Cuvîntul Nou, mai 1971 (Anul 4, nr. 316-341)

1971-05-04 / nr. 318

­ Lumina anilor de acum In comuna Ozun, poţi ajunge venind din mai multe direcţii. Daca te afli in tren şi vrei să te opreşti în localitatea noastră, vei fi lăsat la marginea ei, pentru ca apucînd pe un drum, un loc în care în urmă cu numai cîţiva ani mai păştea cireada satului, să fi adus în centrul comu­nei, acolo unde in cîţiva ani au ţîşnit ca din pământ clădiri noi în care unităţi ale co­merţului socialist îşi des­făşoară o activitate bo­gată, şcoli în care cadre, cu o înaltă calificare, se preocupă îndeaproape de educarea tinerei genera­ţii. Şi în afară de aceste clădiri cu utilitate socia­lă te­ întîmpină în Ozu­­nul nostru casele zvelte ridicate de către coope­ratori. Ca nişte agrafe în păr,­ acoperişurile ţu­guiate ale caselor poartă antenele de radio şi te­leviziune. Să ne amintim că doar nu numai 5 ani pe raza comunei Ozun au apărut 370 de case noi, 190 de televizoare şi 873 de aparate de radio. Dacă cineva m-ar în­treba ce pot spune des­pre oamenii de aici, l-aş invita să mă însoţească in toate satele comunei, şi l-aş lăsa să se convin­gă că aşezarea noastră se află în continuă trans­formare Cind am început lucră­rile de sistematizare ale comunei şi în centrul localităţii a apărut pri­ma lampă fluorescentă, un­dine a alergat spre mine şi, cu mina întinsă, mi-a arătat-o spunin­­du-mi „Vezi nene, a răsă­rit o lumină­. .“ In acele momente i-­am dat seama că, de fapt, băieţaşul, rămas mina aceea, rostise un­­ simbol, el însuşi simbo- t Uzând, de fapt, viitorul. * Lumina aceea era lumi- ţ na anilor de acum. I Şi în razele ei prevăd proiectate realizările pe­­ care consătenii mei har-­­ nici, nişte oameni mânu- i naţi, au purces să le rea- ' Uzeze. In dreapta comu- ţ nei, acolo unde mai este­­ încă un loc viran, în a­­nul acesta spre sfîrşit­­ vom construi o magazie­­ pentru păstrarea cereale-­­ lor şi un mic­ depozit­­ pentru pregătirea carto­­l filor de sămînţă. Curtea­­ sediului C.A.P. vom­­ asfalta-o şi vom instala­­ curentul electric în toate­­ corpurile de clădiri. Va­­ţ IOAN STANCIU,­­ preşedintele Con-­­ siliului popular na­­ț­iunal Ozun ^ (Continuare în pag. 3) . Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.G.R. şi al Consiliului popular judeţean PANOUL EVIDENŢIAŢILOR »­T­IN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ „Primăvara aceasta, e primăvara împlinirilor noastre !“. Cu această destăinuire tînărul maistru Nicolae Mândrie — şeful e­­chipei de montori de pe şantierul noii fabrici de brânzeturi de pe platforma industrială a oraşului Tîrgu Secuiesc — începe relatarea. Constructorul lucra bine şi totuşi, trăiam impresia că lucrările înaintau în ritm de melc. N-aveam încotro. îi călcăm constructorului pe urme — cum se spune. Nu ter­mina bine de şlefuit mozaicul şi veneam noi montorii, cu utilajele. Experienţa pe care o cîştigasem la montarea fabricii de amidon, ne ajuta acum să executăm lucrările cu precizie, dar... Număram zilele cu înfrigurare.­­ Mai era pe aproape. Atunci, e­­chipa noastră s-a hotărît să lucreze și după program chiar și duminică. Am hotărît asta, nu pentru că lu­cram în acord global, dar angaja­mentul nostru este ca în cinstea zilei şi a semicentenarului partidu­lui, să predăm secţia de fabricaţie a brînzei de burduf­. Era deci, în joc, cuvîntul nostru, onoarea noas­tră. .. Ce a urmat ? Nimic deosebit, in afară de faptul că ne-am îndeplinit angajamentul la care am ţinut atît de mult. Evidenţiaţi ? Toată echipa ! Su­dorii Gheorghe Gheorghiţă şi Mihai Alexe, instalatorii Biszok Vilmos şi Gheorghe Ursache.. . Cam ăştia suntem­. Puţini,, ce-i drept, dar mul­ţumiţi că ne-am onorat angajamen­tul. De-aia ziceam că: „primăvara a­­ceasta e primăvara împlinirilor noastre !