Cuvîntul Nou, mai 1971 (Anul 4, nr. 316-341)
1971-05-04 / nr. 318
Lumina anilor de acum In comuna Ozun, poţi ajunge venind din mai multe direcţii. Daca te afli in tren şi vrei să te opreşti în localitatea noastră, vei fi lăsat la marginea ei, pentru ca apucînd pe un drum, un loc în care în urmă cu numai cîţiva ani mai păştea cireada satului, să fi adus în centrul comunei, acolo unde in cîţiva ani au ţîşnit ca din pământ clădiri noi în care unităţi ale comerţului socialist îşi desfăşoară o activitate bogată, şcoli în care cadre, cu o înaltă calificare, se preocupă îndeaproape de educarea tinerei generaţii. Şi în afară de aceste clădiri cu utilitate socială te întîmpină în Ozunul nostru casele zvelte ridicate de către cooperatori. Ca nişte agrafe în păr, acoperişurile ţuguiate ale caselor poartă antenele de radio şi televiziune. Să ne amintim că doar nu numai 5 ani pe raza comunei Ozun au apărut 370 de case noi, 190 de televizoare şi 873 de aparate de radio. Dacă cineva m-ar întreba ce pot spune despre oamenii de aici, l-aş invita să mă însoţească in toate satele comunei, şi l-aş lăsa să se convingă că aşezarea noastră se află în continuă transformare Cind am început lucrările de sistematizare ale comunei şi în centrul localităţii a apărut prima lampă fluorescentă, undine a alergat spre mine şi, cu mina întinsă, mi-a arătat-o spunindu-mi „Vezi nene, a răsărit o lumină. .“ In acele momente i-am dat seama că, de fapt, băieţaşul, rămas mina aceea, rostise un simbol, el însuşi simbo- t Uzând, de fapt, viitorul. * Lumina aceea era lumi- ţ na anilor de acum. I Şi în razele ei prevăd proiectate realizările pe care consătenii mei har- nici, nişte oameni mânu- i naţi, au purces să le rea- ' Uzeze. In dreapta comu- ţ nei, acolo unde mai este încă un loc viran, în anul acesta spre sfîrşit vom construi o magazie pentru păstrarea cereale- lor şi un mic depozit pentru pregătirea cartol filor de sămînţă. Curtea sediului C.A.P. vom asfalta-o şi vom instala curentul electric în toate corpurile de clădiri. Vaţ IOAN STANCIU, preşedintele Con- siliului popular națiunal Ozun ^ (Continuare în pag. 3) . Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.G.R. şi al Consiliului popular judeţean PANOUL EVIDENŢIAŢILOR »TIN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ „Primăvara aceasta, e primăvara împlinirilor noastre !“. Cu această destăinuire tînărul maistru Nicolae Mândrie — şeful echipei de montori de pe şantierul noii fabrici de brânzeturi de pe platforma industrială a oraşului Tîrgu Secuiesc — începe relatarea. Constructorul lucra bine şi totuşi, trăiam impresia că lucrările înaintau în ritm de melc. N-aveam încotro. îi călcăm constructorului pe urme — cum se spune. Nu termina bine de şlefuit mozaicul şi veneam noi montorii, cu utilajele. Experienţa pe care o cîştigasem la montarea fabricii de amidon, ne ajuta acum să executăm lucrările cu precizie, dar... Număram zilele cu înfrigurare. Mai era pe aproape. Atunci, echipa noastră s-a hotărît să lucreze și după program chiar și duminică. Am hotărît asta, nu pentru că lucram în acord global, dar angajamentul nostru este ca în cinstea zilei şi a semicentenarului partidului, să predăm secţia de fabricaţie a brînzei de burduf. Era deci, în joc, cuvîntul nostru, onoarea noastră. .. Ce a urmat ? Nimic deosebit, in afară de faptul că ne-am îndeplinit angajamentul la care am ţinut atît de mult. Evidenţiaţi ? Toată echipa ! Sudorii Gheorghe Gheorghiţă şi Mihai Alexe, instalatorii Biszok Vilmos şi Gheorghe Ursache.. . Cam ăştia suntem. Puţini,, ce-i drept, dar mulţumiţi că ne-am onorat angajamentul. De-aia ziceam că: „primăvara aceasta e primăvara împlinirilor noastre !