Cuvântul, iunie 1926 (Anul 3, nr. 469-493)
1926-06-02 / nr. 469
Curierul judiciar Neregulile de la direcţia generală a închisorilor A fost arestat Ştefan Teodorescu, directorul indusorei Doftana In urma cercetărilor, descinderilor şi percheziţiilor făcute, de judecător de instrucţie a emis mandat de arestare împotriva directorului închisoarei Doftana, Ştefan Teodorescu, fost până acum o lună director al închisoarei Focşani. Acestui domn, pe când era director al penitenciarului Focşani, i s’a încredinţat o sumă de 5,6 milioane pentru reparaţie, furnituri, etc. I s’a dat un prim aconto de un milion lei pentru ca să aprovizioneze cu grâu şi celelalte închisori din ţară. Acest milion a fost dat d-lui Cernat, plus alte 450.000 lei în câteva rate. Teodorescu fusese delegat să recepţioneze mărfurile ce le furnizase un cerealist Moise Nicolae pus de Teodorescu să le procure. Moise Nicolae apoi a dat o factură de un milion pentru mărfurile pe care le-a furnizat. Această factură, Teodorescu o trece în borderou şi o prezintă ministerului de justiţie ca act justificator, încasează un milion şi 250.000 lei, pe care îi dă d-lui Cernat, după cum ceruse d-sa. Moise Niculae a cerut banii pentru mărfurile furnizate pentru care dăduse şi factură de primirea banilor. Teodorescu, care, pretinde el, nu nu a încasat nici un ban din această sumă, trimite pe Moise Niculae la d. Cernat. Acesta, îi dă apoi poliţe în valoare de un milion lei, pe care d. judecător de instrucţie, la o descindere făcută Sâmbătă noaptea, le-a găsit şi le-a ataşat la dosarul cauzei. Acest cerealist, Moise Nicolae, a mai fost delegat să mai facă pentru închisori şi o furnitură de făină de secară. Acest Moise Nicolae pretinde că i sa a cerut de d. Cernat o chitanţă de 500.000 lei pentru ca să poată ridica banii dela casierie în tinde că i s’a cerut de d. Cernat a adus numai suma de 200.000 lei, pe care a înmânat-o lui Moise Nicolae, iar pentru rest i-a dat poliţe. D. procuror Al. Răşcanu a deschis acţiune publică împotriva lui Ştefan Teodorescu potrivit art. 140 din codul penal (delapidare de bani publici), fiind socotit coautor al delapidarei săvârşite de d. Cernat. A FOST ARESTAT ŞI DIRECTORUL ÎNCHISORII DIN GALAŢI D. Jean Cocea, directorul închisoarei din Galaţi era de mai multă vreme cercetat la cabinetul 5 instrucţie. Fusese lăsat liber spre a se mai putea afla unele amănunte, cu privire la neregulile de la direcţia generală a închisorilor. Aseară Jean Cocea, venind de la Galaţi cu trenul de 10, d. comisar Panovra a însoţit pe Cocea la cabinetul 5 instrucţie. Aci, după un interogatoriu care a durat o oră şi jumătate, în urma acţiunei publice deschisă de d. procuror Al. Răşcanu pe baza art. 140 din codul penal (delapidare de bani publici), d. judecător de instrucţie al cabinetului 5, Papadopol, a emis mandat de arestare împotriva luii Jean Cocea. El este învinuit că fiind sfătuit şi îndemnat de d. C. Cernat, fostul lui director general, a cerut repararea penitenciarului şi că, din suma de un milion lei aprobaţi ca avans, a înmânat d-lui Cernat suma de îOO.OOO lei. Cu această sumă, declară Jean Cocea, d. Cernat a achitat prima rată din preţul cu care cumpărare o vie la Păteşti (judeţul Putna) Restul de 130.000 lei i-a încasat Jean Cocea. Acesta apoi, spre a justifica ministerului de justiţie suma delapidată, a cerut şi obţinut facturi de la comercianţii Rosenberg, Matin, Paveliu, N. Gologan, Ludovic Brandt, din Galaţi. La ora 12 noaptea d. comisar de siguranţă Panovra dus la Văcăreşti pe Jean Cocea. ZIARIST CONDAMNAT PENTRU CALOMNIE D. Horia Carp, ziarist, fusese trimis în judecata Curţei cu Juraţi de Fălciu pentru delictul de calomnie prin presă săvârşit împotriva d-lui Ioan Zelea Codreanu, profesor de liceu la Huşi, prin aceea că a publicat un articol calomnios la adresa d-lui Codreanu în ziarul «Curierul