Dimineaţa, iunie 1910 (Anul 7, nr. 2245-2272)
1910-06-11 / nr. 2254
V ínul Vii—No 2254. PUBLICITATEA: CONCEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevici, 18.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 București DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii t Va an Le 1 20.— c Inni I el 11.— 3 Inni în • Le 6.~ pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON I Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitala „ 14/10 „ „ Provincia „ 14 90 „ „ Străinătatea „ 12 4/ APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA 0 =■ Vineri 11 Iunie 1910 Conflictul greco-roman Obrăznicia grecilor - NOI SUNTEM BARBARII! — Ziarul grecesc Neologos publică un articol foarte obraznic la adresa Romîniei. Foaia grecească atacă pe romîni, cari, pentru a-șî satisface ura contra grecilor, ar fi exploatat incidentul „regretabil“ de la Pireu și se dedau la excese contra grecilor din țară. Neologos spune că primele violențe au avut loc la Constanța și amenință a se generaliza în toată țara. Nu este poporul ignorant care se dedă la aceste excese, ci aceasta se face de către societatea înaltă din Romînia. „Așteptăm, spune Neologos, ca aceste vandalisme [UNK] să fie încuviințate printr'o decizie a guvernului roman, care, In precedentele persecuții contra grecilor n’a dat dovadă de o concepție diferită asupra civilizației și umanităței de cit acea pe care o au. instigatorii acestor violente*. Cum dar să calificăm aceste evenimente cari se petrec în Romínia, sub ochii și aprobarea guvernului și al căror autori aparțin înaltei societăți? Istoria va face, da sigur, într'o zi comparația asupra acestor fapte și va spune că barbar nu este poporul din sinul căruia s'au găsit cîțiva indivizi cari s'au dedat la oarecari fapte regretabile, ci acela ai carui oameni, sus puși, săvîrșesc, din îndemnul guvernului, atîtea vandalisme înpotriva grecilor din Romînia. Istoria va arăta generațiilor viitoare cari d fi fost adevărata barbari". Credem că grecii din țară se vor grăbi să protesteze telegrafic contra infamiilor pe cari le debitează presa din Atena — dacă vor ca declarațiile lor de pînă acum să fie socotite ca de bună-credință. Să se dezmintă imediat și în mod categoric că grecii din țară ar fi avut de suferit pînă acum un neajuns câ de mic, de pe urma actului nerușinat al compatrioților lor de la Pireu. » Un alt ziar „Proodos" spune că romînii se dedau la insulte contra grecilor, dovedind că nu se cunosc pe sine îndeajuns. Incidente ca acel de la Pireu, spune ziarul, se întîmplă adesea în Orient. Acest incident însă n'a fost la înălțimea faptelor cari s’au săvîrșit în Romînia înpotriva grecilor. Și să nu se uite că justiția greacă va pedepsi pe vinovații de la Pireu, ne cînd faptele din Romînia au rămas nepedepsite. Ziarul Taphidromos îl atacă pe Senatorul romín Bataria că „a adus faptul înaintea parlamentului turc, repetând acolo toate exagerările și inexactitățile cu cari s’a dat proporții, imense..acestui incident“. Ziarul amintește d-lui Bataria „activitatea cavalerească“ a ziarului care apărea sub direcția d-sale la București in timpul mișcarei anti-grecești, fără precedent săvîrșit în țara deliilor și a sărăciei universale. Oratorul spune că are deplină încredere în guvern care va ști să spele insulta adusă ieamului românesc de către descreerații din Grecia. Propune, între alte măsuri, boicotul contra tuturor grecilor <din țară, precum și aplicarea dinaod a legei expulzărilor. După d-sa ia apoi cuvîntul de avocat Petre Jecu. Acesta începe cuvîntarea sa prin a face comparația