Ateneu, 1985 (Anul 22, nr. 1-12)

1985-01-01 / nr. 1

REPORTAJ Moineştenii in marele front ai independenţei energetice Mina de petrol de la Solonţ • In marele front al asigurării economiei naţionale cu energie electrică, materii prime şi combustibili, petroliştii moineşteni s-au înrolat decişi, fermi, cu o înaltă responsabilitate revoluţionară 9 ISTORICELE HOTARIRI ALE MARELUI FORUM AL COMUNIŞTILOR, CHEMĂRILE SECRETARULUI GENE­RAL AL PARTIDULUI, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, CUPRINSE IN MAGISTRALUL RAPORT PREZENTAT LA CONGRESUL AL XIII-LEA SUNT ASTAZI ÎNSCRISE PE AGENDA ZILNICA DE LUCRU A CELOR MAI BINE DE 15 OOO DE PETROLIŞTI AI MOLDOVEI • Moineşti — citadela petroliştilor noştri • De la Gura Humorului pînă la Galaţi tot „ale noastre sunt sondele” (ale moineştenilor) 9 La Ghelinţa lucrează 1 400 de sondori m­oineşteni şi doar 100 din judeţul vecin, Braşov 9 110 sonde noi în 1985 @ Cercetarea geologică face totul pentru a pune în evidenţă noi structuri sau blocuri productive în vederea sporirii producţiei de ţiţei • Sondele de cercetare finalizate în 1984 au condus la descoperir­ea unor rezerve recuperabile de cîteva mii de tone de ţiţei şi 1 700 000 mc gaze lichide . Dar ce se întîmplă acum în inima dealului Baia Veche de la Solonţ . Mai mult ţiţei înseamnă materie primă pentru chimie, înseamnă combustibil, energie. Moineştenii fac totul pentru a spori producţia de ţiţei. Sunt două adevăruri de necontestat. Acesta a fost şi motivul pentru care reporterul „aruncă“, aproape nervos, întrebarea: „Dar la Solonţ ce căutaţi“ ?! „Tot ţiţei căutăm“ — răspunde calm directorul Trustului de Foraj-Extracţie Moineşti, inginerul Mircea Refec. Şi iată cum reportajul nu s-a terminat, ci de-abia a început aici. ...Un ARO galben (altă culoare, veţi vedea, nici că se asorta) se strecoară printre fulgi de nea, lasă Moineştiul pe dealul lui, apoi lasă Lucăceştiul în valea în care îi stă atit de bine şi o apucă spre Zemeş. In dreapta şi în stingă — brazi, sonde, goruni, sonde. Tom­a Fodor, şofer de director, conduce cu mănuşi nu pentru că-i este frig, ci „pentru mai multă eleganţă“ ! Zice : „Ce dacă scoatem noi ţiţei negru ?! Trebuie să fim curaţi, eleganţi chiar“. Scoate petrol şi el, şoferul de director! Br­avo, Tom­a, mi-ai dat o idee! „O să facem acum la dreapta, urcăm ocalul Modrizăului, apoi n-o luăm pe Runc, ci o ţinem tot înainte; o să vedeţi şi o pădure de mesteceni şi apoi gata, vine Solonţul“. Mes­tecenii sunt albi ca zăpada pufoasă ce le-a încărcat coroanele. Brazii de pe dealul de dincolo sunt tot verzi iar maşinile cu care ne întîlnim pe serpentine nu mai au culoare, sînt acoperite de noroi de sondă sau ţiţei, maşini de intervenţie. Doar sondele, ţăpuşele acelea de oţel ce se înalţă din mijlocul codrului sînt argintii. Cînd ne apare, din dreapta, firul de apă al Solonţului, cristalin, vedem raţe, vedem gîşte care, culmea, deşi albe din născare, acum sunt murdare de... petrol. Vedeţi, din cauza aceasta ni s-a părut foarte potrivită culoarea galbenă pentru acest ARO care... stop. Am ajuns. Unde am ajuns ? La o baracă am ajuns. O baracă, o împrejmuire şi nişte conducte care pleacă spre un pod, nou, se vede. Şi conductele care pleacă de la motocompre­sorul din baracă intră in munte. Aici este Mina de petrol Solonţ, aici va fi, sperăm, mina de petrol. In buza dealului căruia i se zice Baia Veche, la cinci metri sub rădăcina primilor stejari înfipţi în rocă, iată, o gură de mină, intrarea aceea arcuită căreia, deocamdată, îi lipseşte firma (Mina de petrol Solint) şi însemnul distinctiv (Noroc bun). Ne întîmpină cu „Noroc bun“ Constantin Olaru, un miner. „Da’ ce cauţi aici dacă eşti miner, omule ?!“. „Petrol, petrol căutăm“. „Şi este ?