Israelit». Procesul a fost strămutat pentru suspiciune legală la Curtea cu Juraţi din Galaţi, care a condamnat pe d. Horia Carp la 10.000 lei amendă şi 25.000 lei despăgubiri civile. Împotriva acestei deciziuni, d. Horia Carp a făcut recurs pe care s. II a înaltei Curţi i l’a respins. DELA CURTEA CU JURAŢI In ziua de 26 Octombrie 1924 o tentativă de crimă s’a săvârşit în comuna Ileana (Ilfov). Aurică M. Arghir, fiind în ceartă cu socrii săi, dela prima nevastă, pentru o casă clădită pe locul socrilor, a tras trei focuri de armă asupra bătrânilor cari n’au fost loviţi şi au fost speriaţi doar. In urma rechizitorului făcut de d. procuror Leon Rădulescu, comisia juraţilor a adus un verdict afirmativ pe baza căruia Curtea a condamnat pe Aurică Arghir la 5 ani recuziune. CERERE DE LIBERARE RESPINSA Curtea cu juraţi, compusă din d-nii Al. Radovici, consilier şi judecători asesori Florin Foişoreanu şi Duma, în urma concluziilor puse de d. procuror Leon Rădulescu, a respins ori cerera de liberare pe cauţiune făcută de moaşa Maria Podeanu, arestată şi trimisă în judecata Curţei cu Juraţi de Ilfov, pentru provocare de avort care a cauzat moartea unei femei. -------xxoxx------ Marele incendiu de la Centura SONDA No. 4 «STEAUA ROMANA» ARDE CU FURIE. — SE LUCREAZĂ LA CONSTRUIREA UNOR TUNELURI CA LA MORENI Sonda No. 4 de la Centura (Prahova) a societăţii «Steaua Română» continuă să ardă. In timpul nopţii flăcările se pot observa de la o distanţă de aproape 100 km. La faţa locului au sosit numeroşi specialişti şi directorul general al societăţii. In cursul nopţii de Sâmbătă spre Duminică focul era încă la suprafaţă. Spre ziuă, au început să ardă pereţii, iar eri, Duminică dimineaţă la orele 8, coloana de ţiţei s’a transformat într’o enormă trombă de foc. Din acest moment încercările obişnuite pentru stingerea focului au fost abandonate şi s-a avizat la măsuri speciale. Incendiul are proporţiile celui de la Moreni din vara trecută cu singura diferenţă că sonda care arde azi nu dădea decât 30 vagoane pe zi. Graţie faptului că sonda No. 4 se găseşte izolată, nici un pericol nu ameninţă alte schele sau clădiri. Celelalte sonde se găsesc la distanţe de trei kilometri de sonda incendiată. Câteva grupuri de lucrători specialişti din Câmpina şi mai multe echipe de pioneri din Bucureşti şi Ploeşti au sosit la Ceptura. S’au făcut încercări de stingere cu aer comprimat, însă nu s’a ajuns la nici un rezultat. Au început să se construiască diguri de apărare a echipelor de lucrători şi oamenii au reuşit să se apropie la 15 metri de schelă. Dogoarea focului este însă extraordinară şi locatarii n’au putut rămâne mult timp aci. Imediat apoi s’au început noui lucrări. S’a făcut planul construirii unor tuneluri asemănătoare celor dela Moreni. Specialiştii cari conduc lucrările, au speranţa să poată reuşi cu sistenul tunelurilor. Cum din când în când se produc însă erupţiuni puternice, unii specialişti cred că, în cel mai bun caz, înainte de 10—12 zile nu se va putea stinge sonda. ALTA SONDA INCENDIATA DE TRĂSNET In timpul furtunii de Duminică una dintre sondele societăţii «Concordia» de la Buşteni — sonda No. 387 — a fost trăznită. Sonda fiind în producţie, focul a cuprins-o în mai puţin de zece minute. Victime omeneşti nu s-au înregistrat. Sonda, împreună cu maşinile instalate în ea, au fost complect distruse. Pagubele s-ar evalua la aproape un milion lei. Voisins, din «Le Premier de la Classes al lui Benjamin Cremieux, din romanele lui Tacretelle sau din acea carte dureroasă şi nu ştiu de ce necunoscută : «Copilăria lui Tioma» de Nicolae Garine. Inventarul s’ar prelungi la infinit, şi încă am lăsat la o parte copii lui Tolstoi, poate cei mai fireşti şi mai vii, şi copii lui Dikens, şi pe Maggi şi Tom, copiii din le Moulin sur la Floss a lui Georges Eliot, sau eroii celui dintâi roman al