“... V laurenţiu LAZAR KAROLY — Mina VîrghişII GAL ELEMER, sudor la U.M.T.F. Tîrgu Secuiesc FLORIOSUL SEMICENTENAR Cu fiecare filă pe care o ru­pem din calendar, cu fiecare zi — fie ea capricioasă sau nu, din punct de vedere meteorolo­gic — ne apropiem cite puţin de zona „temperaturilor înalte“, pe care sfîrşitul primăverii şi nu prea îndepărtatul sezon es­tival, o prefigurează. Pregătiri­le pentru acest eveniment au început cu mult timp în urmă. Traseele turistice, staţiunile bal­neoclimaterice, locurile de a­­grement, popasurile şi toate ce­lelalte oaze de linişte şi ver­deaţă atît de căutate de turişti, şi-au îmbrăcat „salopetele de lucru“ şi au­ trecut la executa­rea reamenajărilo­r ce se impu­neau după un sezon friguros, la recondiţionările de ultimă o­­ră, aşteptînd nerăbdătoare mo­mentul „startului“. Din acest punct de vedere, luna aprilie, supranumită atît de inspirat, „luna curăţeniei“, a repre­zentat cea mai prielnică perioadă de pregătiri, în articolul de faţă, ne vom referi doar la felul în care unităţile de desfacere, precum şi cele de alimentaţie publică de pe prin­cipalele trasee turistice ale ju­deţului nostru, sunt gata să-şi primească vizitatorii, urmîn­d ca într-o suită de materiale viitoa­re să prezentăm şi alte aspecte. Prima constatare făcută după vizitarea punctelor de popas de pe artera rutieră D.N. 11 (Sfîntu Gheorghe — Camping Dalnic — Tîrgu Secuiesc — Hanul Lina) — inclusiv Campingul de la Reci, precum şi în comunele Malnaş, Olteni şi Bicsad este că, în mare, rezultatele străda­niilor se văd. Reţeaua comer­cială din această zonă deosebit de „călcată“­ de excursionişti, se prezintă bine din punctul de vedere al... aspectului exterior, ca să zicem aşa. Faţadele unită­ţilor comerciale au fost văruite proaspăt, o parte din firme au cunoscut o inspirată metamor­foză, fiind reactualizate, utilajul comercial a fost şi el reparat, c­a de altfel întreg mobilierul, in­stalaţiile electrice ş.c.l. Dar cum orice lucru mai prezintă cîte o excepţie, trebuie să arătăm că la Moacşa, bufetul şi grădina de vară se prezentau la data de 20 aprilie a.c. de parcă se aflau în pragul ...iernii, la „Ha­nul Lina“ de pe dealul Măghe­ruş, unitate terminus a jude­ţului pentru turiştii ce se în­dreaptă spre Moldova, lucrările de reparaţii erau rămase în ur­mă faţă de plan; la bufetul din comuna Olteni, aparţinător de Cooperativa de consum din Bo­­doc, nu se făcuse încă nimic pen­tru recondiţionarea localului pî­­nă la data respectivă. Problema firmelor comerciale, atît de dis­cutată în ultima vreme, mai creează încă... probleme pe ici pe colo. De pildă, la bufetul din comuna Malnaş, ca de alt­fel la toate unităţile aparţină­toare cooperativei din Micfalău, firmele comerciale fuseseră ri­dicate mai de mult pentru a fi înlocuite, însă de... coborît se pare că au coborît mai greu. Nici reclama luminoasă de la intra­rea în Campingul din Mestecăni­­şul de la Reci, nu se poate spu­ne că e prea vizibilă, mai ales dacă poposeşti aici pe înserat... Referindu-ne acum la modul în care sunt respectate regulile de igienă în unităţile vizitate, se cuvine să consemnăm la ca­pitolul „reuşite“, braseria Dal­nic din cadrul campingului de pe D.N.