între salbătăcia brutală, dar totuși statornică a ungurilor și între rafinăria perfidă și tot atît de sălbatică acelor cari se dai drept urmași ai vechilor elini. Referindu-se la ultimele evenimente petrecute in Ungaria cu prilejul alegerilor, spune că este o datorie sfîntă pentru noi ca să ne rugăm astăzi pentru cei șapte morți căzuți ca niște eroi •• irtinte ale sălbătăciei dușmanului nostru secular. Face apoi un istoric al așa zisei „elite, obraznice" de la noi, recrutată din elementele cele mai îndoelnice și cari și-ați făcut o deviză din obrăzinicie și din jaf. Urmează la tribună d. institutor Șerban Ciuntu, care vorbește în acelaș sens. Ia cuvîntul apoi d. profesor Popescu din Buzau. D-sa spune că revolta din 1907 a fost provocată de elemente străine și decăzute moralicește, încheie cuvîntarea, propunînd boicotarea grecilor și a mărfurilor de proveniență grecească. Ia cuvîntul apoi d. deputat Nicu Petrescu. D-sa observă ca numeroasa asistență, fără deosebire de credință politică, e o dovadă că sălbăteciile străinilor de neamul nostru, au revoltat pe toți ce simt romînește. Spune că a venit să protesteze ca un singur om, toți ce simt romînește, contra sălbătăciilor ungurești și a vandalizmelor de la Pireu. Ungurii au voit să șteargă pe romînii din Transilvania de pe fața pămîntului, n’au făcut însă decit să scrie cu slove de aur numele lor în inimile noastre. Veștejește purtarea fără precedent în analele lumei, a piraților de la Pireu, cari au insultat drapelul romînesc, acei căpitani de barcă cari trăesc din prădăciune, împăratul Germaniei, prin telegrama adresată regelui nostru a veștejit astfel cum trebuia imitarea acestor degenerați. Arată fiind perinei cum au fost adăpostiți în țara noastră și cum au ajuns milionari o sumedenie de greci cari în țara lor puneau ochelari verzi la capre spre a le da iluzia că se hrănește cu iarbă verde. Să dăm dar toată încrederea guvernului și să manifestăm în liniște și cu demnitate. Totuși să căutăm ca în măsură puterilor noastre, indiferent de situația socială a fiecăruia, să boicotăm pe acești derbedei pripășiți și îmbogățiți în țara noastră.Ultimele cuvinte ale oratorului sînt acoperite de tunete de aplauze. Ia cuvîntul din nor d. profesor Chicirianu care după ce face un scurt rezumat al cuvîntărilor ținute, dă citire unei moțiuni care va fi trimisă guvernului, întrunirea a luat sfîrșit la orele 7. MANIFESTAȚIA Mulțimea i eșind din sala Paradis s’a îndreptat către piața sf. Arhangheli unde se află statuia împăratului Traian. Pe soclul statuei, avocatul Jecu în câteva cuvinte spune mulțimea că lozinca noastră nu trebue i să fie „Jos grecii!” Jos ungurii", și „sus romînii!" sus numele romînești. După aceasta azislehtii s’au împrăștiat în liniște. —■ Vemo. Meetingul din Brăila IN CONTRA VANDALIZMELOR GRECEȘTI ȘI A TEROAREI MAGHIARE BRAILA, 9 Iunie. — Azi, la orele 5 după amiazi, a avut loc în sala Paradis un meeting de protestare contra vandalismelor i de la Pireu și a sălbătăciilor maghiare petrecute cu ocazia alegerilor. întrunirea a fost prezidată de d. profesor Chiciurianu. Luînd cuvîntul, d-sa se ridică cu energie contra purtării sălbatice a ungurilor în ultimele alegeri, din cari frații noștri, deși victime ale barbariei ungurești, au eșit totuși oțelul mai mult ca oricînd. Trecînd apoi la cele petrecute la Pireu, înfierează actul de barbarie CETIȚI AZI BIJSTAROJI saü FARA MAMA * * și FARA PATRIE MARE ROMAN SENZAȚIONAL =.. = FASCICULA de ftSTftZI GRftTOIT .... Prin ușa pivniței cadavrele cădeau grămadă unele peste altele.... (Scenă din