lui Gide: «Les faux-monnayeurs» sau tragicul «Champi-toriu» al lui Gaston Cherau. Rebeli şi cu individualitatea afirmată, sau numai inconsistente embrioane umane veştejite de asprimile mediului şi asfixiate de tirania domestică, aceşti eroi ai romanului de copilărie sfârşesc aproape cu toţii într’o deprimantă împotmolire. Copilăria e drama poesiei desfigurată de realitate, înghiţită pe încetul de realitate , chiar când realitatea e comodă şi aparent mulţumitoare, s’a edificat pe cadavrul unei sacrificate copilării. Cunoaşteţi un sfârşit mai trist ca cel al Nataşei din «Război şi Pace», devenită soţie şi mamă ideal-burgheză ? Parcă am fi dorit« mai degrabă să moară odată cu prinţul Andrei.• Romanul lui Ionel Teodoreanu : Hotarul nestatornic, cel dintâi din ciclul La Medeleni, nu se abate de la premiza exigmatică a lui Thibaudet: copilăria transfigurează poietic realitatea, copilul e poleiul în continuă luptă cu invazia realităţii. Şi nu există în literatura noastră alt scriitor mai indicat să simtă şi să exprime aceasta. Cel dintâi volum al lui Ionel Teodoreanu ne-a purtat în lumea miraculoasă a copilăriei şi preadolescenţei, deschizând cu mâini uşoare ferestre până acum prea des oblonite literaturei româneşti. Cunoaştem trei prozatori care au presimţit poesia subtilă a copilăriei: Creangă, Duiliu Zamfirescu şi Sadoveanu. Copii lui Caragiale sunt odioşi. Copii lui Delavrancea sunt prea dulci şi retorici, sau monttuoşi. Generaţia de după o mie nou sute parcă nici n’a cunoscut copilăria, a construit numai una convenţională. Ionel Teodoreanu aducea pe lângă fluiditatea unui stil impalpabil ca însăşi visiunea metaforică şi poetizantă a copilului, o înţelegere directă, o identificare cu sufletul copilăresc. Nu i-a des- s cris. Nu i-a povestit — i-a suggerat. «Uliţa copilăriei» era cel dintâi mănunchi cu flori tinere şi proaspăt parfum, cules din amintirea recentă a propriei noastre copilării. Autorul nu se putea opri aci. Ceia ce fragmentar şi episodic dăruise nu-l eliberase din tirania interioară a unei lumi care există în el şi se cerea trăită. Căci Ionel Teodoreanu îşi trăieşte romanul. O simţi aceasta în fiecare pagină. Ar putea răspunde ca Tolstoi, când a fost întrebat cine e Nataşa: — «Nataşa sunt eu ! » Ar putea răspunde : «Olguţa şi Buftea, şi Monica, sunt eu !» Eul meu de copil transpus în trei alţi copii. Romanul e povestea unei singure vacanţe de vară. Se deschide cu drumul la gara de ţară, de unde se adună micii eroi şi se închee cu plecarea trenului, din aceiaşi gară, odată cu sfârşitul vacanţei şi cu presimţirea că tot ce a fost însorit şi fără de grijă trei luni, se îndreaptă spre o zare mocnită, acolo la hotarul unde sunt îngropate toate copilăriile. Trei personagii mărunte, adevăraţii eroi ai romanului: Olguţa, Dănuţ, Monică. Trei personagii «mari»: Domnul Deleanu, Doamna Deleanu, Herr Direktor.. Şi Moş Gheorghe, sub ai cărui ochi, înţelepţi, bătrâni şi buni, copiii de astăzi trăiesc ce au trăit stăpânii, copiii de eri. Atmosfera moldovenească din preajma anilor 1908—1910. Vie într’atât, ea să dea măsura mai precisă a grăbitelor noastre primeniri sociale şi morale, care după mai puţin de două decenii transferă epoca aceasta în domeniul istoriei. Viaţa patriarhală dela Medeleni n’ar mai fi astăzi cu putinţă, şi Dănuţ poate în loc să asculte ce-i spune Turbinca de sub frunte, ar trăi peripeţiile lui Rin- Tin-Tan, dacă nu cumva s’ar îndeletnici să dreseze toanele unui aparat radiofonic. Deocamdată se joacă cu smeu, încasează pumni de la Olguţa, bruschează sentimentalismul precoce şi discret al Monicăi şi păstrează încă uniforma lui Kami Mura, cu care a înfrânt pe Olguţa- Dotemkin, pentru a salva onoarea Japoniei. O rezumare a romanului n’aş încerca, nici măcar o analiză a caracterelor. Nu poţi prinde să înfigi în vârful de metal al peniţei, sborul