Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)
1888-10-26 / nr. 119
Anul al XVI-lea No. 119. IASSI 1ilercuri 26 Octombre (7 Noemb.) 1888. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR [N IASSI, 1 pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.pe trimestru 6 Fr. UN DISTRICT, pe an, 28 Fr. —pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. CTRPINATaTF................................................40 !1.INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . . 60 Bani-ȘTIRI LOCALE . ... 1 Fr.— CURIERUL 28 Duminica Ap. Iacov, fratele Domnului 4 Duminica Carol Bor. 6—44 4—46 24 Luni Marele martir Areta 5 Luni Emeric 6—45 4—45 25 Marti Sfinții Martian și Martirie La 24 Octombre. Lună nouă cn timp 6 Marți Leonardt 6—46 4—44 20 Mercuri ; (f) Marele Martir Iniubtrie . ; ă 7 Mercuri Engelbert 6-48 4 42 27 Joi f St. Dem Basarab. Sf. m. Nestor ’ " ' 8 Joi Gottfrid 6—49 4 — 40 28 Vineri Sf. Terentie și Neonila 9 Vineri Theodor 6—60 4- 39 29 SfhmbätA_____Martira Anastasia Romana_______________________ 10 Sâmbătă Andrei 6—51 4—37 FOAEA INTERESELOR GENERALE EPISTOLE NEFRANCATE, nu ne primesc. . . . Auimoluri: Pag. 1, 50 1>. Pat». IiI,40 b. Pași IV, 30 b. (17n TV». 20 bani. IASSI 25 Octombre, 1888. RAPORT RELATIV LA DIVERSELE PROECTE DE AMELIORAȚIUNEA SITUAȚIEI AGRICOLE IN RUSIA Raportul de față a fost adresat ministrului de externe din Francia, de d. A. Meloo, gerant al consulului general al Franciei la Varșovia. El este de un interes deosebit pentru țara nostra și de aceia atragem în special atențiunea lectorilor noștri asupra lui. Se vede că analogia ce există între condițiunile economice ale Rusiei și ale României a sugerat idei analoge în ambele țări. Multe din măsurile propuse în proiectele pentru îmbunătățirea situațiunii agricole în Rusia, au fost de repetite ori propuse și de directorul „Economiei naționale“, și în special dotarea școlelor rurale cu pământuri, pentru ca institutorii să facă culturi model. Acesta din urmă măsura a intrat în vigore la noi române ca să se aplice cu strictuța spre a putea da resultatele dorite. Față cu criza economică prin care trece Rusia în acești din urmă ani, cestiunile agricole se impun examenului serios nu numai guvernului imperial, dar tuturor spiritelor animate de dorința de a ameliora sorta economiei rurale în tot imperiul, căutând mijlocele ce ar trebui să concure împreună cu forțele productive ale Bolului, la ameliorarea situațiunei economice. In afară de consiliele guvernului, economiștii, convinși că buna stare a unui Stat depinde mai puțin de cantitatea de aur acumulata într-o țară, decât de forțele sale productive, se ocupă cu activitate de a remedia starea de lucruri actuală. Dacă exportațiunile Rusiei au scăzut în acești din urmă 6 ani de 150 milione ruble, trebue a căuta motivul, nu în politica vamală a țărilor vecine, ci mai mult în mișcarea productivității solului și în lipsa de inițiativă și energie a țăranilor ruș. Una din principalele cause a acestei calamități economice este fără îndoială nesuficiența învățământului tehnic, având o parte practică. Sunt forte puține școli speciale de agricultură și organisațiunea celor cari există lasă mult de dorit. Academia Petrowsky, din Moscova, cea mai importantă din aceste stabilimente, poate forma buni chimiști, insa cari sunt cu totul necorespundători specialitaței lor de agronomi practici. Ce privește scolile regionale de agricultura, ele sunt insuficiente și nu respund scopului pentru care sunt creat. Pentru acest motiv, societatea eco(TH. BALASSAN) - •onomică din Odesa a propus guvernului imperial, ca mijloc de a răspândi la țară cunoștințele agricole indispensabile fiecarui cultivator, de a înzestra pe învâțatorii rurali cu o anumita suprafață de pământ. Ea ar venea în acestă măsură nu numai o garanție de progres pentru instrucțiunea agricolă a țăranilor, învățătorul fiind mai bine înzestrat decât oricine altul pentru a răspândi metodele de cultură