roman) Plecarea suveranilor la Sinaia dri dimineață, cu un tren special, regele și regina, au plecat la Sinaia, unde și-au reluat reședința de vară. La orele 9, regina a sosit cu un automobil în halta Cotroceni Suverana fiind însă suferindă i s'a rezervat un vagon special amenajat in acest scop. O soră de caritate însoțește în permanență pe regina. Puțin mai tîrziu a sosit regele, care s-a întreținut mai mult timp cu persoanele prezente. Se aflau de față la plecarea suveranilor d. I. Brătianu prim-ministru, Al. Constantinescu ministru de domenii, Al. Djuvara ministru de externe, general Grăiiceanu ministru de război, Toma Stelian ministru de justiție, general Martiadi, general Mevrocordat, col. Gra kossy, general Globescu, col. Basarabescu) etc. Puțin timp înainte de plecarea trenului au sosit de la Cotroceni, principesa Maria însoțită de principele Carol și principesa Elisabeta. Principesa Maria și micii princip' s’au urcat în vagonul în care sa afla suverana, unde au rămas puțin timp, iar în urmă s’au coborît pe peron. Suveranul, a îmbrățișat pe micii principi, iar apoi s’a urcat în tren, care s’a pus în mișcare la orele 9 și un sfert. In trenul regal s’au mai urcat d-ni general Mavrocordat, general Babescu, locot.-col. Baranga c; d. dr. Minovici. ’ Trenul a fost condus de d. Al. Cottescu, directorul general al G. F. R. Sosirea în Sinaia SINAIA. 9 Iunie. — Astăzi la ora 1a luni, au sosit In localitate regele și regina cu suitele lor. Au venit cu trenul pînă în gara Comarnic Ș' de acolo au plecat în automobile pria 11 Regele însoțit de colonelul Migheru a plecat cu primul automobil oprindu-se la mînăstire. Au fost n •tîmpinați de cler, primarul Gh. M.Monolescu și polițaiul Moantă. La mină,sílie se afla si batalionul 7 Vînatori în frunte cu comandantul colonelul Racoviță și un public foarte numeros. S'a oficiat serviciul religios, după serviciu. Regele a primit defilarea batalionului 7 vânători rămânând pe deplin satisfăcut de ținuta soldaților și felul cum au defilat și a felicitat pe d. comandant. După defilare regele a plecat la castelul Peleș. Regina cum e încă suferindă a plecat din gară în alt automobil însoțită de o soră de caritate și de dr. Mamulea. „ . Automobilul a sosit cu o întârziere de 15 minute trecînd direct la castel. -----*--- Singeroasa încăerare din Cernăuți Studenții romîni grav bătuți de studenții ruteni tineri CERNĂUȚI. 9 iunie —După adunarea de ero a rușilor vechi din Cernăuți, au avut loc, noaptea, scene sîngeroase în grădina palatului național român. Acii sosiseră mulți studenți ruteni tineri cari au luat o atitudine provocătoare față de studenții romîni. .Aceștia somîndu-l pe cei din jur să aibă o atitudine cuviincioasă. rutenii au înscenat un scandal enorm anexând sticle cu cerneală și ouă clocite asupra studenților romîni și asupra numerosului public aflător în grădină. Mulți studenți au fost grav răniți. Poliția a făcut arestări. In legătură cu cele de mai sus, se comentează foarte mult în localitate faptul că vechii ruteni au ținut adunarea lor în palatul national spre a fi astfel la adăpostul furiei rutenilor tineri. — Cor. TIMPUL Miercuri, o Iunie. In țară— Ploaia a continuat să cadă pe alocuri în toată țara, afară de partea sa vestică și de Dobrogea; cea mai mare cantitate de apă (29 mm) a căzut la Tg.Frumos. La Titu (Dîmbovița), a fost puțină grindină, iar la munți la Dorna, Broșteni, Sinaia și Rucăr, ninsoare. Temperatura s’a coborît pretutindeniiar mai cu deosebire în partea de sus și la munte; cea mai ridicata valoare maximă din cursul zilei a fost 23 