-u­, bufetul din staţiu­nea Malnaş-băi, bufetul din Piaţa nouă a oraşului Sfîntu Gheorghe ş.a. Păcat că aceste evidenţieri sunt umbrite de ne­glijenţele unor responsabili, ca­re consideră ordinea şi curăţe­nia, aspectul îngrijit în gene­ral al unităţilor de care răs­pund, un soi de balast ce-l in­comodează la tot pasul Cum poate fi explicată altfel, neorîn­­duiala ce domnește la Hanul de pe dealul Măgheruș (responsa- HORIA C. DELIU Unitățile comerciale în ajunul sezonului estival (Continuare în pag. a 2-a) PROLETARI DE TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VA ! Anul IV, Nr. 318 MARTI, 4 MAI 1971 4 pagini 30 bani Contractele au fost onorate în „avans“ în­­ aceste zile premergătoare săr­bătoririi gloriosului ju­bileu al par­tidului, colectivul Fabricii de mo­bilă din Covasna, trăieşte febra muncii însufleţite pentru îndepli­nirea şi depăşirea angajamentelor asumate în întrecere. Rezultatul a­­cestei acţiuni îi întîlneşti cel mai lesne în atelierele de ambalaj, de unde zilnic iau drumul diferiţilor beneficiari din ţară şi de peste hotare, binecunoscutele garnituri de mobilă „Lămîiţa“, comodele „Mioa­ra“ — atît de solicitate în Franţa, bibliotecile tip „Vira“ — solicitate de Suedia — ş.a.m.d.­­ Ţinînd să-şi păstreze prestigiul pe piaţa externă, colectivul acestei unităţi industriale — din rîndul căruia se evidenţiază tîmplarii Iosif Negell, Szabó Carol, Ambrus István, tapiţerii Lukács Ferencz, Balogh Magda, şeful de echipă Ke­lemen Lajos şi frezeristul univer­sal Csutak Sándor,­­ s-a întrecut pe sine, livrând „în avans““ atît la export, cît şi la „intern“, 300 bi­blioteci tip „Vita“, 200,­bucăţi fo­­tolii-pat, precum şi alte produse similare. Aşa după­­cum ne informează planificatoarea fabricii, tov. Maria Székely, angajamentele luate de co­lectiv în cinstea marii sărbători, au fost îndeplinite şi chiar depăşite. Sintetic, ele se prezintă astfel : aproape 100.000 lei economii la preţul de cost, peste 350.000 lei de­păşiri la producţia globală. REŢEAUA SANITARA A JUDEŢULUI COVASNA - INTRE REALIZĂRI ŞI PERSPECTIVE Cu greu se pot face comparaţii între baza materială şi situaţia sa­nitară existentă în judeţul nostru la ora actuală şi cele care au fost la sfîrşitul celui de-al doilea răz­boi mondial şi primii ani postbe­lici ; drumul parcurs de ocrotirea sanitară în acest răstimp este lung şi fructuos. Am da de exemplu anul 1947, an în care pe actualul teritoriu al judeţului nostru au e­­xistat doar trei unităţi spitaliceşti, cu un număr redus de paturi, slab utilate. In afară de acestea mai funcţionau două sanatorii particu­lare, dar cu un număr mic de pa­turi şi greu accesibile pentru popu­laţia care nu dispunea de o situa­ţie materială corespunzătoare. Nu numai dotarea, ci şi personalul în­cadrat în, aceste unităţi spitaliceşti era insuficient. Astfel, la spitalul din Sfîntu Gheorghe existau nu­mai 5 medici, iar la spitalul din Tîrgu Secuiesc şi Baraolt 4, şi res­pectiv 2 medici. în oraşul Covas­na nu a existat unitate spitaliceas­că, iar în întorsura Buzăului nici nu era vorba de aşa ceva. în afara acestor unităţi a mai existat un dispensar antivenerian, deservit de un singur medic, şi o maternitate deservită tot de un singur medic, în oraşul Sfîntu Gheorghe, cît şi o casă cercuală, unde au fost încadraţi 2 medici. Faţă de populaţia de atunci a ju­deţului, la aproape 7000 locuitori revenea un medic. Ca şi în întreaga ţară, înfăptu­ind politica sanitară a partidului, în anii puterii­ populare, asisten­ţa sanitară a populaţiei din jude­ţul nostru s-a schimbat radical sub toate aspectele sale. Prin grija per­manentă acordată ridicării conti­nue a nivelului sanitar al popu­laţiei s-au construit noi spitale, sa­natorii, s-au extins unităţile spi­taliceşti, ajungîndu-se ca astăzi în judeţ să dispunem de peste 1.000 de paturi de spital, profilate pen­tru aproape toate specialităţile me­dicale existente la ora actuală, re­venind astfel la fiecare 169 locui­tori un pat de spital. De aseme­nea, s-au creat posibilităţi largi de sanatorizare a bolnavilor cronici, prin înfiinţarea unui mare sana­toriu pentru bolnavi tuberculoşi, cu 700 paturi, a două sanatorii de cură post-hepatită epidemică (la Covasna şi Malnaş), pentru