“. „Va fi, va fi“­. Volubil, omul cu ochi albaştri explică: „Suntem­ trei schimburi de cîte patru oameni şi pe deasupra şi un brigadier, nea Albu, Gheorghe. Trebuie să facem o galerie de vreo două sute de metri, orizontală, desigur, în care o să vină cei de la petrol să foreze încoace şi în­colo ca să se scurgă ţiţeiul în jos, într-o hală. Acum tocmai finisăm, înzidim bolţarii de beton, pe prima sută de metri, dar, să vedeţi, curg şuviţe de ţiţei din susul dealului. Aud c-o să facem şi nişte puţuri verticale de vreo două-trei sute de metri pornind de acolo, de sus, de pe deal, ca să se scurgă ţiţeiul în jos, ca-ntr-o fintină. Dar e greu, uitaţi ce roca tare! O scoatem greu. Facem probe, punem exploziv, puşcăm, apoi încărcătorul umple vagoneţii şi scoatem sterilul de-o întindem la gura minei, pe malul apei. Avem perforatoare, picamere, armături metalice TH, bolţari, tot ce ne trebuie. Electrică nu avem, că, uitaţi, ies gaze, un singur bec am pus pe celălalt mal al apei“. In prima sută de metri a minei de petrol am putea intra şi cu acest ARO galben, atit de frumos şi larg au executat minerii galeria. Parcă-i tunel de metro, curat, betonat, galerie ca la Vermeşti. Cu lampa minerului luminăm inima dealului. Picură. Apă. Vine de sus, de la două sute de metri, printre roci. Aşa va veni şi ţiţeiul ? Poate. Văd că sonde adevărate sunt şi pe deal şi la poalele lui, pe malul apei. Petrolul este la suprafaţă aici. Pe mulţi splonţeni îi cheamă Dohotaru. Dohotari erau aceia care, în secolul trecut, scoteau de pe malurile Tăzlaielor vîscos lichid negru de-şi ungeau osiile de la căruţe. Firice­lele de ţiţei de pe apa Solonţului spun ceva. Costică Pleşcău (20 de ani, vagonetar aici, la Solonţ, tat-său sondor şef pe Taşbuga) zice că o să fie ţiţei şi că-i pare rău că el nu va fi aici să vadă cum se umple haha, cum vor trage pompele spre rezervoare, că el pleacă la Slatina, la armată, dar o să vină tot la vreo mină de petrol cînd o termina. Neculai Albu, Gheorghe Iordache, Neculai Petcu, Gheorghiţă Popa, Ştefan Neculcea, Toader Hirjoabă — mineri, vagonetari, artificieri îşi înscriu numele în cartea de aur a primei mine de petrol a Moineştiu­­lui. Sunt mineri şi petrolişti în acelaşi timp. Aici, în întunericul din inima muntelui, aici, unde se întîlnesc erele pămintului, doisprezece nimeri şi cu brigadierul treisprezece au venit de la Vermeşti, Rafira, Asau, Lumina — mine comăneştene — pentru a sfredeli adincurile şi a face să curgă pe jgheab de granit ţiţeiul. ...Mesteceni albi, brazi verzi, albă nea, negru ţiţei, incoloră şuviţă de apă, ARO galben. Se succed culorile ca faptele in epopeea muncii. Cu regretul că nu are încă firmă părăsim gura minei de petrol apucînd drumul spre dealul Utrea și apoi spre centrul frumoasei comune a minerilor, petroliștilor, cooperatorilor. De cum trecem de sat dealul se dizolvă parcă în cîmpie, brazii dispar şi doar ici-colo, in mijlocul tar­lalelor, mai zărim sonde, sonde veritabile, şi oameni care lingă ele ascultă pulsul pămintului. Stelian NANIANU 9 Vizitînd oraşele Comăneşti şi Moineşti, secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, s-a interesat îndeaproape cum muncesc şi trăiesc minerii şi petroliştii. » ACTUALITATEA POLITICĂ • CULTURĂ • EDUCAŢIE (Urmare din pag. 1) foc modificări esenţiale în structura pe ramuri a industriei judeţului, pon­deri însemnate ocupînd azi industria combustibililor, industria chimică, in­dustria constructoare de maşini. Ca urmare a preocupării constante a or­ganelor, organizaţiilor de partid, con­siliilor oamenilor muncii, a tuturor colectivelor de muncă din unităţile ju­deţului pentru ridicarea continuă a productivităţii muncii, care în aceşti ani a crescut de peste două ori, pre­cum şi pe baza noilor capacităţi, am obţinut, în 1984, sporuri importante de producţie. Astfel, în comparaţie cu 1965 producem azi de 4,41 ori mai mult cauciuc sintetic, de trei ori mai multă hîrtie, de aproape patru ori mai mul­tă încălţăminte, s-a dublat producţia de ţesături, au crescut simţitor produc­ţiile la antidăunători, la plăci fibro­­lemnoase şi la multe alte produse. Să adăugăm că au fost construite noi capacităţi