Drapelul Roşu, august 1970 (Anul 26, nr. 7947-7971)
1970-08-04 / nr. 7949
i ZIUA MARINEI O IMPRESIONANTA DEMONSTRAȚIE A VIGOAREI MARINEI ROMÂNEȘTI Jalon între saloanele noi din calendarul epocii socialiste a României, prima consemnează duminică din august sărbătoarea consacrată oamenilor mării. Zi simbol, ca multe altele, moment în care poporul nostru aduce un fierbinte omagiu, închină sentimentele sale cele mai nobile de gratitudine muncii fără preget a navigatorilor de pe vasele comerciale, a militarilor din forțele navale, a constructorilor de nave. In această zi, toate navele militare și civile au arborat însemne de zile mari — Marele pavoaz— iar prin programe artistice, prim întreceri sportive și jocuri pline de fantezie și umor, marinarii au umplut de clocot și farmec, porturile dunărene, cele de pe apele interioare, porturile maritime. Sărbătorirea celor care trăiesc muncesc pe întinsul apelor a cui noscut însă farmec și strălucire aparte la Mangalia, cadru devenit tradițional pentru celebrarea Zilei Marinei. încă de cu zori, navele flotei maritime militare aliniate în avansport, masivul dig interpus între bazinul de acostare și largul mării au dobîndit ambianța sărbătorească a marilor festivități. Pe catarguri flutură, în adierea brizei marine, mii și mii de stegulețe multicolore. Vasul-comandant, bogat drapat în tricoloruri și drapele purpurii purtînd stema și inițialele Partidului Comunist Român, așteaptă, ancorat la chei, ca pe puntea sa să se urce oaspeți de seamă. La sărbătoare participă tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretarul general al președintele Consiliului partidului, de Stat, comandant suprem al Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România. Participă, de asemenea, alți conducători de partid și de stat, demnitari ai țării, oaspeți de peste hotare, atașați navali ai numeroase state. La festivitățile organizate cu prilejul Zilei Marinei participă ca invitați de onoare Mitia Ribicici, președintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Dmitri Poleanski,membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., Eugeniusz Szyr, membru al C.C. al P.M.U.P., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R. P. Polone, Jean Vincent, membru al Secretariatului Colectiv al Partidului Muncii din Elveția,Adalberto Minucci, membru al Direcțiunii P.C. Italian, Karl Heinz Notzel, membru al Prezidiului Comitetului Federal al P.C. German, Kurt Erlebach, membru al Prezidiului Comitetului Federal al P.C. German, Gustavo Espimosa Montesimos, membru al Comisiei Politice a C.C. al P.C. Peruvian, secretar general al Confederației generale a oamenilor muncii peruvieni, Harry Nicholas, secretar general al Partidului Laburist din Marea Britanie, James Stewart, membru al Comitetului Executiv Național și al Secretariatului P.C. din Irlanda. Ora 10. După ce au străbătut drumul de la Neptun, tînăra și cocheta stațiune Neptun, din constelația Mangalia Nord, mașinile ce compun convoiul oficial pătrund în incinta avanportului, urmînd coama digului, printre ziduri de trupuri bronzate și explodind de sănătate și voie bună. Trecerea prin mulțime a mașinii deschise în care se află tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășul Ion Gheorghe Maurer și tovarășul Emil Bodnaraș este însoțită de vii aplauze, de urale îndelungate. Se scandează în cor numele conducătorului partidului, alăturîndu-se ca o indisolubilă legătură a conducătorului cu partidul, ca un simbol al unei organice simbioze, cele trei atît de cunoscute și tot pe atît de simbolice inițiale „P. C. R.