grade la Strihareț (Olt), iar cea mai coborîtă de peste noapte Plus 1 grad la Dorna. Presiunea atmosferică a crescut în partea de sus a țarei cu 3 la 4 nm, iar în cea de jos cu 5 în ü mm; ea se găsește în mijlociu către 705 rm. Astăzi dimineață cerul senin mai pretutindeni, iar vîntul tare care sufla era s'a liniștit. ---------*------ TELEGRAME Șjt------- n Familia regală bulgară la Paris DECLARAȚIILE OFICIOSULUI GUVERNULUI ASUPRA ROSTULUI ACESTEI VIZITE Sofia, 9 iunie. — Despre vizita regelui la Paris, organul guvernului declară că multe chestiuni sunt de tranșat între ambele guverne. Spre exemplu vizita ministrului instrucțiunei publice al Bulgariei la Paris, e în legătură cu conflictul școlar franco-bulgar izbucnit acum două ani, cînd guvernul bulgar a vrut să supună legilor țarei școlile franceze aflătoare în Bulgaria. MISCARE ANTIDINASTICA IN SPANIA Viena, 9 Iunie. — Ziarul „Reichspost" primește știri din Madrid despre o mișcare antidinastică, care se manifestă în urma decretului regal pentru egalitatea confesională. Membrii aristocrației evită în mod demonstrativ a veni în atingere cu demnitarii Curței regale. COMITAGII BULGARI ARESTAȚI Berlin, 9 Iunie.—La Salonic au fost, arestați, legați în lanțuri și escortați la Rusinovo comitagi: bulgari Snnsov, Sovanov și Torpopov, cari au terorizat timp îndelungat vilaetul Adrianopolului. PROGRAMUL GUVERNULUI UNGAR Viena, 9 iunie. Ziarul „Neue Freie Presse" pretinde a fi informat că guvernul unguresc intenționează a prezenta oamenilor un proiect de lege pentru urcarea contingentului recruților,, iar reforma electorală va fi supusă unui studiu și parlamentul se va ocupa de ea numai la un termen mai îndepărtat. REVOLUȚIA IN MEXIC Londra, 9 Iunie.— Din Mexic vin știri alarmante despre mișcările revoluționare. In statul Sonora (Golful Californiei) s-a format un partid puternic revoluționar îndreptat contra lui Diaz și a proclamat pe Asedin ca căpetenia lui și pretinde abdicarea lui Diaz. Í S’au făcut mai multe sute de arestări. UN CAZ CURIOS Londra, 9 iunie.—La Engfield a murit un domn bătrîn cu numele Old Harry. După moarte s’a constatat că n’a fost bărbat, ci femei. Fiica sa, care e o profesoare. r.'a știut nici ea de acest secret, după ce în toată vremea i-a zis tată. Nimeni nu cunoaște motivele cari au îndemnat P o femeie să treacă prin lume ca bărbat. O DESCOPERIRE INTERESANTA IN MACEDONIA Subjugarea Finlandei UN DISCURS AL LUI STOLIPIN Petersburg, 9 iunie. — In ședința consiliului imperiului primul-ministru Stolipin a apărat printr'un lung discurs proiectul de lege privitor la Finlanda și a zis: acum leguitorii trebue să decidă daca legislațiunea întreagă a împărăției trebuește părăsită în favoarea Dietei finlandeze, ori trebue să probeze că prin instituțiunile legislative date Rusiei de către împărat socotesc de a lor datorie de a salvgarda ceea ce aparține întregei împărății. -------- "fi’ ’ Sofia, 9 iunie. Se comunică din Macedonia că într’un sat al districtului Vadina, în zidul unei vechi case turcești, a fost descoperită o statuie dublă a împăratului Alexandru cel Mare și mama sa. După inscripțiunea aflată pe statuie, s’a putut stabili că chipurile ce reprezintă sunt ale acestor două. MOARTEA PRINCESEI DE WIED Neuwied, 9 iunie. — Principesa văduvă Maria de Wied a murit. BISERICA SIRBEASCA ÎN DEPENDENTA Belgrad, 9 iunie. — Mitropolitul a cerut patriarhului din Constantinopol să acorde Serbiei biserică independentă, ridicind pe mitropolitul sîrb la rangul de patriarh. PRINCIPELE MOȘTENITOR BULGAR MECANIC DE TREN Sofia, 9 iunie. Principele