vivace a trei fluturi. Dealungul unnei vacanţe, cei trei copii îşi iau ră- mas bun de la copilărie. Fără să presimtă că ceva se sfârşeşte, decât în penultimul şi ultimul capitol, Olguţa primeşte avertismentul destinului, agresivă şi decisă să nu cedeze, Dănuţ refugiindu-se în consolarea Turbincei de viitor «metaforei» care poetizează tirania cotidianului şi-i deschide drum de evadare, Monica, acceptându-l pasiv, cu un presentiment al femeei predestinată poate să joace în ciclul romanului, rolul de tristă resignare al Soniei din «Răsboiu şi Pace» — o Sonie blondă şi cât de fin feminină! Citeam undeva obiecţia că romanul cuprinde prea mult dialog. Dar ce este viaţa copiilor decât un necurmat dialog ? Adesea cu ei înşişi, cu păpuşa, cu jucăria, cu eroii poveştilor, un monolog dialogat când partenerul lipseşte. Citeam că atmosfera e redată cu un material poetic prea diafan pentru proză, prea liric. Dar ce este copilăria decât o introducere lirică a vieţii, adesea unicul elan spre lirism al animalului omenesc, readus imediat la mediocritatea existenţei terestre? S’ar putea scrie un roman al copilăriei cu metoda analitică a lui Proust ori cu obiectivitatea seacă şi brutală, a naturalismului? Romanul lui Ionel Teodoreanu e cel mai neaşteptat dar pe care copilăria ta, ţi-l oferă ţie. Căci prin viaţa, dialogurile, luptele, capriţiile, micile viclenii şi măruntele îndrăzneli cu proporţii epice ale Olguţei şi lui Dănuţ, prin sfioasele sentimente ale Monicăi precoce predestinată eternului feminin, retrăieşti un ciclu al vieţii tale, care rămânea pierdut fiindcă nu ţi-l sensibilizase încă nimeni. Copilăria ta reînvie şi se animează în paginile unde alţii îşi trăiesc alte copilării, alături de Dănuţ, de Monica, de Olguţa, apar abia precise alte fantome, ale tale acestea, a ta poate, să se amestece în jocul lor, să sufere cu dânşii şi să pună la cale vreo nădăzvrănie, cu complicitatea domnului Deleanu şi spre indignarea d-nei Deleanu. Poate exista pentru o carte mai desăvârşit omagiu decât recunoaşterea că te-ai confundat câteva ceasuri cu viaţa de acolo ? E sentimentul cu care întorci ultima foaie a cărţii. Şi tristeţea presentimentului cu care aştepţi eroii să-i întâlneşti altfel decât copii ca în viaţa posomorâtă, de toate zilele : «Noaptea de toamnă era umedă şi amară ca isgonită din fundul unui ocean. «Pe peronul gărei, doamna Deleanu, domnul Deleanu şi fetiţele, strânşi în jurul geamandanelor şedeau tăcuţi ca o familie de emi-granți. «Trenul intră în stație cu o întârziere de un ceas. Se suiră repede. Pe coridorul neluminat un glas bărbătesc întrebă căscând : «— Ce gară mai e și asta, domnule ! Când dracu o să mai ajungem cu atâta stat pe loc ? «Olguţa strânse pumnii. «Corniţa sună scurt. Trenul porni din anonima gară a vacanţelor spre oraşele cu nume atât de cunoscute». Aceasta, numea un recenzent «stilul telegrafic» al lui Ionel Teodoreanu. II compătimesc (pe recenzent) că a înţeles şi simţit atât de puţin , adevărat că nu toate copilăriile au fost trăite între Halele Centrale și Gropile lui Ouatu. xxoxx— HIPPISM (Băneasa) ZIUA XVII Duminică 29 aMin a. c. Marele premiu Bucureşti dotat cu frumoasa alocaţiune de 325000 lei şi întâlnirile lui Banu Mărăcine câştigătorul Derbyului cu Vardar, Drac, Nuntaş, Signor şi în plus cu Bubi, a constituit desigur punctul de atracţie al alergărei de Duminică. Horkant porneşte în cap cu mai bine de 20 lungimi ceilalţi veneau resfiraţi. Armăsarul d-lui Costandache, la turnantă îşi micşorează simţitor galopul şi este uşor întrecut de Banu Mărăcine şi Nuntaş; la linia dreaptă Gill solicită energic pe Vardar şi trece cu o uşurinţă sdrobitoare urmat de tovarăşul său de grajd Drac, după care apoi urma Banu Mărăcine şi Nuntaş. — Intrarea la cântar a lui Gill a fost obiectul unor furtunoase aplauze. Cursa câştigată de d. Schlesinger este şi o