desemnaţi până acuma D-nii D. Greceanu, I. Ghica, ambii ajutori de primar şi V. Dimitriu fost procuror. * * * D. Gh­. Mârzescu se află de ieri în Iaşi. Asemenea şi D-nii N. C. Aslan şi D. Gh. Tocilescu.* * * Procesul principilor Sturza ce era să se judece la 13 a. c. înaintea curţei de Apel secţia 11-a, s’a amânat pentru a se face funcţiunea cu un alt pendinte la cea-l’altă secţiune a Curţei. ♦ * * O măsură foarte lăudabilă vedem că s’a luat de către primăria locală faţă cu ruinele ce ameninţa viaţa trecători’or de pe lângă dînsele. Aşa d. e. z­­ele acestea a pus oamenii săi să dărîme e­­tagiul intuiu al fostului h­otel d’Europe, proprietatea D-lui Dim. Mavrocordat. De cât­va timp zidurile rămase după incendiul acestor case, deveniră un ade­vărat pericol prin slăbirea lor din cauza ploilor şi a vânturilor mari la care sunt expuse de atâtea ani. Se făcură nenu­mărate deşteptări atât prin ziarele lo­cale cât şi prin invitări către proprie­tar din partea autorităţei comunale şi totuşi el nu luase nici o măsură de res­taurare ori dărîmare. In fine primăria la 12 a. c. a luat asupră’şi sarcina de a le dărîma pentru siguranţa publică. * * D-na Darelée, — Hartulari — celebra cântăreaţă de la opera mare din Paris se află de câte­va zile în Iaşi şi la 14 a. c. a avut loc un mare concert dat de D-sa cu concursul D-lor Candella, profesor de la conservatorul din locali­tate şi Meisner. Vom reveni. * * Cu trenul de noapte de la 13 a. c. au sosit în oraş D-l Nicu Gane, fost ministru, principele Dim. Sturza, Gh­. Crupenschi, dr. Ursulescu. Cu trenul de 9.55 m. de la 14 a. c. au sosit D-nii S. Răşcanu prefect al poliţiei, Gh. Panu deputat, Epureanu deputat din Bârlad. -------------------------------------------------------—---------*---------*— Sosirea Reginei Natalia Astă­zi dimineaţă la 7 ore şi ju­mătate a sosit în Bucureşti Regina Natalia, mama actualului Rege A­­lexandru al Serbiei. Ea a fost pri­mită la gară de prefectul poliţiei Colonelul Algiu, directorul căilor fe­rate Domnul Duca şi de ministrul Serbiei, D. Kalievici, cu secretarul său, D. Marinovicî. Erau presing și mai mulți mem­bri ai coloniei Serbe din Capitală. Regina era însoțită de cumnatul său D. Grigorie Ghica, de un colo­nel sârb și de o doamnă de onoare. Locuință îi fusese pregătită la ho­tel Bulevard. Regina Natalia va sta aci numai până astă-seară când va pleca la Belgrad unde este aşteptată Duminecă la 12 ore. Toţi acei cari au asistat la sosi­rea Reginei au admirat frumuseţea şi portul ei maestos. Ea părea ve­selă şi în deplină sănătate. ATENA, 13 Septembrie. —Ştiri din Creta anunţă că arestări numeroase s’au făcut, pentru cauză de complot, în dis­trictul Heraclian. Printre cele 200 persoane arestate se află şi mai mulţi preoţi. Mitropolitul a protestat pe lângă Şa­­kir-Paşa. — Ziarele greceşti exprimă o vie in­dignare î­n privinţa cruzimilor atribuite lui Şakir-Paşa.­­ Parchetul din Atena a liberat mandate de aducere în contra mai mul­tor indivizi amestecaţi în opera falsifi­­cării obligaţiunilor împrumutului de 60 milioane. Pân’acum instrucţia a descoperit 437 obligaţiuni false depuse la diferite bănci. REA INSPIRAŢIE Când organul guvernului se cartă cu colectiviştii sau cu junimiştii, simţim o bucurie nespusă. Ni se pare atunci că conservatorii de la guvern n’au nici o legătură cu Palatul şi că ’şi manifestă inde­pendenţa faţă cu Regele, ocărând pe privilegiaţii Lui. Din nenorocire, asemenea bucu­rii ni se dau rare ori şi acum în urmă am început a ne înţărca de ele. Organul autorizat al partidului conservator n’a avut în ultimele zile altă ţintă de cât să facă ochi dulci junimiştilor, iar pe colecti­vişti să’i tragă curat de pulpana murdarei lor haine, pentru a’i a­­duce în casa conservatorilor. Dar nu numai atât, pentru a pune