moștenitor, Boris, pare a se îndeletnici și dânsul cu obiceiurile tatălui său, țarul Ferdinand al Bulgariei. Principele Boris a însoțit pe părinții săi, cari se află în călătorie spre Paris, pînă la frontiera Bulgariei. La întoarcere dînsul îndeplinea funcțiunea de mașinist al trenului, astfel cum face adesea și tatăl său. Principele moștenitor se îndeletnicește și cu funcțiunea de șofer de automobila și în acest rol, cetățenii îl văd adesea pe șosea. ZIAR SIRB INTERZIS LA UESKUB — Redactorul ziarului condamnat la moarte — Belgrad, 9 iunie. — O știre consulară din Ueskub provoacă senzație la Belgrad. E vorba că poliția turcă a interzis apariția ziarului sîrb „Dardas" și a condamnat la moarte pe redactorul ziarului. Ministrul sîrb din Constantinopol a fost însărcinat a protesta energic pe lingă. Poartă. PLECAREA EXARHULUI BULGAR DIN SOFIA Sofia, 9 Iunie. — Exarhul Bulgariei, care se află de vreun an la Sofia, la sfîrșitul lunei corente se reîntoarce la postul sau la Constantinople. Exarhul nu s’a restabilit pe deplin. Sănătatea lui e zdruncinată. Dînsul suferă de inimă. Anul viitor dînsul se va retrage din postul său și alegerea unui nou exarh va avea loc. REGELE SERBIEI DECORAT DE SULTAN Constantinopol, 9 iunie. — Sultanul a conferit regelui Serbiei ordinul Istiaz cu briliante. BOICOTUL TURCESC Constantinopol, 9 iunie. — Boicotajul se întinde. Comitetul pentru boicotare împedică descărcarea vapoarelor grecești. ■ . LUPTELE DIN ALBANIA Constantinopol, 9 Iunie. — După depășile primite de la valiul din Kossovo mai multe sate de pe teritoriul Malissi au fost ocupate. Trei dintre șefi au fost executați. CRIZA DIN SERBIA Belgrad, 9 Iunie. — ,,Narodny List“ susține că guvernul a înaintat regelui un ultimatum în chestia conjuraților; dacă regele nu va ceda, criza ministerială va izbucni. EXPOZIȚIE UNIVERSALA LA PARIS Paris, 9 iunie. — Comisiunea comercială a Senatului a hotărât în principiu organizarea unei expoziții universale la 1920. INMORMÂNTAREA VICTIMELOR SUBMARINULUI PLUVIOSE Paris, 9 iunie. — Președintele Falberes a plecat azi la Callais pentru a asista la înmormântarea victimelor submarnului „Pluviose“.CHESTIA CRETANA Constantinopol, 9 iunie. — Ambasadorul turc din Atena telegrafiază că guvernul Cretan a acceptat propunerile puterilor protectoare, Regele Spaniei bolnav subreda sănătate a regelui Spaniei dă din nou de gândit cercurile Curiei din Madrid. Se anunță din străinătate că regele Alfons al XIII ar fi grav bolnav.Asupra naturii boalei nu se spune nimic, se arată numai că suveranul este cu desăvârșire desfigurat și că medicii i-au prescris un tratament foarte serios ------IIS3|Ș---- Alfons XIII -----■**----- Plîngerea unor cîntareți de biserică Mai mulți cîntăreți dn biserică au adresat deunăzi, mitropolitului primat o plîngere prin care îi expun situația precară în care se află dînșii. Ei sunt plătiți cu lefurî cari variază între 54, 45 și 31.50 lei pe lună și din asemenea sume trebua să se întrețină dînșii și familiile lor.. Tot din aceste sume li se reține și pentru pensie, bir, etc. Apoi, deci legea prevede ca preoții să dea a patra parte din veniturile auxiliare, precum și de la liturghie cîntăreților, totuși cei dintîi neglijează a se conforma legei, ceea ce face ca situația cântăreților să fie din cele mai grele. Iar dacă aceștia din urmă cutează a se plînge în contra nedreptăților ce afl de îndurat, imediat li se aduce acuzația de nesupuși, sunt raportați superiorilor bisericei și adesea excluși din serviciu. O altă nedreptate de care se mai plîng cînta,retiî este și aceia