răsplată pentru acest proprietar care deşi a avut multe desiluzii, nu s’a dat înlături dela nici un sacrificiu. Nu putem încheia darea de seamă, fără a nu recunoaşte meritele jockeului român Cristea Radu, care călărind pe Drac s’a comportat cum nu se poate mai bine. In premiul Flăcărilor şi al Fetelor au lăsat o foarte bună impresie Betelie şi Onufrei ai grajdului Marghiloman, Rus al d-lui Schwartz şi Hathor al d-lui Schlesinger Epele d-lui Filipescu păreau cam grase. REZULTATUL TEHNIC PR. PLEVNA: 1. Miron (Csilag) al d-lui Schlesinger, 2. Kürtös (Gill Fr.) al d-lui Schlesinger, 3. Cocoş (Golowkin) al d-lui Schwartz Neplasaţi: Scharfeneck, Dobrita. T. c. 29-26—36-pel—28—28-23. PR. DUMBRAVA ROŞIE: 1. Mioriţa (Golowkin) a d-lui Schwartz, 2. Guy (Csilag) al Hergh. Mărăşeşti, 3. Kerensky (Huska) al d-lor căp. Ionescu şi Aslan, 4. Jack (Hovath G.), al d-lui Schlesinger. Neplasaţi: Edina, Sorento, Oprea, Chibiţ, Szita, Redivivus, Frau-Grete, Separée II, Trafalgar, Afrodită, Content. T. 136-37—15-34. PR. ALBA IULIA: 1. Pronto (Golowkin) al d-lui Schwartz, 2. Electra (Mac) a d-lui Schwartz. Neplasați: Stingher și Nathas. T. c. 12-12—21 pet. 13—14—20. PR. FETELOR: 1. Betelie (Painter) a Gr. Marghiloman; 2. Steffi (Cristea R.) a d-lui Schwartz; 3. Hathor (Csilag) a d-lui Schlesingher; 4. Beilina (Golowkin) a d-lui Schwartz. T. 41 — 15 — 19 — 25; pel. c. 40 — 17 — 17 — 17. PR. BUCUREȘTI: 1. Vardar (Gill Fr.) al d-lui Schlesingher; 2. Drac (Cristea R.) al d-lui Schlesingher; 8. Banu Mărăcine (Golowkin) al d-lui Schwartz; 4. Nuntaș (Painter) al gr. Marghiloman. T. c. 20 — 12 — 22 — 16. PR. FLĂCĂILOR; 1. Rus (Golowkin) al d-lui Schwartz; 2. Onufrie (Painter) a Gr. Marghiloman; 8. Barbarossa (Mac) al d-lui Schwartz; 4. Bah nord (Milton) al Gr. Spearmint. T. c. 18 — 13 — 13; pet. 20 — 14 — 15. PR. 10 MAT: 1. Cocoş (Gill Fr.) al d-lui Costandache; 2. Vizi (Painter) al d-lui Müller; 3. Clerni (Csilag) al Hergh. Mărăşeşti; 4. Luxiţa (Huska) a Gr. Marghiloman. Neplasaţi: Bekes, Cardinal, Năluc, Cowboy, Belami, Konok, London. T. c. 117 — 59 — 19 — 31. pel. 55 52 — 25 — 49. OUTSIDER Ciocnirea de trenuri din Câmpiniţa Alaltăeri seara maşina de manevră No. 1476 a acostat în staţia Câmpiniţa trenul separat No. 3174 Ciocnirea a fost atât de puternică încât a provocat deraierea celor două maşini. Vinovaţi de acest accident sunt acarul Cristea Frăţilă şi impiegatul de mişcare Hurduc Ion. Linia a suferit mici stricăciuni. Accidente de persoane nu au fost. ------xxoxx----- «CUVÂNTUL» Alegerea de senatori in Capitală Duminecă s’a efectuat alegerea pentru un loc de senator reprezentant al Universităţii din Capitală. Deşi noua lege electorală prevede că la aceste alegeri au şi conferenţiarii drept de vot, totuşi în urma deciziei Senatului Universitar aceştia n’au fost admişi la vot. In consecinţă n’au votat de cât profesorii. Au luat parte la vot 103 profesori. Au candidat numai d-nii Popgrati şi Vlădescu, deoarece d. G- G- Mironescu şi-a retras candidatura, d-sa fiind deja ales ca senator al jud. Hunedoara. La orele 5 d. a. s’a procedat la despierea scrutinului proclamări du-se următorul rezultat: Ermil Pangratî 64 voturi, ales. M. Vlădescu 37 voturi. Anulate 2 voturi. Conferenţiarii nefiind primiţi la, vot s’au adresat instanţelor judiciare cerând casarea alegerei, întrebând pe noul ales, d. Pangrati ne-a declarat că alegerea d-sale este cu totul legală, şi că textul constituţiei stipulează cattegoric că la alegerea reprezentanţilor universităţilor în Senat votează numai profesorii universitari. Aliniatul din legea electorală care prevede dreptul de vot al conferenţiarilor este anticonstituţional. In Cluj Tot ieri s’a făcut şi alegerea senatorului Universităţii din Cluj, fiind candidaţi d-nii profesori Em. Racoviţă şi Al. Lapedatu, fostul ministru al cultelor şi artelor în guvernul