Cuvântul Poporului, 1925 (Anul 7, nr. 1-40)

1925-01-11 / nr. 1

Pag 2 «CUVÂNTUL POPORULUI» Intr'al şaptelea an Cu numărul acesta Cuvântul Po­porului intră într’al şaptelea an de existenţă. Pornit la drum în anul 1919, lup­tând cu greutăţi de neînchipuit, sistat odată pe un timp vremelnic de foar­fecă cenzurii, «Cuvântul Poporului» şi-a croit un drum fără nici un sprijin ma­terial de nicăiri, trăind numai cu bi­nevoitorul concurs al abonenţilor şi cetitor săi. De aceia Cuvântul Poporului a rămas un simplu sfetnic al poporului, îndrumător spre bine şi progres, un organ de trezire a conşti­inţei naţionale şi a iubirei de ţară şi neam. In pragul anului al şaptelea ne avân­­tăm din nou la muncă, după ce ne-m făcut bilanţul activităţei­ noastre din trecut şi ca munca noastră să poată da ro­dul cuvenit, nu cerem de la oamenii de bine şi cetitorii noştri decât sprijin sprijin şi iar sprijin, pentru că este lucru ştiut, că presa românească luptă cu greutăţi foarte mari, şi că presa minoritară din Ardeal este sprijinită de cetitorii ei aşa fel, că existenţa ei nu este nici când ameninţată, mulii silit in­ II­IMP vin­. Se confirmă ştirea că insurgenţii au ocupat, după lupte sângeroase, Scutari şi Alessio. In aceste lupte a căzut Bairovici a fost prefect la Scutari. De asemenea s’au dat lupte sângeroase în regiunea Elbassan. * Reprezentantul sovietelor dela Tirana Kracovietzki, a fost invitat să părăsească Tirana de către Fan Noli spre a desimula relațiile sale cu Moscova. După ocuparea Tiranei, Ahmed Zogu, care este stăpân pe situaţia din toată Al­bania, a convocat pe toţi membrii fostul său guvern. Partizanii vechiului guvern au evacuat fără rezistenţă Scutari şi Elbassan. Fan Noli s-a refugiat la Durazzo spre a se îmbarca pe un vapor. Zogu a fost primit ca un liberator, şi va reuşi probabil să restabilească în curând ordinea în Albania. IFOIŞOARĂ­­ Unde eşti tu ? Unde eşti tu fericire înălţată şi mărită? Te-am căutat în toată lumea Doar te aflu rătăcită. Câte nopţi târzii de vară Ţi-am jertfit din suflet ţie Şi din gânduri şi din lacrimi împletite­’n poezie. Ţi-am făcut cântări de laudă Şi te-am ridicat în slavă, h­ait ifân­ Is­îi. Ostaşi! Pe pragul Anului nou gândul Meu se îndreaptă cu toată căldura spre iubita Mea armată. Mulţumind tuturor pentru râvna cu care au lucrat in cursul anului trecut şi pentru devotamentul ce au arătat in înde­plinirea datoriei, sunt încredinţat, că şi in acest an care începe, toţi, dela şefii până la cel din urmă soldat vor dovedi ace­laş spirit de disciplină şi înaltele însuşiri ostăşeşti ce ţara împreună cu Mine aş­teaptă dela ei. Vă zic din toată inima: La mulţi şi fericiţi ani! Dat în Bucureşti la 1 ianuarie 1920. FERDINAND. Spira­culii lipit. Se ştie că bolşevicii ruşi au dat cea mai mare însemnătate pregătirei armatei şi marinei roşii şi înzestrărei lor cu toate mijloacele cele mai nouă şi mai moderne. Ca măsură de precauţiune şi apărare la fel au au procedat şi statele vecie cu Rusia şi deci şi noi. In anul trecut Rusia a făcut o mulţi­me de comenzi de vase de războiu în ţă­rile neutrale şi în special în Germania, de care este ajutată într’un mod foarte activ, şi care îşi pregăteşte propria ei înarmare pe teritorul rusesc. Acum e vorba ca Rusia să primească şi flota lui Wranghel aflată în porturile franceze, având astfel cea mai puternică flotă din Marea Neagră. Acest lucru fiind un pericol permanent pentru statele vecine Mării Negre, dar şi