că studenții în teologie ilvnesc mereu la posturile celor iîntîi făcând astfel acestora siguranța existenței imposibilă. Plîngerea se încheie cu călduroase rugăminți către mitropolitul primat de a interveni în viitorea sesiune a parlamentului ca situația cântăreților de biserică să se schimbe în mai bine, căci așa cum e acum îi expune la permanente nedreptății!. : 1 Ziua copiilor Cheta Societăței „Materna“ Inițiativa societăte" Materna" de a aduna direct de la public — fără a mai recurge la serbări sau baluri — ajutoare pentru copiii părăsiți — a dat un rezultat frumos. Se știe că în zilele de Duminică 6 și Luni 7 Iunie, mai multe d-ne și d-re din înalta societate, au colectat pe străzile Capitalei sume pentru acest scop. Colecta a produs aproape 8000 de tei. . Iată numele acelor d-ne și S-re, precum și sumele pe cari le-au colectat. te l -I Lei B. D-nele. Elena Cantacuzino 37.35 Irina Butculescu . , , , 402.15 Maria Athanasovicî „ , , 900._ Trăsnea Greceanu , , , , 250.— Plotina Stellian, , , 1005.— Maria Ioanid , , , , , , 202.__ Aneta Berindey, , , , ,, , 120.___ Nathali Cantili,, , , , , ,500— Dr. Krainek ,...,, 477— Alexandrina Bibescu , , , 429.05 Elena Cretzulescu , , , 200— Dr. Crutzescu, , , , , , ,468— Ana Terți Cutoff .... 52.30 Sofia Aslan,...........................167.70 D-șoara Florica Mille , , 234— D-șoara Marioara Crătunescu 364.— D-na Maria Diamantescu , 242.45 D-na Florica Voinescu , , 230._ D-na Nathalia Carp, , , , 260._ D-șoara Maria Sion , , , 314.90 D-șoara M. Sponner, , , , 115.60 D-nele Didi Georgescu . , 19.40 Zoe L-nent Marinescu. . , 514.— Zoe Filitis 24— I’ulopolu. , 172.50 i AV/ Total 7701.85 La această sumă urmează a se mai adăuga dieta adunată de trei doamne, cari n’au predat încă pușculițele. * Nu putem decit lăuda această frumoasă inițiativă a societății „Materna“, care se poate considera de pe acum ca intrată în obiceiurile Capitalei. Bineînțeles că această inițiativă rămîne rezervată „Maternei“, care în fiecare an, la o zi fixată, va recurge din nou la calitatea trecătorilor. Celelalte societăți nu vor putea să impieteze asupra acestui drept care rămîne esclusiv al „Maternei“. In numele „Maternei“, al publicului și mai cu seamă al copiilor ,cari vor primi ajutoarele aducem mulțumiri d-nelor si d-relor , cari s’au devotat acestei cauze. ---------------- -- Inundațiile din Covurlui GALAȚI, 9 Iunie. Ploile torențiale din ultimele zile au făcut pagube enorme în comunele Tulucești, Tătarca și Șivita. In toate aceste comune, grădinile au fost distruse, podurile rupte și semănăturile stricate. Două copii din Șivita au fost luați de curentul apei, dar au fost salvați de locuitorii comunei. D. prefect de județ, Al. Gussi, a luat măsuri ca pe cîte posibil stricăciunile să fie remediate. — Pedro. Prințul Ferdinand la Constanța CONSTANȚA, 9 Iunie— Azi dimineața, cu trenul de 6, a sosit în localitate prințul Ferdinand, însoțit de d. colonel Iliescu, șeful statului major al inspectoratului general al armatei, și de aghiotantul de serviciu. La gară a fost primit de către d-nii prefat Ghica, general Coandă, polițai Pallade, maior Lupescu, comandantul garnizoanei, comisar Boruzescu, precumi și toți ofițerii superiori din garnizoană-Prințul nedîndu-se jos din vagon, toate persoanele oficiale s’au înapoiat la ora și au venit din nou la gară la orele 3, cînd prințul, descinzînd din vagon, a primit raportul de la d. general Coandă, a trecut în revistă pe toți ofițerii superiori ,și, urcîndu-se în automobil, a plecat la Cara-Murat și Babadag, pentru a inspecta și primi defilarea trupelor, iar de acolo va merge la Tulcea și apoi, uzi" Galați, la București. ---------- Inaugurarea Cantinei Universitare Un serviciu destul de însemnat adus studențimei noastre, e reînființarea cantinei universitare, unde pentru orice student sau Studentă poate avea o cartelă de 30 feluri pentru suma de lei 8.50. Era la ora 12, în localul Casei școalelor de lingă imprimeria statului, local reparat cu totul, s’a inaugurat în prezența cîtorva profesori, cantina studenților, încredințată d-lui Z.