trecut. D. Lapedatu a întrunit 44 de voturi şi a fost ales. D. Racoviţă a obţinut numai 25 voturi. La Iaşi , Colegiul universitar din Iaşi a ales senator, cu 32 voturi, pe d. profesor Costăchescu, membru al partidului ţărănesc. D. I. Simionescu liberal a obţinut 31 voturi. La Cernăuți La Universitatea din Cernăuţi au întrunit: 1. Nistor 24 v. ales. C. Rădulescu 19 v. Alegerile de senatori pentru Camerele de Comerţ LA CLUJ SECŢIA INDUSTRIALA înscrişi 90. Votanţi 71. Absenţi 19. D. Mihail Mancaş, liberal, fost prefect al jud Arad, a fost ales cu 44 voturi. D. ing. Ion Negruţiu a obţinut 27 voturi. SECŢIA COMERCIALA înscrişi 160. Votanţi 83. Absenţi 17. D. Ion Comşa, ales cu 52 voturi. D. Iuliu Fesencz a obţinut 31 vo LA GALATI SECTIA COMERCIALA Ion G. Sassu, liberal, 69 voturi ales. Au mai obţinut: Alfons d’Al Orso 36 voturi, V. Antonescu 23, Prodrom 11, V. Nicolau 13, D. Costandache 5, Apostol Popa 2. SECTIA industriala Inginer Deleanu, liberal 36 voturi, ales . D. Ghiţă Dumitriu a obţinut 6 voturi şi d. Sacheli 5 voturi. LA IAŞI SECŢIA COMERCIALA D. I. Botez, liberal 90 v. ales. D. Mircea Arapu, indep, 35 v. D. Branovici, 26 v. SECŢIA INDUSTRIALA D. I. Mendelsohn, 24 v. ales. D. Vihovici, liberal, 19 v. D. Cerkcz, averescan, 12 v. IN CAPITALA In cursul zilei de Duminecă a avut loc la Camera de cornet din Capitală, alegerea de senatori pentru Camerile profesionale. Pentru secţia industrială au candidat d-nii dr. Cerkez, ing. G. R. Mircea şi colonel Gaicu. Secţia comercială, d-nii Luca P. Niculescu, prof. Em. Brancovici şi Achile Şaraga. Votarea a început la orele 8 dimineaţa şi a decurs până la orele 8 seara, în cea mai perfectă linişte. De altfel, încă cu câteva zile înainte de alegeri s-a remarcat stăruinţa depusă atât de actualii conducători ai Camerei de comerţ cât şi de candidaţi de a nu ţâră interesele pur profesionale în arena luptelor politice. In consecinţă alegerea a avut un caracter pur profesional, nici decum unul politic. La orele 8 seara s’a disputat scrutinul, înregistrându-se următoarele rezultate : Secţia Industrială: Dr Cerkez 80 voturi, ales. Ing. Mircea 39 v. Col. Gaicu 10 voturi. Secţia Comercială: Ion Luca P. Niculescu 129 voturi, ales. Em. Brancovici 43 voturi. Achile Şaraga (retras). Seara a avut loc la restaurantul Enescu un banchet în onoarea aleşilor. Alegerea reprezentantului în Senat al camerilor agricole, LA BUCUREŞTI Duminecă s’a făcut, în localul judecătoriei ocol I, din str. Belvedere, alegerea unui senator din partea camerilor agricole din circumscripţia a IlI-a Bucureşti La ora 5 d. a. s’a procedat la despierea scrutinului dându-se următorul rezultat: Votanţi 262. Voturi exprimate 237. D. Vladimir Atanasovici (liberal) a întrunit 132 de voturi şi a fost proclamat ales. Au mai obţinut: Cristea Ceauşoglu (naţional-ţărănist) 91 voturi şi Stan Ghiţescu (part. poporului) 3 voturi deşi şi-a retras candidatura. IAŞI Dr. Enăşescu 122 v. ales. Eugen Adamovici 48 v. GALAŢI Gr. Ionescu, naţional, preşedintele Camerelor agricole din Covurlui 119 voturi ,ales. Gr. Popescu-Ialomia 67 v. Haralamb Şerbănescu, 7 voturi retras. Anulare 5. S-au făcut contestaţii împotriva acestor alegeri. Punerea în circulaţie a timbrelor jubiliare Pare a se fi hotărât ca nouile timbre poştale jubiliare să nu fie puse în circulaţie decât la 1 Iulie 1926. Valabilitatea acestor timbre în traficul poştal va fi de maximum 30 de zile. In total s’au imprimat, după cum am anunţat, 200.000 serii, sau 2 milioane de bucăţi, reprezentând zece valori şi o valoare totală de 7.370 mii lei. -------xxoxx------ Conferinţa regimului apelor la Budapesta Zilele trecute s’a întrunit la Budapesta «Comisiunea regimului apelor din basinul Dunării», instituită conform tratatului dela Trianon. Din partea României au participat d-nii ing. Gh. Popescu, ing. Rudolf Oprean şi ing. silvic