copii, a unui sanatoriu pentru deficienţi motori la Vîlcele, a unui preven­­toriu T.B.C. pentru copii la Zăbala, a unui spital de cardiologie pentru boli cardio-vasculare, adulţi şi co­pii, cu sechele după reumatism cardio-vascular, în Covasna. Tot în anii puterii populare au fost în­fiinţate spitalele din oraşele Co­vasna şi întorsura Buzăului. Un pas important în creşterea accesibilităţii populaţiei la asisten­ţa medicală de specialitate l-a con­stituit înfiinţarea policlinicilor pen­tru asistenţa bolnavilor ambulatori, în prezent, pe teritoriul judeţului funcţionează 4 asemenea policlinici, care dispunând de un mare număr de cabinete de specialitate, pot a­­corda o gamă variată de consul­taţii, satisfăcînd practic toate ne­voile populaţiei judeţului. S-a acordat atenţie deosebită creşterii accesibilităţii populaţiei la asistenţa medicală şi în mediul rural. Faţă de cele 13 circumscrip­ţii existente în total, în mediul rural, în 1947, astăzi avem o cir­cumscripţie sanitară, încadrată ca medic şi cu personal mediu de spe­cialitate, în fiecare comună, iar pe lîngă dispensarul circumscripţiei din centrul de gravitate al comu­nei, există în fiecare circumscrip- Dr. PETRU OPREA, directorul Direcţiei sanitare a judeţului Covasna (Continuare în pag.­­­2-a) Spectacolul premiaţilor Cu ocazia adunării festive închi­nate semicentenarului creării Par­tidului Comunist Român, care va avea loc astăzi, 4 mai, la orele 17, în sala Teatrului Maghiar de Stat din oraşul Sfîntu Gheorghe, se va prezenta spectacolul intitulat „Par­tid, lumina vieţii noastre“, la care îşi dau concursul formaţiile artis­tice, soliştii vocali şi recitatorii premiaţi la concursul cultural-ar­tistic al elevilor. Discuţie despre fruntaşi Brigadierii zootehnişti Ştefan Bartók’ şi­­Csaba Zagoni se nu­mără printre cei mai harnici şi destoinici cooperatori de la C.A.P. Covasna. în aceste zile premergătoare marii sărbători, de la 8 mai, ei se bucură — mai mult ca oricând — de sti­ma şi preţuirea oamenilor. — Ce au făcut ca să merite a­­ceastă stimă deosebită ? — l-am întrebat deunăzi pe secretarul comitetului de partid a­l coo­perativei, tov. Anton Kiss. — Deosebit e faptul că, cei doi brigadieri au făcut să crească producția de lapte pe cap de vacă furajată, de la 4,1 litri, la 7,1 litri. — De la câte vaci s-a obţinut acest spor de producţie ? — De la 303 vaci! Poate vreţi să mai ştiţi ce rezultate direc­te a avut această realizare ?! Co­operativa noastră şi-a onorat în întregime contractele de livra­re la lapte încheiate pe pri­mele 4 luni ale anului, şi a furnizat în plus pieţei, cantităţi ce însumează mai multe sute de litri. L. INFOR Printre vînzătoarele fruntașe de la magazinul de tricotaje nr. 20, din Tîrgu Secuiesc, se nu­mără și Bucurenciu Gizella. A In pag. a 3-a Sport G FOTBAL DIVIZIA G : Texti­­liștii au învins lidera cla­samentului . La Tîrgu Secu­iesc joc la discreția gazdelor. • Comentariul etapei divizio­nare A la fotbal : Regrupare. 0 O repriză cu... C. Teaşcă. Micii gospodari In aceste zile, Şcoala generală din satul Băcel se va „îm­bogăţi“ cu două noi şi moderne săli de clasă. La realizarea acestora au contribuit şi „locatarii“ lor — elevii, care au pres­tat pe micul „şantier“ al şcolii, peste 200 ore de muncă patriotică. De asemenea, micii gospodari au participat, alături de pă­rinţii lor, şi la numeroasele acţiuni patriotice întreprinse în localitate, sădind peste 120 de pomi, şi împrăştiind pietriş pe strada principală, pe o lungime de 800 metri. Dintre elevii, care s-au remarcat la aceste lucrări de înfrumuseţare şi buna gospodărire a satului, amintim pe Gheorghe Stoica, Maria Com­­şa, Florina Gocsman, Constantin Pătrunjel, Maria Ardeleanu ş.a. TRAIAN