pentru Italia şi Anglia, se plănueşte întărirea şi modernizarea flotei româneşti şi fortifica­rea ţărmurilor mării în special a punctelor Constanţa şi Mangalia organizându-le pe aceştia ca să poată primi şi pe cele mai mari vapoare de războiu. Anglia e dispusă a da României un împrumut, iar Italia ne-a dat două contra­­torpiloare «Mărăşti» şi „Mărăşeşti», care pot acţiona şi în largul mării şi se oferă să ne ajute prin oarecare concesiuni la re­organizarea marinei în schimbul comenzilor ce România ar face la marile uzine navale italiene. Faţă de propaganda bine organizată şi atât de întinsă a bolşevicilor, strângerea relaţiilor între noi şi aliaţi însemnează, că aliaţii printr-o strânsă colaborare pe toate terenurile se va putea nimici bolşevismul care ameninţă temeliile lumii întregi. Doar mi-aduci o lecuire Pentru inima-mi bolnavă. Azi văd că tu fericire Cu-ale tale aripi line Eşti o neagră, grea minciună Pentru cel ce crede­­i tine. Marius, De când eşti departe... De când eşti departe de mine Iubit-o cu păr de mătasă, Vin gânduri şi clipe streine Să-mi fure nădejdea senină. Şi biata iubire rămasă. Nr. 1 Citi iltll «iii isis piti. In luna Aprilie 1924 s’a încheiat o convenţie între România şi Iugoslavia pen­tru cedarea unor comune dela frontieră. România a cedat sârbilor comunele Modeş şi Pardani. Acum câteva zile Românii din comuna Togieri (Timiş-Torontal) au trecut graniţa în comuna Conac (azi a Serbiei) pentru a ridica recolta sămănată de ei la toamna trecută, când comuna aparţinea României. Locuitorii comunelor, cari mai aparţin Sârbilor refuză a da recolta cerută. In urma acestui fapt Ministerul nostru de interne,a făcut o intervenţie diplomatică la care se aşteaptă rezultatul. Comncis­­­li lappi ien­ti îi plim­­ii păşuni Ministerul de agricultură şi domenii a a­­probat ca pe baza hotărârilor de expropiere rămase definitive şi a schiţelor întocmite de serviciile silvice, porţiunile de păşuni des­tinate comunelor, să fie predate îndată comunelor, fără a se mai aştepta măsură­toarea definitivă. Casa de împroprietărire a făcut cu­noscut preşedinţilor comisiilor de ocol de expropiere şi împroprietărire ca împreună cu consilierul agricol sau delegatul său şi şeful ocolului respectiv să facă împroprie­tărirea cu păduri şi păşuni la toate comu­nele cărora li sau rezervat asemenea te­renuri, dacă hotărârile sunt definitive. Darea în posesie se va face deci pe baza hotărârei rămasă definitivă şi pe baza schiţelor întocmite de inginerii silvici. Pe baza acestei hotărâri se va cere transcrierea la cărţi funduare în confor­mitate cu dispoziţiunile art. 112 din re­gulament. La hotărâre se va trece neapărat toate datele necesare. Miniatiprimisurspin­loîii Hiîi înainte de sărbători Consiliul de răz­boiu a dat următoarea sentinţă în pro­cesul spionilor sovietici: Condamnă la 3 ani închisoare corec­­ţională, maximul pedepsei prevăzute de legea spionajului, pe acuzaţii prezenţi: maior u­­crainian Ceaicovski, locotenent Niţă, Alexan­dru Kisseleff căpitan Widmann Kappel, In colţul odăii tăcute Dorm toate poveştile sării, Cântările mele sunt mute Şi dorm astăzi mai părăsite Sub negura grea a uitării. Frânturi din povestea trăită Pornit-au la drum călătoare Să scape de-a lumii ispită, S’aştearnă cu mână bogată Pe cerul meu raze de soare. In locul iubirii curate Venit-au regrete, suspine, Iubirea mea totuşi străbate In luptă cu tot ce-i în cale Cărarea departe la tine, Ioan Berghia.

Next