Antonescu. S-a discutat, cu acest prilej, modul de menţinere reciprocă a creşterei apelor din râurile aflătoare în basinul Dunărei, pentru a se lua din vreme măsuri în contra revărsărilor şi în al doilea rând chestiunea importanţei pădurilor în regimul apelor. Adunarea a studiat, la urmă, darea de seamă ce i-a fost prezentată asupra inundaţiilor din luna Decembrie a anului trecut. Comisiunea a fost prezidată de d. inginer Rosetti (Italia), delegat al Consiliului Societăţei Naţiunilor, iar ca delegaţi permanenţi au luat parte la discuţiuni reprezentanţii României, Austriei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei și Ungariei . *■------xxoxx------ D. profesor C. Dissescu s’a retras din învăţământ ULTIMA PRELEGERE A FOST TINUTA ERI D. Const. Dissescu, după 46 ani de muncă la catedra de drept constituţional dela Universitatea din Capitală, se retrage din învăţământ. D-sa a tinut eri dimineaţă ultima sa prelegere în fata a numeroşi profesori şi studenţi. Studenţii l-au primit pe d. Dissescu cu flori şi cântece. A fost un moment înălţător. D. Dissescu a dat studenţilor poveţe, vorbindu-le despre lipsa de corespondenţă dintre doctrină şi aplicaţie. Există un conflict între morală sau drept şi acţiune. Practica nu urmează totdeauna doctrinei. Istoria e plină de exemple din care se poate vedea această lipsă de corespondenţă între doctrină şi practică. D. Dissescu a încheiat urând studenţilor bucurie, entuziasm, studii şi totdeauna bine. D. G. G. MIRONESCU, decanul facultăţii de drept, a evidenţiat strălucita activitate a d-lui Dissescu şi şi-a exprimat regretul că Universitatea va fi lipsită de unul din cei mai iluştri reprezentanţi ai ei. D. ALBULESCU, student, a exprimat omagiile studenţimei pentru maestrul lor. BANCHETUL ŞI MANIFESTAŢIA STUDENŢEASCA Seara a avut loc un banchet oferit d-lui C. Dissescu de către prietenii şi studenţii facultăţei de drept. După terminarea banchetului, la plecarea de la grădina Luzana, studenţii au făcut d-lui Dissescu, o manifestaţie. Deshămând caii de la trăsură, studenţii au tras trăsura în care se afla d. Dissescu, pe tot parcursul drumului, până în dreptul prefecturii poliţiei Capitalei. Astfel a fost condus, în uralele studenţilor d. C. Disescu până în calea Victoriei, unde un cordon de jandarmi a oprit cortegiul cu manifestanţi. Studenţii au protestat şi d. Disescu rămas lângă trăsură, a refuzat la invitaţia locotenentului Răşcanu care-i oferise un automobil, să plece, rămânând pe loc. Locotenentul Răşcanu a operat câteva arestări, studenţii arestaţi fiind duşi la prefectura de poliţie, unde după ce li s-au luat cărţile de student au fost eliberaţi. Studenţii au fost împrăştiaţi de armată. Plângeri, constatări, lămuriri ---------xxoxx------- intr’o chestie de reducere pe C. F. R. Primim : Cunoscând interesul deosebit ce-l purtaţi chestiunilor de interes general, pe care le trataţi cu toată obiectivitatea într’adevătr europeană, credem că vă veţi sezisa de comunicarea ce v’o facem şi veţi întrebuinţa datele pentru a publica o întrebare d-nui Ministru al Comunicaţiilor. Comunitatea de avere din Caransebeş, deţinătoarea pădurilor a 96 comune din judeţele Severin şi Caraş, a obţinut acum un an autonomia complectă, depinzând de Ministerul de Agricultură numai în ce priveşte controlul silvic. Cu toate acestea funcţionarii săi au obţinut încă sub regimul liberal carnete de identitate cu reducere de 50 la sută pe C. F. R., graţie faptului, că în fruntea instituţiei se găsea o personalitate politică, fireşte liberală. Cum faptul, că funcţionarii unei instituţii particulară beneficiază de drepturile acordate de către legile administraţiei C. F. R. numai funcţionarilor de stat, credem că se comite o gravă abatere de la legile existente, dacă d. Ministru aprobă şi pe mai departe, ca funcţionarii Comunităţii de Avere să se folosească de carnete cu reducere. Prin acest fapt se cauzează pagube însemnate administraţiei C. F. R. numai pentru a satisface ambiţia şi omnipotenţa unor politiciani, cari îşi închipue că se poate trece peste legile votate de parlament. 