PETRESCU, corespondent O lecţie practică de istorie Conducerea Şcolii generale din Voi­­neşti în colaborare cu Comitetul o­­răşenesc U.T.C. Covasna şi comitetul de părinţi al şcolii a organizat un concurs „Cine ştie, cîştigă“ pe teme de istorie — manifestare închinată ani­versării semicentenarului partidului, în cadrul căruia şi-au disputat întîie­­tatea un număr de opt elevi. Răspunzînd întrebărilor adresate de juriu, concurenţii au evocat în faţa publicului momente importante ale trecutului glorios de luptă al po­porului pentru dreptate socială şi li­bertate naţională — de la Decebal la Mircea cel Bătrîn, de la Ştefan cel Mare la Mihai Viteazu şi Tudor Vla­­dimirescu. Ineditul concursului a fost asigurat de prezenţa unor veterani ai Voineşti­­lor, printre care Victor Cojan de 73 de ani, Tică Papuc, de 70 de ani, Ni­colae Ceambul de 63 de ani şi mai ales Nicolae Ceatigă, care s-a dovedit un bun cunoscător al istoriei poporului nostru. Şi finalul concursului premiile I, II şi III, au revenit elevilor Anikó Gaz­dag, Maria Ungureanu, Gheorghe Pa­puc care urmează să efectueze o ex­cursie de studiu prin judeţele Covas­na şi Braşov. AUREL HULPOI corespondent 0 „Homspun“, este denu­mirea noului magazin deschis recent în oraşul Covasna. .Mo­dem concepută, înzestrată cu mobilier adecvat, unitatea es­te aprovizionată cu cele mai variate modele de confecţii, lenjerie, stofe etc. • Simpo­zion la Deva pe tema „Edu­­carea pionierilor şi şcolarilor în spiritul dragostei, faţă de patrie şi partid, al tradiţiilor de muncă şi luptă ale clasei muncitoare“ iniţiat de Con­siliul judeţean al organizaţiei pionierilor şi Inspectoratul judeţean şcolar Hunedoara. Profesorii Jancsó Árpád şi Páll Francisc, activişti ai Consiliului judeţean al orga­nizaţiei pionierilor Covasna au prezentat referatele „Va­lenţele educative ale istoriei“ şi „Rolul cercurilor de pio­nieri şi şcolari în orientarea şcolară şi orientarea profe­sională“ • Cooperativa „A­­vîntul“ Covasna, în coopera­re cu C.A.P. din localitate a preconizat înfiinţarea unei noi sere în care se vor cultiva cu precădere diferite specii de flori, precum şi răsaduri ne­cesare cooperativelor agricole din judeţ. • O adresă utilă : Cooperativa meşteşugărească „Deservirea“ Baraolt, str. Kossuth Lajos nr. 162,, telefon 25. • Lucrătorii Inspectora­tului silvic Covasna, au înce­put lucrările de combatere a dăunătorilor. Pînă în prezent s-au executat lucrări pe cir­ca 125 de hectare. (Continuare în pag a 4-a) „Ne aflăm pe un fel de aco­periş plat cu o cărare la mijloc mărginită cu o balustradă din fier şi care avea la stingă şi la dreapta deschizături tăiate în beton. Sub grilajele care acope­reau aceste deschizături am ză­rit oameni, sute de oameni, cite 3-5 într-o cuşcă avînd dimensiu­nile de circa 1,50-2,50 m. Nici unul din­ acești oameni nu putea să stea în picioare. Cu ajutorul mîinilor tei se deplasau într-un colț al cuștii, de unde puteau să ne vadă mai bine . — Donnez moi de l’eau ! — Cunosc vietnameza. Sîntem un grup trimis de Congresul S.U.A. — am venit să cunoaştem condiţiile din închisorile vietna­meze“. Relatăm­ cum sunt cele de mai sus, făcute de grupul de con­gresmeni americanii care a vi­zitat cu cîtva timp în, urmă Viet­namul de sud, despre regimul de detenţie şi tortură de pe Con Son — insula cu închisori — au atras, la vremea respectivă, a­­tenţia opiniei publice faţă de tratamentul aplicat deţinuţilor politici în închisorile sud-viet­­nameze. Dezvăluirea condiţiilor inumane din „cuştile de tigri“ — faimoasele celule ale „morţii lente“ de pe Con Son­­­­ unde autorităţile saigoneze îşi supu­neau prizonierii politici, în ma- F. V. rr Cuștile de tigri" din __________ insula On Son n-au dispărut t­ăimuritor

Next