“... V laurenţiu LAZAR KAROLY — Mina VîrghişII GAL ELEMER, sudor la U.M.T.F. Tîrgu Secuiesc FLORIOSUL SEMICENTENAR Cu fiecare filă pe care o rupem din calendar, cu fiecare zi — fie ea capricioasă sau nu, din punct de vedere meteorologic — ne apropiem cite puţin de zona „temperaturilor înalte“, pe care sfîrşitul primăverii şi nu prea îndepărtatul sezon estival, o prefigurează. Pregătirile pentru acest eveniment au început cu mult timp în urmă. Traseele turistice, staţiunile balneoclimaterice, locurile de agrement, popasurile şi toate celelalte oaze de linişte şi verdeaţă atît de căutate de turişti, şi-au îmbrăcat „salopetele de lucru“ şi au trecut la executarea reamenajărilor ce se impuneau după un sezon friguros, la recondiţionările de ultimă oră, aşteptînd nerăbdătoare momentul „startului“. Din acest punct de vedere, luna aprilie, supranumită atît de inspirat, „luna curăţeniei“, a reprezentat cea mai prielnică perioadă de pregătiri, în articolul de faţă, ne vom referi doar la felul în care unităţile de desfacere, precum şi cele de alimentaţie publică de pe principalele trasee turistice ale judeţului nostru, sunt gata să-şi primească vizitatorii, urmînd ca într-o suită de materiale viitoare să prezentăm şi alte aspecte. Prima constatare făcută după vizitarea punctelor de popas de pe artera rutieră D.N. 11 (Sfîntu Gheorghe — Camping Dalnic — Tîrgu Secuiesc — Hanul Lina) — inclusiv Campingul de la Reci, precum şi în comunele Malnaş, Olteni şi Bicsad este că, în mare, rezultatele strădaniilor se văd. Reţeaua comercială din această zonă deosebit de „călcată“ de excursionişti, se prezintă bine din punctul de vedere al... aspectului exterior, ca să zicem aşa. Faţadele unităţilor comerciale au fost văruite proaspăt, o parte din firme au cunoscut o inspirată metamorfoză, fiind reactualizate, utilajul comercial a fost şi el reparat, ca de altfel întreg mobilierul, instalaţiile electrice ş.c.l. Dar cum orice lucru mai prezintă cîte o excepţie, trebuie să arătăm că la Moacşa, bufetul şi grădina de vară se prezentau la data de 20 aprilie a.c. de parcă se aflau în pragul ...iernii, la „Hanul Lina“ de pe dealul Măgheruş, unitate terminus a judeţului pentru turiştii ce se îndreaptă spre Moldova, lucrările de reparaţii erau rămase în urmă faţă de plan; la bufetul din comuna Olteni, aparţinător de Cooperativa de consum din Bodoc, nu se făcuse încă nimic pentru recondiţionarea localului pînă la data respectivă. Problema firmelor comerciale, atît de discutată în ultima vreme, mai creează încă... probleme pe ici pe colo. De pildă, la bufetul din comuna Malnaş, ca de altfel la toate unităţile aparţinătoare cooperativei din Micfalău, firmele comerciale fuseseră ridicate mai de mult pentru a fi înlocuite, însă de... coborît se pare că au coborît mai greu. Nici reclama luminoasă de la intrarea în Campingul din Mestecănişul de la Reci, nu se poate spune că e prea vizibilă, mai ales dacă poposeşti aici pe înserat... Referindu-ne acum la modul în care sunt respectate regulile de igienă în unităţile vizitate, se cuvine să consemnăm la capitolul „reuşite“, braseria Dalnic din cadrul campingului de pe D.N.