de producţie şi au fost asimilate în fabricaţie o serie de pro­duse de tehnicitate ridicată, necesare economiei naţionale atît pentru consu­mul intern, cît şi pentru export. Dintre acestea aş menţiona maşini-unelte pen­tru prelucrarea metalelor, îngrăşăminte chimice, acid sulfuric, amoniac, o gamă largă de produse petrochimice, produse ale industriei electrotehni­ce şi electronice, utilaj tehnologic pen­tru industria chimică şi altele, în pre­zent deţinem la multe produse bine cunoscute ponderi importante în pro­ducţia ţării. Astfel, judeţul Bacău rea­lizează circa 92 la sută din cauciucul sintetic al României, însemnate canti­tăţi de ţiţei extras şi benzine etc. După valoarea producţiei globale industriale Bacăul se află pe locul şase în ierarhia judeţelor, realizînd 4 la sută din pro­ducţia globală a ţării. De subliniat este şi faptul că un însemnat procent din producţia industrială a judeţului, rea­lizată în 1984, s-a exportat în peste 60 de ţări de pe toate continentele. Progrese remarcabile s-au înregistrat şi în agricultura judeţului care, în aceşti ani şi-a organizat activitatea pe baze ştiinţifice, s-a modernizat, a atins un nivel ridicat de mecanizare şi chimi­zare şi asigură celor peste 125 000 de oameni, care lucrează în acest impor­tant domeniu de activitate, toate con­diţiile necesare obţinerii unor producţii vegetale şi animale ridicate. Astfel, suprafaţa arabilă ce revine unui trac­tor a scăzut de la 168 ha în 1965, la 48 ha în 1984, în timp ce cantitatea de îngrăşăminte chimice aplicate a­­proape s-a triplat. Totodată, suprafaţa irigată de care dispune judeţul s-a mă­rit, în această perioadă, de peste cinci ori. Toate acestea se reflectă în obţine­rea de producţii medii la hectar tot mai mari cu fiecare an. O atenţie deosebită a fost acordată dezvoltării şi modernizării sectorului zootehnic, creşterii ponderii sale şi producţia agricolă a judeţului care beneficiază de condiţii prielnice, cum ar fi întinse suprafeţe de păşuni şi fînaţuri. în acest scop s-au luat măsuri pentru sporirea efectivelor de animale, îmbunătăţirea raselor şi creşterea producţiilor. Drept re­zultat, în perioada respectivă s-au în­registrat importante creşteri de efective la bovine, porcine, ovine şi îndeosebi la păsări. Concomitent a sporit şi pro­ducţia animalieră, creşterea realizată în acelaşi răstimp fiind de peste două ori la lapte de vacă, de aproape trei ori la carne şi lînă, de mai mult de trei ori la ouă. Aceste realizări au condus la o creştere puternică a pro­ducţiei agricole globale, care în 1984 s-a cifrat la peste 5 miliarde lei. O în­semnată contribuţie la obţinerea unor asemenea rezultate şi-au adus-o uni­tăţi agrozootehnice optimizate în ulti­ma perioadă, precum moderna între­prindere Avicolă Bacău, Complexele pentru Creşterea şi îngrăşarea Vitelor de la Sascut şi Mărgineni. Dezvoltarea industriei şi a celorlalte ramuri ale producţiei materiale au de­terminat şi în judeţul Bacău creşterea constantă a nivelului de trai al popu­laţiei. Iată numai cîteva cifre sintetice care ilustrează acest adevăr : din 1965 pînă în 1984 s-au creat peste 85 000 locuri de muncă, au fost date în folo­sinţă mai mult de 63 000 apartamente, s-au construit numeroase case noi, re­tribuţia medie netă a crescut la peste 2 600 lei faţă de 987 lei în 1965, volu­mul desfacerilor de mărfuri s-a mărit de aproape patru ori, iar volumul pres­tărilor de servicii a cunoscut şi el în­semnate creşteri. Grăitoare pentru procesele profund pozitive, care s-au desfăşurat în anii dezvoltării multilaterale a României sunt şi mutaţiile din alte domenii ale vieţii sociale. Astfel, învăţămîntul de toate gradele a cunoscut şi în judeţul Bacău un avînt fără precedent, în gră­diniţele, şcolile generale, liceele, şcolile profesionale şi de maiştri şi institutul de subingineri fiind cuprinşi peste 161 000 de copii, elevi şi studenţi şi 33 000 copii preşcolari. în ce priveşte ocrotirea sănătăţii, ea