3 • BLOCNOTES Conferinţele «lin?«neî femeilor pentru Ligii Nuţîuniâor» D-na Mirac'a Catarii, pmâinta «Uniunii femeilor petiru Liga IVuimilor* * * va fine în ziua de 6 lume o corferinţă despre Interdependenta eceromică a Statelor, analizând î-î fr'«.«/ rând cauzele materiale ale conflictelor posibile şi soluţia unei repartizări internaţionale a materiilor prime. Distinsa conferenţiară care ne-a vorbit acum cătva timp la Fundaţia Carol, despre organizarea internaţională a muncei, deschide astfel un ciclu de expuneri ale căror subiecte, de o extremă actualitate politică, le reliefează, singure, interesul. Problemele politicii internaţionale sunt rar abordate la noi, în conferinţa publică, şi e o bună indicaţie că tocmai preşedinta unei uniuni femenine pentru Liga Naţiunilor vine să rupă o tradiţie prea mult prelungită■ Desca^derea solemnă a “•bSiotecii Umiweg*« sitățîi din Belgrad La 24 Mai a. e- a avut loc deschiderea soelmnă a bibliotecii Universității din Belgrad. Până acum Universitatea n’a avut o bibliotecă proprie. Fiecare facultate avea biblioteca ei, dar acestea erau insuficiente și cel mai mare neajuns al lor era că nu aveau o administraţie unitară, înfiinţarea unei biblioteci proprii a Universităţii devenise o necesitate urgentă a vieţii ştiinţifice iugoslave. In acest scop, guvernul a construit o clădire modernă, care e înzestrată cu toate utenzilele technice necesare unei biblioteci moderne. In afară de sălile în cari se găsesc cărţile sunt şi săli de studiu special amenajate şi săli de recepţie, în cari vor fi primiţi oaspeţii. MIZERIILE MUZICEI ROMANESTI O scrisoare D. Const. Brăiloiu, secretarul Soc. Compozitorilor Români, a adresat d-lui D. Mihăilescu-Toscani, următoarea scrisoare : Dragă Toscani, «Citesc în «Cuvântul» un articol în care mă somezi să spun, în calitate de secretar al Societăţii Compozitorilor Români, ce ştiu despre mizeriile pe care le îndură muzica românească. «Puţintică răbdare, stimabile. Limba secretarului e lungă, dar nu poate să grăiască. Deocamdată... Puţintică răbdare şi la revedere». CONST. BRĂILOIU Curierul Spectacolelor TEATRUL NATIONAL: Manechinul Sentimental. TEATRUL CĂRĂBUŞ:Aşa e viaţa. CINEMA. CAPITOL: Răzbunarea lui Tut-Ank-Amon. CINEMA MARIOARA VOICULESCU: Calea spre Decădere. --------xxoxx------ Adunarea generală a soc. funcţionarilor publici Duminecă dimineaţă s’a ţinut adunarea generală a soc. funcţionarilor publici sub preşidenţia d-lui Stancu Brădişteanu, preşedintele societăţii. S’a procedat la alegerea a trei membri în consiliu în locul celor eşiţi la sorţi şi la alegerea de cenzori In consiliu au fost aleşi d-nii : I. Argeşanu, directorul general al asigurărilor sociale, G. Ionak, subdirector în ministerul muncii şi St. Bogdănescu, director general în ministerul de finanţe. Cenzori au fost aleşi d-nii: Al. Cominovici, subdirectorul contabilităţii asigurărilor sociale, G. Filipescu, inspector la R. M. S. şi I. Lăzărescu, director în ministerul de finanţe. Public afinnc Se aduce la cunoştinţă că în ziua de 16 Iunie 1926 ora 11 se va ţine licitaţie duplică cu oferte timbrate, închise şi sigilate, la Direcţiunea I Exploatare C. F. R. Inspecţia de întreţinere, gara de Nord, de unde se vor lua şi informaţiunile necesare, pentru următoarele lucrări: 1) Construirea unei cazărmi pentru echipele 8 şi 9 în st. B. M. gara de Nord. 2) Construirea a 13 coşuri de ventilaţie la remiza de maşini la depoul B. C. Gara de Nord. 8) Construirea unui canton dublu în statia B. M. gara de Nord. 4) Instalarea unei conducte de apă în statia Constanta. Direcțiunea I-a exploatare No. 10.127. -------xxoxx-----