“. In întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu vine generallocotenent Ion Comam, adjunct al ministrului forțelor armate. Viceamiralul inginer Grigore Marteș, comandantul marinei militare raportul. Comandantul suprem dă al Forțelor Armate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, trece apoi în revistă compania de onoare, urcă pe puntea vasului comandant și adresează tuturor marinarilor felicitări cu prilejul Zilei Marinei și urări de noi succese în pregătirea de luptă și politică. Pionieri cu fețele îmbujorate de emoție oferă tovarășului Nicolae Ceaușescu și soției sale, Elena Ceaușescu, tovarășului Ion Gheorghe Maurer, precum și celorlalte N. popescu-bogdanești (Continuare în pag. a II-a) LAUdA ORAȘULUI de Anghel Dumbrăveanu. Lauda orașului începe cu oamenii, cu cei de ieri și cu cei de azi, care au pus sigiliile luminii pe oriunde ne poartă pașii. Începe cu lauda florilor care irump multicolor pe toate străzile și în toate parcurile, în simetrii îndelung meșteșugite. Începe cu lauda parcurilor, cu această salbă de arbori susțirînd răcoare și aer curat. Începe cu grija edililor de a desfăta ochiul și inima, de a crea o ambianță tonică sub auspiciile frumosului. Am fost în multe orașe străine și, ori de cîte ori vedeam ceva ieșit din comun, prin inedit, prin ingeniozitate și farmec, mă gîndeam la orașul în care trăiesc. Mă gîndeam mai ales la conservarea vestigiilor trecutului, la investirea lor cu funcționalități noi. Și, ca vechi timișorean, nu pot decis să mă bucur în fața preocupărilor edilitare de a accentua profilul original, baroc, al Pieții Unirii, care e o bijuterie a orașului. Ar mai rămâne de mutat de acolo magazinele improprii (gostarul, autogara, aprozarul, de pildă) și de amenajat magazine adecvate, elegante, miniaturale, cafenele și restaurante liniștite, păstrând stilul ale cărui date există în întregul ansamblu al acestei piețe. Poarte salutare și hotărîrile de a degaja intersecția br. Tipografilor, păstrind o parte din fondurile vechii cetăți de pe str. Popa Șapcă, cărora li se va da o funcție potrivită, creind un splendid obiect de atracție pentru timișoreni și pentru turiști, cu atît mai mult cu cît în apropiere se construiește un mare hotel. Dacă și Piața Traian ar deveni, printr-o reorganizare a spațiului comercial, un splendid punct de atracție pentru vizitatori, am putea fi pe deplin mulțumiți. Cert este că orașul nostru, unul dintre cele mai mari ale țării, va dispune de spațiu mai rațional fără a aglomera centrul, în dauna ansamblului. Timișoara se afirmă deci tot mai plenar ca un oraș mare și modern, cu care ne mîndrim. Anul XXVII nr. 7.949* Marți, 4 august 1970 4 pagini, 30 bani ARIN ÎNTÎMPINAREA GLORIOASEI ANIVERSĂRI Cote mai înalte pe graficul întrecerii 11 După șapte luni în industria județului Timiș Ca urmare a activității pline de avînt, desfășurate de către colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, industria de stat din județul Timiș a înregistrat, în cele șapte luni care au trecut din acest an, rezultate meritorii : planul producției globale a fost îndeplinit în proporție de 102,5 la sută, cel al producției marfă vindută și încasată, 102,8 la sută, iar planul de creștere a productivității muncii în proporție de 100,6 la sută. Au fost fabricate, peste prevederile planului, produse în valoare de 132,3 milioane lei, printre care 515 tone tablă subțire, aproape 4 milioane bucăți cărămizi și blocuri ceramice, 324 mc prefabricate din beton armat, 563 mc cherestea de fag, 292 mc placaj, 265.292 mp furnir, 115.500 mp țesături tip bumbac, lină și mătase, 39.400 diferite tricotaje, confecții textile în valoare de 2.776.000 lei, 12.900 perechi încălțăminte și altele. Important de relevat este și faptul că — pe ansamblu — contractele scadente pentru livrările destinate exportului au fost onorate integral și că producția globală industrială, realizată în acest interval de timp, depășește cu 513,3 milioane lei (10,3 la sută) pe cea