perfecționate, ci in acelaș timp acesta ar fi un mijloc de a ameliora situațiunea materiala, atât de precară a institutorilor, precum și o ușurare a budgetului. Acastă cestiune a retribuțiunei în natură a profesorilor este resolvită încă de mult timp în America, unde a dat resultate escelente din punctul de vedere agricol; ea este în vigoare în provinciile baltice, în Livorno și în coloniile germane din sudul Rusiei. După părerea societaței economice libere din Odesa, realisațiunea acestei inovațiuni nu ar presenta nici o dificultate seriosă. Pământurile destinate profesorilor școlei, ar putea fi luate de ministerul de domenii asupra bunurilor domeniale ale Lutînî. Mai mult decât atât, mulți dintre proprietarii funciari ar contribui cu plăcere la acest lucru, cedând acolelor terenurile necesare. Comuna (zemstvo), nu va remânea străină la acesta lucrare, țăranii înșiși nu ar refuza de a înlocui prin cedarea unei bucăți de pământ, o parte din retribuțiunea în bani ce ar trebui să fie plătită de ei; — în fine banca rurală ar putea fi autorizată a acorda credite cu termine lungi asociațiunilor, cari s’ar putea forma pentru cumpărarea pământurilor destinate școlelor. Statul ar putea de asemenea să scutască pământurile școlare de impositul fonciar. O altă cestiune de mai puțin importantă, și care preocupa de mai mult de un secol guvernul imperial, este aceea a preservațiunei pădurilor aparținând particularilor. Consiliul imperiului a aprobat o nouă lege relativă la conservațiunea pădurilor, propusă de ministerul de domenii și care trebuia să între in vigore la 1 ianuarie 1888. Deja sub imperiul lui Petru cel mare se vedea pericolul către care mergea țara prin despăduriri rău înțelese și lăsate inițiativei fiecarui proprietar, totdeauna doritor de a practica în pădurile sale tăerile cele mai bine recompensate. Pentru a remedia acest rău, s-a instituit o supraveghere destul de rigurosă asupra pădurilor private, însă caracterul vexator al măsurilor puse în vigore, a nemulțumit apropope toți omenii curiei, împărăăeasa Catherina II avu slăbiciunea de a ceda reclamațiunilor fără număr și abrogă prin un uliaș special regulamentele predecesorului său. Consecințele triste ale acestei indulgențe se arătară în scurt timp, scăpați de orice control, găsind în bogățiele lor forestiere resurse ușore, proprietarii nu întârziară de a pustii fără nici o prevedere de viitor, imensele lor păduri. Se evaluiază la mai multe milione de desiatine, suprafața totală a pădurilor astfel distruse, ceea ce avea o influență desa stresä asupra condițiunilor climatrice ale țărei. Acestei despăduriri puțin inteligente, se atribue plângerile justificate ale țăranilor ruși, pentru lipsa de apă. Vara isvorele sacă, apa rîurilor de abia curge în albia lor, peste tot locul seceta desolază culturile. După emanciparea orbilor, situațiunea s’a agravat din ce în ce, prin urmare era timpul de a se pune orecare limite liberei explorațiuni a pădurilor. Acesta este scopul nouei legi, care se va aplica la începutul anului viitor în întraga Rusie din Europa, excepționând Finlanda, care poseda, după cum se știe, legislațiunea sa proprie în materie.Caucasul și regatul Poloniei vor fi supuse de asemenea noului regulament. După acest proiect de lege, Statul o’ar pune piedici liberei explotațiuni a pădurilor, decât atunci când acastă explotațiune ar aduce prejudicii reale intereselor generale ale țarei; însă aceste măsuri n’au nimic vexator și respectă pe cât posibil dreptul de proprietate. Proprietarul nu va fi ținut de a întreprinde lucrări costisitore de reînpădurire, el va continua a se bucura de dreptul de a explora pădurile sale, insă înainte de a începe explorațiunea trebuie să se conformeze prescripțiunilor de utilitate publică. Modul și întinderea tăerilor nu va fi regulamentată decât in pădurile a căror destrucțiune complectă ar fi considerată ca prejudiciabilă intereselor generale a proprietăților învecinate. In