-u, bufetul din staţiunea Malnaş-băi, bufetul din Piaţa nouă a oraşului Sfîntu Gheorghe ş.a. Păcat că aceste evidenţieri sunt umbrite de neglijenţele unor responsabili, care consideră ordinea şi curăţenia, aspectul îngrijit în general al unităţilor de care răspund, un soi de balast ce-l incomodează la tot pasul Cum poate fi explicată altfel, neorînduiala ce domnește la Hanul de pe dealul Măgheruș (responsa- HORIA C. DELIU Unitățile comerciale în ajunul sezonului estival (Continuare în pag. a 2-a) PROLETARI DE TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VA ! Anul IV, Nr. 318 MARTI, 4 MAI 1971 4 pagini 30 bani Contractele au fost onorate în „avans“ în aceste zile premergătoare sărbătoririi gloriosului jubileu al partidului, colectivul Fabricii de mobilă din Covasna, trăieşte febra muncii însufleţite pentru îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor asumate în întrecere. Rezultatul acestei acţiuni îi întîlneşti cel mai lesne în atelierele de ambalaj, de unde zilnic iau drumul diferiţilor beneficiari din ţară şi de peste hotare, binecunoscutele garnituri de mobilă „Lămîiţa“, comodele „Mioara“ — atît de solicitate în Franţa, bibliotecile tip „Vira“ — solicitate de Suedia — ş.a.m.d. Ţinînd să-şi păstreze prestigiul pe piaţa externă, colectivul acestei unităţi industriale — din rîndul căruia se evidenţiază tîmplarii Iosif Negell, Szabó Carol, Ambrus István, tapiţerii Lukács Ferencz, Balogh Magda, şeful de echipă Kelemen Lajos şi frezeristul universal Csutak Sándor, s-a întrecut pe sine, livrând „în avans““ atît la export, cît şi la „intern“, 300 biblioteci tip „Vita“, 200,bucăţi fotolii-pat, precum şi alte produse similare. Aşa dupăcum ne informează planificatoarea fabricii, tov. Maria Székely, angajamentele luate de colectiv în cinstea marii sărbători, au fost îndeplinite şi chiar depăşite. Sintetic, ele se prezintă astfel : aproape 100.000 lei economii la preţul de cost, peste 350.000 lei depăşiri la producţia globală. REŢEAUA SANITARA A JUDEŢULUI COVASNA - INTRE REALIZĂRI ŞI PERSPECTIVE Cu greu se pot face comparaţii între baza materială şi situaţia sanitară existentă în judeţul nostru la ora actuală şi cele care au fost la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial şi primii ani postbelici ; drumul parcurs de ocrotirea sanitară în acest răstimp este lung şi fructuos. Am da de exemplu anul 1947, an în care pe actualul teritoriu al judeţului nostru au existat doar trei unităţi spitaliceşti, cu un număr redus de paturi, slab utilate. In afară de acestea mai funcţionau două sanatorii particulare, dar cu un număr mic de paturi şi greu accesibile pentru populaţia care nu dispunea de o situaţie materială corespunzătoare. Nu numai dotarea, ci şi personalul încadrat în, aceste unităţi spitaliceşti era insuficient. Astfel, la spitalul din Sfîntu Gheorghe existau numai 5 medici, iar la spitalul din Tîrgu Secuiesc şi Baraolt 4, şi respectiv 2 medici. în oraşul Covasna nu a existat unitate spitalicească, iar în întorsura Buzăului nici nu era vorba de aşa ceva. în afara acestor unităţi a mai existat un dispensar antivenerian, deservit de un singur medic, şi o maternitate deservită tot de un singur medic, în oraşul Sfîntu Gheorghe, cît şi o casă cercuală, unde au fost încadraţi 2 medici. Faţă de populaţia de atunci a judeţului, la aproape 7000 locuitori revenea un medic. Ca şi în întreaga ţară, înfăptuind politica sanitară a partidului, în anii puterii populare, asistenţa sanitară a populaţiei din judeţul nostru s-a schimbat radical sub toate aspectele sale. Prin grija permanentă acordată ridicării continue a nivelului sanitar al populaţiei s-au construit noi spitale, sanatorii, s-au extins unităţile spitaliceşti, ajungîndu-se ca astăzi în judeţ să dispunem de peste 1.000 de paturi de spital, profilate pentru aproape toate specialităţile medicale existente la ora actuală, revenind astfel la fiecare 169 locuitori un pat de spital. De asemenea, s-au creat posibilităţi largi de sanatorizare a bolnavilor cronici, prin înfiinţarea unui mare sanatoriu pentru bolnavi tuberculoşi, cu 700 paturi, a două sanatorii de cură post-hepatită epidemică (la Covasna şi Malnaş), pentru