se asigură azi, în judeţ, prin numeroase spitale, po­liclinici, dispensare şi creşe, numărul de locuitori la un medic reducîndu-se de la 1062 în 1965, la 702 în prezent. Viaţa spirituală, cultural-artistică şi ştiinţifică pulsează puternic în toate judeţele şi localităţile ţării. Prin organi­zarea, din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a Festivalului Naţional „Cîntarea României“, şi în oraşele şi satele judeţului nostru se desfăşoară la scară de masă o intensă muncă de creaţie care antrenează pe oamenii muncii din industrie, agricultură, şi celelalte ramuri de activitate. Putem menţiona la loc de frunte puternica intensificare pe care a cunoscut-o cer­cetarea ştiinţifică, legată îndeosebi de ramurile producţiei materiale dezvol­tate în judeţ, aducînd o contribuţie de mare însemnătate la întreaga lui în­florire economico-socială. Creaţia lite­­rar-artistică profesionistă ca şi aceea cu caracter de masă s-au afirmat, de asemenea, viguros ca factori activi de formare a omului nou, de dezvoltare a conştiinţei socialiste a maselor. Ca urmare a eforturilor depuse de făuritorii de bunuri materiale şi spirituale din judeţ, în frunte cu membrii de partid, a realizări­lor dobîndite în anii celui de al şaptelea cincinal sub conducerea or­ganizaţiei judeţene de partid, comuniştii băcăuani, colectivele de angajaţi au a­­vut satisfacţia de a ocupa locuri frun­taşe în întrecerea socialistă pe ţară. Drept urmare, organizaţia judeţeană de partid Bacău, municipiul reşedinţă de judeţ şi alte localităţi (Slănic Mol­dova, comuna Nicolae Bălcescu) pre­cum şi un important număr de unităţi economice au fost distinse cu titluri şi ordine ale Republicii Socialiste Ro­mânia. Din documentele Congresului al XIII-lea, din indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cuprinse în magis­trala sa expunere, rezultă cu limpe­zime că obiectivul fundamental al cin­cinalului 1986—1990 îl constituie con­tinuarea fermă a politicii de făurire a societăţii socialiste multilateral dez­voltate şi înaintare a patriei noastre spre comunism, în vederea realizării acestui obiectiv o atenţie deosebită tre­buie să acordăm dezvoltării şi moder­nizării forţelor de producţie, precum şi perfecţionării relaţiilor sociale şi de producţie pe o bază nouă, continuîn­­du-se cu fermitate procesul de trans­formare revoluţionară a societăţii. Aşa cum s-a relevat la Congres, pînă în a­­nul 1990 se va ajunge la un nivel ge­neral al producţiei industriei româneşti, precum şi al calităţii şi tehnicii aces­tei ramuri, comparabil cu cel din ţările dezvoltate din punct de vedere econo­mic. Asemenea perspective impun şi ju­deţului nostru sarcini de mare răspun­dere, la loc de frunte situîndu-se în­făptuirea unei noi calităţi a muncii şi vieţii, accentuarea dezvoltării intensive a ramurilor producţiei materiale, asi­gurarea unui echilibru mai bun între diferite sectoare. Ne revine îndeosebi sarcina de a intensifica şi mai susţi­nut exploatarea şi folosirea raţională a resurselor energetice de care dispune judeţul, de a dezvolta intensiv baza de materii prime, de a ne pre­ocupa în continuare, la cote tot mai ridicate de modernizarea şi creşterea eficienţei agriculturii, va­­lorificînd astfel din plin posibilită­ţile de care dispunem. O aten­ţie deosebită trebuie să acordăm perfecţionării stilului şi metodelor de muncă ale organizaţiilor de partid, ri­dicării nivelului profesional al tuturor forţelor şi resurselor noastre. Numai astfel vom putea să ne situăm la înăl­ţimea măreţelor sarcini ce revin ju­deţului în viitorul cincinal, cum ar fi creşterea producţiei marfă cu 20,6 la sută, faţă de 1985. Sporuri importan­te sunt prevăzute mai ales la pro­dusele cu grad înalt de tehnicitate, precum şi la cele care valorifică su­perior resursele naturale. Se cuvin men­ţionate aici mijloace de automatizare, maşini-unelte, cauciuc sintetic, îngrăşă­minte chimice, antidăunători, hîrtie, ţe­sături, confecţii şi