vîrf acestei porniri, Naţionalul s’a pus acum să se certe cu organul liberalilor independenţi şi anume pentru program, înainte de a dovedi confratelui nostru că comite o mare greşală şi ’şi compromite chiar partidul vorbind cu adepţii D-lui Dumitru Brătianu de alt­­ program de cât acel al opoziţiei­ unite, care nu s’a realizat, voim să arătăm Naţiona­lului că îndoit de mare îi e gre­­şala, din punctul de vedere al tac­ticei pe care trebue s’o adopte partidul conservator pentru a nu juca mendrele Regelui. Nu o dată s’a spus şi nu nu­mai de către noi s’a dovedit că dulcele vis al Regelui este să ’şi înjghebe din fărâmăturile tutulor partidelor existente o Camarilă for­midabilă, care să reziste Ţărei şi sa ’i dea Lui tot ce va cere nu­mai să fie lăsată la cârmă. Pentru a ’şi realiza visul, Re­gele a descompus prin colectiviști şi prin junimişti cele ’două mari partide din trecut: partidul libe­ral şi pe cel conservator, ast­fel că, pentru moment, le-a făcut ne­putincioase de a ’i rezista. S’a întâmplat să cază junimiş­tii de la putere tocmai atunci când ei câştigaseră în ochii Regelui multe titluri de merit pentru abi­litatea cu care lucraţi la adunarea Camarilei dintre tot ce cele­l’alte partide au mai slab şi mai uşor de convertit. Au venit—cu toată opunerea Regelui—conservatorii la putere şi, pentru moment, El e în especta­­tivă, căci nu ştie încă de unde să’i apuce pentru a’i înjuga la carul slugărniciei. Ei bine, Naţionalul—fără voie poate-se face instrumentul inte­reselor Regelui propagând zizania cu tovarăşii naturali ai guvernului: liberalii-independenţî, menajând pe junimişti şi trimeţând bezele colec­tiviştilor. Nu se poate serviciu mai bun pentru Rege de­cât acela de a face pe conservatori ca, aliindu-se cu junimiştii ori cu colectiviştii, să cază inconscient in cursa re­gală şi să nu mai poată ieşi de acolo de­cât mânjiţi cu noroiul slugărniciei către Tron. Credem, că din punctul de ve­dere al tacticei conservatoare, am convins pe confraţii de la Naţio­nalul că trebue să caute a men­ţine prietenia cu liberalii­ indepen­­denţi şi a se sfii de colectivişti şi junimişti. Să le arătăm acuma că şi din punctul de vedere al prudenţei sunt greşiţi dacă vorbesc de pro­grame şi de evoluţie cu liberalii­­independenţî. Şi iată pentru ce : Când Domnul Dumitru Brătianu s’a despărţit de fratele D-sale şi împreună cu Domnul Mihail Ko­­gălniceanu şi alţii, a constituit grupul liberal-independent şi duş­man al guvernului colectivist, D-sa, împreună cu cei­lalţi tovarăşi, a publicat un manifest-program, care conţine în liniamente generale— fără codificare pe articole —tot ce se poate cere unui program po­litic de partid cu idei înaintate. S’ar putea imputa D-lui Dumi­tru Brătianu lipsa sau neţinerea de program atunci când, venind singur la putere, n’ar căuta să prefacă în proiecte de legi princi­piile din 1885 sau le-ar renega cu totul. Prin urmare, de program libe­ral , când el ar rămâne literă moartă, e absurd a vorbi acum. Dar acolo unde Naţionalul a de­păşit marginele prudenţei, este când uită cel mai important lu­cru : anume că D-nii Lascar Ca­­targiu şi G. Vernescu au, împreună cu D. Dumitru Brătianu acelaşi program de realizat. Aceşti trei bărbaţi politici s-au angajat solemn către Ţară ca să realizeze un număr de îmbunătă­ţiri urgente şi nu le-au îndeplinit încă. D. Dumitru Brătianu nu poate fi tras la respundere, căci nu e la putere ; dar D-nii Catargiu şi Ver­nescu ar trebui cel puţin să nu lase pe organele guvernului să vorbească de neţinere sau lipsă de program. E imprudentă această procedare, pentru că mai curând ori mai târziu tot îşi vor da mâna cei trei leaderi — şi trebue să -şi o dea — pentru a scoate Ţara la liman și Naționalului ar putea să 'i pară rău mâine de ceea ce spune

Next