produsă în perioada corespunzătoare din 1969, aproape 86 la sută din acest spor obținîndu-se pe seama creșterii — cu 8,3 la sută — a productivității muncii. In felul acesta, stadiul îndeplinirii principalelor angajamente se situează peste „cota matematică“ aferentă perioadei ianuarie — iulie. La producția globală, de pildă, s-a realizat 66,1 la sută din angajamentul anual. Succesele incontestabile obținute în această perioadă dovedesc — fără putință de tăgadă — spiritul de responsabilitate și hotărirea colectivelor întreprinderilor industriale de pe meleagurile timișene de a munci fără preget pentru a-și aduce o cet mai substanțială contribuție la îndeplinirea planului și a angajamentelor asumate pe anul 1970, pentru a contribui din plin și a grăbi, cu un ceas mai devreme, recuperarea pagubelor pricinuite economiei naționale de calamitățile naturale din primăvară acestui an. Pe terenurile cooperativei agricole din Petroman, mecanizatorii grăbesc pregătirea terenului pentru semănatul culturilor duble, care în condițiile acestui an pot asigura însemnate sporuri de producție. Foto . G. STOICOVICI L Materiale de construcții peste plan Bilanțul bogat în realizări obținut de colectivul întreprinderii de industrie locală extractivă minieră din Lugoj are, ca o componentă de bază, depășirea tuturor indicatorilor de plan și, în același timp, creșterea eficienței economice. Astfel, s-au dat peste plan produse în valoare de 1,5 milioane lei, economiile la prețul de cost sînt de peste 850.000 lei, iar cheltuielile la 1.000 lei producție-marfă au fost reduse față de nivelul planificat cu mai mult de 37 lei. Răspunzînd cu înflăcărare chemării partidului de a livra suplimentar materiale de construcții, colectivul întreprinderii a și expediat, între altele, beneficiarilor, peste prevederi, 1.550 tone piatră spartă, 1.500 tone criblură, 17.300 tone produse de balastieră și 4.100 plăci prefabricate din beton. Cantități de lapte în plus la fondul central La complexul de vaci al întreprinderii agricole de stat din Recaș s-au obținut pe 7 luni, în medie, cîte 1.825 1 lapte de la fiecare vacă furajată, ceea ce reprezintă un plus de 61 litri față de plan. Producția medie zilnică de 9,2 litri cît s-a realizat de la începutul anului este bună. Aceste rezultate se datoresc preocupării consiliului de administrație, care, cu sprijinul organizației de partid, a orientat mai bine munca în sectorul de creștere a animalelor. Complexul a fost organizat pe ferme, specialiștii răspunzînd astfel direct de procesul de producție. La rezultatele obținute au mai contribuit furajarea corectă a animalelor buna lor îngrijire, în fruntea acșitivităților sînt comuniștii, care se preocupă permanent de realizarea angajamentelor luate. Astfel, pînă la 31 iulie, de la cele 1.706 vaci cu lapte, s-au livrat la fondul central 29.324 hl lapte, față de 26.400 hl cît a fost planul și angajamentul. Mai mulți cititori ai ziarului Drapelul roșu au sesizat redacția, despre faptul că ia rețeaua comercială nu se găsesc adeseori vinele produse de uz curent (ghetuțe și săndăluțe, pentru copii (numere mici) ciorapi, spilhorene, diverse sortimente de conserve și preparate de carne, baterii de 9 volți etc.), solicitînd să stabilim cauzele ce determină astfel de impedimente. Analiza fenomenelor ce generează această situație constituie obiectul anchetei de viață. La Direcția comercială a județului Timiș am avut ca interlocutor pe tovarășul director adjunct Constantin Ciobanu, se — Știm că lipsesc unele produîii magazinele de desfacere. După cîte sunt informat, în prima jumătate a anului, valoarea lor este de ordinul zecilor de milioane și s-ar datora, în cea mai mare parte, nerespectării obligațiilor contractuale de către unele întreprinderi ■ furnizoare. Ele sunt