altele. în cincinalul viitor judeţul nostru beneficiază de investiţii însumînd 26,3 miliarde lei, ponderea deţinînd-o obiec­tivele productive din industrie şi a­­gricultură. Astfel, ele sunt destinate con­struirii şi dării în funcţiune a 56 noi obiective din aceste ramuri eco­nomice, a 15 500 apartamente şi importante obiective social-culturale. Sume însemnate au fost alocate pentru dezvoltarea agriculturii, a tran­sporturilor, comerţului, gospodăriei co­munale şi a celorlalte sectoare de activitate, în vederea îndeplinirii aces­tor sarcini de mare răspundere, aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congres, „este necesar să luăm toate măsurile pentru a realiza în cele mai bune condiţii programul de investiţii, pentru a scurta durata realizării obiectivelor şi a asigura creş­terea eficienţei tuturor lucrărilor de investiţii“, în spiritul acestor indica­ţii, colectivele de oameni ai muncii din toate unităţile industriale, agricole şi din celelalte ramuri sunt preocupate de ridicarea muncii lor pe noi trepte calitative. Aceasta ne va da posibili­tatea să realizăm şi să depăşim sar­cinile economice de ansamblu, care pre­văd pentru anul 1990 o creştere a pro­ducţiei destinate exportului, cu 20,6 la sută faţă de 1985, în condiţiile ridi­cării accentuate a productivităţii mun­cii, reducerii consumurilor materiale, energetice şi a cheltuielilor de produc­ţie, sporirii eficienţei întregii activităţi econom­ce. Se va confirma, prin a­­ceasta, o dată în plus, concluzia for­mulată de secretarul general al parti­dului, potrivit căreia „societatea socia­listă nu se poate dezvolta decît pe baza unei înalte eficienţe şi rentabilităţi în toata domeniile“. Pornind de la forţa şi maturitatea or­ganizaţiilor de partid, de la dotarea tehnică şi resursele materiale şi de forţă de muncă de care dispunem, pu­tem afirma că judeţul Bacău este în măsură să îndeplinească sarcinile mo­bilizatoare ce îi revin, să înfăptuiască prevederile noului cincinal, în aşa fel încît să contribuie din plin la intrarea ţării, în 1990 — cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — „într-o nouă e­­tapă de dezvoltare economico-socială“ . România va face astfel „un nou pas înainte pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi îna­intării spre comunism“. Ne revine nouă, celor ce sîntem con­temporanii Epocii Ceauşescu, sarcina istorică de a împlini destinul luminos al României moderne la sfîrşit de mi­leniu, de a ilustra prin faptele noas­tre puterea de previziune a partidului comunist, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dînd via­ţă bogatului şi însufleţitorului program de muncă şi luptă pe care îl reprezintă documentele Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Român. EPOCA CEAUŞESCU, EPOCA DEZVOLTĂRII MULTILATERALE­­ Mill Puternica dezvoltare pe care a cunoscut-o judeţul Bacău în domeniul industriei, ca şi în celelalte sectoare, demonstrează cu putere justeţea politicii partidului nostru comunist, care aplică neabătut legităţile generale la condiţiile concrete ale ţării noastre, călăuzindu-se după învăţătura atotbiruitoare, revoluţionară — materialismul dialectic şi istoric. NICOLAE CEAUŞESCU CU DRAGOSTEA ÎNTREAGA Te-nconjurăm cu dragoste deplină că eşti de viaţă nouă făurar, stegarul ei sub zare de lumină călit în lupte grele, temerar. Suntem cum flacăra, incandescenţi din zori de ziuă pînă-n noapte, în miezu-aprins tot mai prezenţi şi-ndemnurile tale devin fapte. Uniţi în suflet nalt purtăm cu noi patria şi visul ei de aur ; prin mari lumini ca mugurii-n altor carate-adăugăm la-al patriei tezaur. Copiii de-azi, constructorii de mîine, au de pe-acum o zestre-n demnitate şi n-o să ducă nimeni dor de pîine in ţara asta, nici dor de libertate. Te-nconjurăm cu dragostea întreagă întîiul, cu adevărat Conducător, care trecutul de prezent îl leagă, frumos prezentul de-un mare viitor. Radu FELECAN ® PAG 2­6 ATENEU ® IANUARIE ® 1985 ® PAG 2 &

Next