îlaicu, cunoscutul restaurator, masa studențească promite a fi curată și gustoasă. Tacîmurî noul, curățenie, bucate alese, iată nota , dejunului, inaugural de azi în timpul căruia a domnit multă veselie. Consiliul profesoral al facultăților noastre, a dispus la această cantină, de șase locuri gratuite pentru studenții distinși și săraci, de asemenea de alte citeva cu jumătate preț . Un lucru care însă a mîhnit, 13 studenți e lipsa de la inaugurarea, de azi, a majoritate profesorilor lor ,ce promiseseră a veni. Atentatul din Madrid S’a vorbit la timp despre atentatul care s’a comis la Madrid în ziua sosirei regelui Alfons, din Londra. i Fotografia de mai bus reprezintă pe Tose Coregia", fotogrfiat cîteva minutte înainte de a muri din cauza rănilor pe cari i le-a pricinuit explozia bombei.. Asarcistul Jose Coregia Aplicarea legei repaoselor iinical Agitația din Ploești PLOEȘTI, 9 Iunie. *— (Astă seară, la orele 9, funcționarii comerciali au ținut o întrunire la sediul societăței lor, sub preșidenția d-lui dr. Nicolae Stancu-Stănescu. Numărul asistenților e foarte mare. D. dr. Nicolae Stancu-Stănescu spune că repauzul duminical a fost obținut pentru întreaga zi, ceia ce dovedește solidaritatea funcționarilor comerciali din întreaga țară. Ultima luptă s’a dat la Ploești, cu ocazia congresului din toamna trecută. Noi de la Prahova, spune d-sa, ne putem lăuda, pentru că aici s-a cîștigat victoria. Oratorul laudă legea d-lui Orleanu, și își exprimă convingerea că guvernul va ști să impue respectarea legelur. Datoria guvernului este să nu fie sama de plângerile nedrepte ale comercianților. Reipantul este tot atît de folositor funcționarilor cât și co- Duminecă. Este inexact. Tîrgul are mercianților, căci toți au nevoe de el. S’a invocat de către unii că la Ploești tîrgul săptămînal se tine Duminecă. Este inexact. Tîrgul are loc Luni și Marți. D. Al. Stănescu spune că pînă acum magazinele se închideau Duminecă la orele 12, acum se închid la orele 2. Protestează contra acelor patroni cari s’au exprimat că vor scădea lefurile funcționarilor comerciali dacă se va aplica repausul toată ziua. D. Haralamfia Stoianovici, laudă și d-sa legea d-lui Orleanu și spune că patronii cari nu vor să respecte legea sînt din aceia cari doresc să aibă robi.” Propune ca Duminică funcționarii comerciali să se ducă pe la toți patronii , și să-l roage cu blîndețe să închidă magazinele. Dacă nu vor voi atunci să le închidă cu forța, D-nil V. Gradin, Sterie Moldoveanu și I. Stoenescu, vorbesc în acelaș.sens, îndemnînd la unire. In urma propunere d-lor dr. N. Stancu Stănescu și Al. Stănescu se hotărește ân unanimitate, ca Duminecă, la orele 7 a. m., funcționarii comerciali să se întrunească la sediul lor, și apoi, încorporeau cu steagul să se ducă la biserica Sf. loan, pentru a asista la slujba religioasă. D. dr. N. Stancu Stănescu dă apoi cetire unei telegrame către d. ministru Orleanu prin care acesta e rugat să nu aprobe cererile comercianților cari vor să susție că Dumineca e zi de tîrg la Ploești, deci să nu se aplice legea