copii, a unui sanatoriu pentru deficienţi motori la Vîlcele, a unui preventoriu T.B.C. pentru copii la Zăbala, a unui spital de cardiologie pentru boli cardio-vasculare, adulţi şi copii, cu sechele după reumatism cardio-vascular, în Covasna. Tot în anii puterii populare au fost înfiinţate spitalele din oraşele Covasna şi întorsura Buzăului. Un pas important în creşterea accesibilităţii populaţiei la asistenţa medicală de specialitate l-a constituit înfiinţarea policlinicilor pentru asistenţa bolnavilor ambulatori, în prezent, pe teritoriul judeţului funcţionează 4 asemenea policlinici, care dispunând de un mare număr de cabinete de specialitate, pot acorda o gamă variată de consultaţii, satisfăcînd practic toate nevoile populaţiei judeţului. S-a acordat atenţie deosebită creşterii accesibilităţii populaţiei la asistenţa medicală şi în mediul rural. Faţă de cele 13 circumscripţii existente în total, în mediul rural, în 1947, astăzi avem o circumscripţie sanitară, încadrată ca medic şi cu personal mediu de specialitate, în fiecare comună, iar pe lîngă dispensarul circumscripţiei din centrul de gravitate al comunei, există în fiecare circumscrip- Dr. PETRU OPREA, directorul Direcţiei sanitare a judeţului Covasna (Continuare în pag.2-a) Spectacolul premiaţilor Cu ocazia adunării festive închinate semicentenarului creării Partidului Comunist Român, care va avea loc astăzi, 4 mai, la orele 17, în sala Teatrului Maghiar de Stat din oraşul Sfîntu Gheorghe, se va prezenta spectacolul intitulat „Partid, lumina vieţii noastre“, la care îşi dau concursul formaţiile artistice, soliştii vocali şi recitatorii premiaţi la concursul cultural-artistic al elevilor. Discuţie despre fruntaşi Brigadierii zootehnişti Ştefan Bartók’ şiCsaba Zagoni se numără printre cei mai harnici şi destoinici cooperatori de la C.A.P. Covasna. în aceste zile premergătoare marii sărbători, de la 8 mai, ei se bucură — mai mult ca oricând — de stima şi preţuirea oamenilor. — Ce au făcut ca să merite această stimă deosebită ? — l-am întrebat deunăzi pe secretarul comitetului de partid al cooperativei, tov. Anton Kiss. — Deosebit e faptul că, cei doi brigadieri au făcut să crească producția de lapte pe cap de vacă furajată, de la 4,1 litri, la 7,1 litri. — De la câte vaci s-a obţinut acest spor de producţie ? — De la 303 vaci! Poate vreţi să mai ştiţi ce rezultate directe a avut această realizare ?! Cooperativa noastră şi-a onorat în întregime contractele de livrare la lapte încheiate pe primele 4 luni ale anului, şi a furnizat în plus pieţei, cantităţi ce însumează mai multe sute de litri. L. INFOR Printre vînzătoarele fruntașe de la magazinul de tricotaje nr. 20, din Tîrgu Secuiesc, se numără și Bucurenciu Gizella. A In pag. a 3-a Sport G FOTBAL DIVIZIA G : Textiliștii au învins lidera clasamentului . La Tîrgu Secuiesc joc la discreția gazdelor. • Comentariul etapei divizionare A la fotbal : Regrupare. 0 O repriză cu... C. Teaşcă. Micii gospodari In aceste zile, Şcoala generală din satul Băcel se va „îmbogăţi“ cu două noi şi moderne săli de clasă. La realizarea acestora au contribuit şi „locatarii“ lor — elevii, care au prestat pe micul „şantier“ al şcolii, peste 200 ore de muncă patriotică. De asemenea, micii gospodari au participat, alături de părinţii lor, şi la numeroasele acţiuni patriotice întreprinse în localitate, sădind peste 120 de pomi, şi împrăştiind pietriş pe strada principală, pe o lungime de 800 metri. Dintre elevii, care s-au remarcat la aceste lucrări de înfrumuseţare şi buna gospodărire a satului, amintim pe Gheorghe Stoica, Maria Comşa, Florina Gocsman, Constantin Pătrunjel, Maria Ardeleanu ş.a. TRAIAN