regiunile imperiului, sărace in păduri, noul regulament tinde a conserva totă suprafața, afară de cantitatea de lemne necesare trebuințelor personale ale proprietarului. Restricțiuni analoge sunt stabilite pentru pădurile a căror conservațiune va fi considerata ca urgentă pentru alimentațiunea fluvielor și a rîurilor. Iofine, in scopul de a garanta drepturile și interesele proprietarului privat, ministerul de domenii, remâne însărcinat de a propune tote măsurile relative la explotarea pădurilor, va trebui insă înainte de a le ordona să se consulte și cu celelalte ministere, atunci când interesele lor vor fi puse CONRESPONDENȚI IN STREIKATATE: Pentru FRANCIA I se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna. - Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter A C-o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA a D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, K. C. Manuscriptele nepublicate te vor arde. ooToifer-viEeri! Ardeleni resping oștile Lui Ștefan Boceiii, care vrea să se facă Principele lor. Un obus turcesc cade la gura Giurgiului. Armata Moldovenă se întorce victoriosă din Morea. Bătălia de la Plumbuita între Matei Basarab și competitorul său, Radu al XII. Mihai Bravul, ca Giurgiul și omoră pe toți Turcii din cetate. Ei din Plevna primii fugari goniți de furie. Vin bombardare in jurul Plevnei. Turcii fac un atac pentru a relua Muntele Verde. La 24. Anul 1604. La 24. Anul 1877. La 25. La 26. Anul 1715. Anul 1638. La 27. Anul 1595. La 28. Anul 1877. La 29. Anul 1877. 07m (S rr — 1 mi1 '""'I? I*. 20 hani. xx darul Săptă xn. a. xiV catena arvii septax33.au«! v-s ' y‘ ...... t-'1' . . STIL VECHI SI IV 10 AIPATH d N DL pILES | TIMPUL DIN SEPTAMANA STIL NOU | i DA ! PATRON 1 RA» 86relm | Apu». Bereli Oct. I i ■Nov. ‘VISIg»s=‘-t FOILETON. PLEVNA. ROMAN ISTORIC CONTIMPORAN. DUPĂ GREGOR SAMAROV TRADUCERE DE G. N. BOCȘĂNEACO (Urmare). 77 El arma cu pași trăgăniți pe impacientul Blagonov; ei ajunseră la mai multe posturi însă focurile erau deja pretutindeni stinse, toți soldații dormiau greu pe mantalele lor, și numai sentinele se preumblau in sus și’n jos. « Acest aforisit de Englez», glise Vladimir, «până când tote lucrurile mergeau bine înainte, se ținea el în depărtare, acum când ni se opune un obstacol fatal, vine el sburând ca o cifră nenorocită—acum se înțelege că ei se i nteresază de a vedea și a se încredința cari sunt posițiunile neatre cele mai slabe, spre a îndrepta tunurile engleze cu cari ne bombardază Turcii asupra posițiunilor nóstre celor mai periculose și amenințate. Pentru ce trebuie să suferim în cuartierul nostru principal pe acești spioni privilegiați, deorece acești Engleji fățarnici nu consideră de loc dreptul ginților și ne strică prin manoperele lor per fide mai mult decât decât ar fi dușmanii noștri declarați ! Este un barbat forte plăcut căpitanul Welesley, un gentleman adevărat și un companion vesel , eu am petrecut multe ore plăcute cu dânsul, insă pe Dileul meu, mi-ar face o plăcere deosebită dacă i-ași putea baga câțiva centimetri de fer Între caste—acestă chestiune dă de gândit, și’n adevăr n’ar fi de loc rău dacă am putea veni în modul acesta în ajutorul dreptului ginților.* Blagonov nu auzi cuvintele lui, cu o nerăbdare alterată mergea el cu grăbire tot mai departe; focurile erau pretutindeni stinse și numai câțiva cărbuni mai ardeau încă. Ei ajunseră in fine in satul întins. La intrarea acestuia se afla lazaretul și în frecare depărtare de acesta o casă lungă construită de lemn, care conținea biurourile intendenței pentru cuartierul principal și pentru cantonamentele cele mai apropiate.Acolo este lumină,o esclamă Blagonov, arătând la ferestrele iluminate ale edificiului,— «să intrăm un moment acolo, locuința nóstră se află la capătul opus al satului, eu mă topesc de nerăbdare; vreai să arunc numai o singură privire în epistola Mariei, ca să văd dacă sunt tote în regulă acasă.