repauzului, întrunirea s’a terminat la orele 10 jum. — Stavăr, în cari personalul ar putea lipsi din funcțiune pentru a se recrea.. In acest scop, regulamentul im pune autorităților ca imediat după intrarea în vigoare a legei să convoace pe patronii din categoriile arătate și să stabilească condițiunile impuse de legea repaosului duminical complect. Pînă acum am luat cunoștinnțe că s’au conformat acestei dispozițiuni autoritățile orașelor Giurgiu și Galați* ^ 1 Dacă și aiurea s’a făcut aceasta nu putem spune, întru cît nu mii s’a semnalat încă așa ceva. ” In București însă, poliția a Sezglijat, pînă acum, ca să se conformeze acestei dispozițiuni. Ca atare, ne putem explica nemulțumirea ce domnește actualmente printre chelnerii din Capitală. Intr’o convorbire avută cu urî chelner, dînsul ne spunea, adinei amărît: j „Nu înțelegem de ce, la noi, legea e, pentru unul mumă și pentru altul ciumă. S’a votat o lege a repaosului duminical complect pentru ca de foloasele ei să se bucure toate categoriile de muncitori din această țară. „Noi, chelnerii, nu ne putem bucura de repaos în ziua de Duminică. Aceasta e foarte explicabil și deci nu avem nimic de obiectat. „Legea repaosului duminical complect a intrat în vigoare din ziua de 3 Iunie, a fost pusă în aplicare Duminică 6 Iunie și s'au bucurat de drepturile ce o aceră funcționarii comerciali și toate celelalte categorii de muncitori. Pentru ca și noi să ne bucurăm de o zi de libertate în cursul uunei săptămâni, trebuiai convocați patronii noștri,la poliție ca să se ia în Comun hotărîrea asupra zilelor ,în cari să fim liberi. Or, pînă acum, în Capitală cel puțin, poliția pare că nici gând n’are da a se conforma regulamentului de aplicare a legei repaosului duminical complect. „Aceasta ne nedreptățește pe noi, întrucît ne scoate de sub privilegiile acestei ' legi. Poliția' ar trebui să fie,mai atentă atunci cînd e vorba să aplic. legile. Noi nu știm ce să facem acum, ce măsuri să luăm ca să nu fim atît de nedreptățiți“. Acestea sînt tânguirile chelnerilor din Capitală și cei în dreptul într’adevăr datoria ca de urgență să se conforme dispozițiunilor regulamentului legel repaosului duminical, făcînd astfel un mare act de dreptate atîtor muncitori. A. ■iK Localurile publice și repausul duminica. Noua lege a repaosului duminical complect prevede ca la localurile publice și în industriile unde nu e posibilă încetarea oricărei activități în zilele de Duminică și sărbătorile legale, personalul să se bucure de repaos de o zi pe săptămînă prin sistem rotativ. Regulamentul pentru aplicarea legei repaosului duminical complect stipulează că proprietarii localurilor publice și ale industriile sus arătate să se prezinte poliției, tinde să indice numărul personalului ce au în serviciul lor pentru ca de comun acord cu autoritățile să stabilească zilele Din Târgoviște Estenimea pîinci__Cu începere de la 9 Iunie cor., plinea s’a ostenit. Astfel că jimbla se vinde cu 30 bani, plinea albă cu 25 bani și cea neagră cu 20 bani. Găsit mort.— Copilul loan D. Samuil, de două luni din comuna Bezdead, a fost găsit mort azi de dimineață de mama sa în copac unde-1 culcase. Neexistînd bănueli,parchetul a autorizat înmormîntarea. înecat__Ștefan Gg. Andrei, dini comuna Mătăsaru, de 10 ani; ducîndu-se cu tatăl sau la gîrlă ca să se scalde și fiind luat de curentul apei, s’a înecat. • Cadavrul a fost pescuit după două ore.— Rică. Cereți astăzi Joi tuturor vînzătorilor noștri prima fascicolă GRATUITA din: on Fără mamă și fără patrie MARE ROMAN SENZAȚIONAL. ÎN FASCICOLE A & bani BASTARDA