PETRESCU, corespondent O lecţie practică de istorie Conducerea Şcolii generale din Voineşti în colaborare cu Comitetul orăşenesc U.T.C. Covasna şi comitetul de părinţi al şcolii a organizat un concurs „Cine ştie, cîştigă“ pe teme de istorie — manifestare închinată aniversării semicentenarului partidului, în cadrul căruia şi-au disputat întîietatea un număr de opt elevi. Răspunzînd întrebărilor adresate de juriu, concurenţii au evocat în faţa publicului momente importante ale trecutului glorios de luptă al poporului pentru dreptate socială şi libertate naţională — de la Decebal la Mircea cel Bătrîn, de la Ştefan cel Mare la Mihai Viteazu şi Tudor Vladimirescu. Ineditul concursului a fost asigurat de prezenţa unor veterani ai Voineştilor, printre care Victor Cojan de 73 de ani, Tică Papuc, de 70 de ani, Nicolae Ceambul de 63 de ani şi mai ales Nicolae Ceatigă, care s-a dovedit un bun cunoscător al istoriei poporului nostru. Şi finalul concursului premiile I, II şi III, au revenit elevilor Anikó Gazdag, Maria Ungureanu, Gheorghe Papuc care urmează să efectueze o excursie de studiu prin judeţele Covasna şi Braşov. AUREL HULPOI corespondent 0 „Homspun“, este denumirea noului magazin deschis recent în oraşul Covasna. .Modem concepută, înzestrată cu mobilier adecvat, unitatea este aprovizionată cu cele mai variate modele de confecţii, lenjerie, stofe etc. • Simpozion la Deva pe tema „Educarea pionierilor şi şcolarilor în spiritul dragostei, faţă de patrie şi partid, al tradiţiilor de muncă şi luptă ale clasei muncitoare“ iniţiat de Consiliul judeţean al organizaţiei pionierilor şi Inspectoratul judeţean şcolar Hunedoara. Profesorii Jancsó Árpád şi Páll Francisc, activişti ai Consiliului judeţean al organizaţiei pionierilor Covasna au prezentat referatele „Valenţele educative ale istoriei“ şi „Rolul cercurilor de pionieri şi şcolari în orientarea şcolară şi orientarea profesională“ • Cooperativa „Avîntul“ Covasna, în cooperare cu C.A.P. din localitate a preconizat înfiinţarea unei noi sere în care se vor cultiva cu precădere diferite specii de flori, precum şi răsaduri necesare cooperativelor agricole din judeţ. • O adresă utilă : Cooperativa meşteşugărească „Deservirea“ Baraolt, str. Kossuth Lajos nr. 162,, telefon 25. • Lucrătorii Inspectoratului silvic Covasna, au început lucrările de combatere a dăunătorilor. Pînă în prezent s-au executat lucrări pe circa 125 de hectare. (Continuare în pag a 4-a) „Ne aflăm pe un fel de acoperiş plat cu o cărare la mijloc mărginită cu o balustradă din fier şi care avea la stingă şi la dreapta deschizături tăiate în beton. Sub grilajele care acopereau aceste deschizături am zărit oameni, sute de oameni, cite 3-5 într-o cuşcă avînd dimensiunile de circa 1,50-2,50 m. Nici unul din acești oameni nu putea să stea în picioare. Cu ajutorul mîinilor tei se deplasau într-un colț al cuștii, de unde puteau să ne vadă mai bine . — Donnez moi de l’eau ! — Cunosc vietnameza. Sîntem un grup trimis de Congresul S.U.A. — am venit să cunoaştem condiţiile din închisorile vietnameze“. Relatăm cum sunt cele de mai sus, făcute de grupul de congresmeni americanii care a vizitat cu cîtva timp în, urmă Vietnamul de sud, despre regimul de detenţie şi tortură de pe Con Son — insula cu închisori — au atras, la vremea respectivă, atenţia opiniei publice faţă de tratamentul aplicat deţinuţilor politici în închisorile sud-vietnameze. Dezvăluirea condiţiilor inumane din „cuştile de tigri“ — faimoasele celule ale „morţii lente“ de pe Con Son unde autorităţile saigoneze îşi supuneau prizonierii politici, în ma- F. V. rr Cuștile de tigri" din __________ insula On Son n-au dispărut tăimuritor