* «Bine, vino dor,* țsfise Vladimir, «tu ești ca un copil nătâng, pe care trebuia să’l lași în voia lui; este un noroc pentru tine, că nu mai este nime altul aici, căci pe D $eumeu, un barbat amorezat ca tine, ar provoca rîsul întregului cuartier general.* Blagonov intrase deja în casă, înaintând prin sala cea largă, umplută cu baloturi, cu lățji și cu polobóce, deschise el o ușă, pe care era scris cu caractere mari. Biuroul intendenței * Intr’o cameră mare cu păreții de lemn și cu podele ordinare ședeau de’naintea unor mese mari mai mulți scriitori în dosul unor registre voluminose, în cari treceau diferite cifre. Toți acești omeni nu aveau o aparență saracaciosä, precum de obiceiu se pute vedea la funcționarii subalterni ai birocrației, ei erau elegant îmbrăcați, cu îngrijire frizați; lângă și între registrele și actele lor se vedeau butilii cu etichete lucitare, prăjituri fine și borcanașe mici cu pastele franceze escelente, ei se păreau asemenea a nu fi prea ocupați cu registrele lor căci cea mai mare parte din ei erau evident afundați în conversațiuni vesele. La intrarea celor cinci ofițeri de gardă din suita împăratului sărbă toți scriitorii cu cel mai profund respect de pe scaunele lor și smbumbiând uniformele lor, se așezară milităresce, pe când câțiva din ei se încercară a ascunde borcanașele cu pastete și câte o bucățică de franzelă sub dosarele lor. «Noi dorim să profităm numai un moment de lumina dv.*, zise Vladimir salutând cu o politeță reservată, «spre a ceti uisce scrisori ce le-am primit chiar acum.« Unul din scriitori aduse imediat două scaune penru cei cinci ofițeri, un altul aduse o lampă, și Blagonov desfăcu cu mâna tremurândă epistola sa, pe când Vladimir își luă loc lângă dânsul, aruncând priviri severe, examinatore și pe jumătate ironice asupra biuroului și asupra scriitorilor, cari desfășurau acum o activitate febrilă și se încercau a ascunde tot mai multe din diferitele alimente, cari nu se potriviau de loc cu ocupațiunea lor. In timp ce Blagonov ceti ca o nerăbdare tremurândă epistola Mariei, pe lângă care era alăturat un bilet mic scris de mâna prințului Kudiacov, pe care-l împinsese cu indiferență la o parte, resunată din fundul edificiului uisce sonuri stranie, cari amintiau mai mult de cabinetele particulare ale restaurantului Vert din Petersburg decât de biurourile de proviantare ale unei armate care se afla de’naintea inamicului. ca dintr’o depărtare considerabilă se angija sunetul paharelor și rîsete vesele, între cari se putea distinge lămurit sonul unor voci femeesci. Vladimir ascultă cu atențiune ori de câte ori aceste tonuri surprinssetare pătrundeau pănă la urechia sa, scriitorii schimbau priviri secrete între dânșii și se siliau a înăbuși acele tonuri prin accese de tușă, prin întorcerea filelor registrelor într’un mod zgomotos și prin mutarea scaunelor lor. «Ei bine,* glise Vladimir, «ai finit ? Sper că te vei fi convins că nu s’a întâmplat nimic de neliniștitor,* adaogă el, desfăcând încet încet și neglijent plicul scrisorei sale. «Nu,* flise Blagonov, fără ca fața sa posomorâtă să se fi înseninat nu s’a întâmplat nimic, Maria scrie lipiscită și veselă, precum se pare. Ea mă ruga să-i scriu cât se pote fie lămurit ce se mai petrece în cuartierul principal, pentru ca ea se potă trăi cel puțin în gând cu mine; ea nu mai face nici o mențiune despre bănuiala ei de la început. Tóte acestea sunt satisfacatöre și biniscitare, însă cu tote acestea,* zise el clătinând din cap, «nu’mi place de loc epistola ei; mi se pare ca și cum ar exista ceva misterios, ceva obscur între rânduri, un ce ce nu pot înțelege, Insă presimțesc.* «Tu ești un nebun,* replică Vladimir cu nerăbdare,—«cum este cu putință ca cineva să se tortureze însuși cu fantazii, când vede realitatea! » In acest moment resună din nou zgomotul straniu care (eșta probabilmente) dintr’o cameră din fund; încă mai lămurit decât la început se aud la zgomotul produs prin ciocnirea paharelor și rîsete tari. (Va urma).