deficitare mai ales la sortimentele mai pretențioase în procesele de fabricație. N-aș putea însă să furnizez date exacte privind sortimentele și întreprinderile restante. Acest lucru îl pot face însă întreprinderea comerțului cu ridicata pentru produse alimentare (I.C.R.A.) și întreprinderea comerțului cu ridicata textile-încălțăminte (I.C.R.T.I.). Intr-adevăr conducerile prinderilor enumerate au fost întreîn măsură să ne dea detalii despre unitățile industriale care, în primul semestru al anului curent, nu s-au achitat integral de obligațiile asumate prin contracte. — In evidențele noastre — ne-a spus tovarășul Viorel Fluxă, șeful serviciului comercial de la I.C.R.M. — există multe unități industriale din țară care n-au reușit să respecte obligațiile contractuale. Printre ele figurează și cîteva din județul nostru, dar ele nu înregistrează cantități prea mari. întreprinderea Electromotor, bunăoară, are o restanță de 260 uscătoare de păr tip U.P.2, Electrobanat 1.700 dulii de diferite tipuri, Fabrica de sticlărie din Tomești 4.500 diverse pahare, vaze, scrumiere și alte articole de menaj și ornamentale, iar Fabrica de nasturi din Jimbolia n-a trimis încă în rețeaua comercială circa 650 articole de menaj din material plastic. Recordul restanțelor față de comerț și, în același timp, față de cumpărători îl deține unitatea Tehnolemn din cadrul Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului, care, în primele șase luni ale anului, n-a livrat beneficiarilor peste 20.000 de planșete, rigle de calcul, eciere și alte articole de papetărie, după cum și cooperativa Timișul are scadente sute de articole muzicale. Tovarășul Gustav Brschilk, directorul comercial de la I.C.R.T.I. își exprimă satisfacția că întreprinderile din județul Timiș cu care I.C.R.T.I. are contract își respectă obligațiile asumate în ceea ce privește cantitatea, sortimentele și termenele de livrare. Unele însă creează o sumedenie de perturbații în relația industriecomerț-cumpărător datorită „calității nu întotdeauna corespunzătoare“. Fabricile de încălțăminte Modern, Banatul și cea de mănuși din Timișoara, Fabrica de încălțăminte din Jimbolia, Industria linii, Fabrica de pălării ,13 Decembrie — toate aparținând Combinatului textil nr. 2 — precum și Uzinele textile, fabrica de confecții Sega și Fabrica de ciorapi de la Combinatul textil nr. 1 au livrat multe produse necorespunzătoare calitativ, fapt ce a determinat refuzuri de mărfuri atît în fabrici, cît și în depozite. Valoarea lor se ridică, în primele cinci luni ale anului, la peste 6,6 milioane lei. Defectele pentru care au fost refuzate prezintă diferite forme : tras greșit pe calapod, finisaj necorespunzător, cute la căptușeală, pînzuiță dezlipită, lacul încrețit, ștaifuri contractate, fețe murdare, dezlipiri de talpă — în cazul fabricii de încălțăminte Modern și al celei de la Jimbolia, bombeuri și ștaifuri contractate, cusături desfăcute, cute la bombeu, deosebire față de mostra omologată etc. — în cazul fabricii de încălțăminte Banatul, piele șifonată și pete — în cazul Fabricii de mănuși, panglici șifonate și apret necorespunzător — în cazul Fabricii de pălării, fire tensionate, cuiburi sărituri, blendenopeuri, defecte nebonificate, capete de ață netăiate» etc. — în cazul unităților din cadrul combinatelor textile nr. 1 și 2 din Timișoara și întreprinderii textile din Lugoj. Judecând după natura defectelor care au determinat refuzurile amintite, se poate constata că ele nu se datoresc unor cauze obiective, imposibile de prevenit și înlăturat, ci au la bază, în multe cazuri, neglijența și superficialitatea anumitor salariați, slaba exigență și vigilență a controlorilor etnici de calitate. După opinia tovarășilor Ovidiu bazar, director comercial și Gheorghe Popa, merceolog la I.C.R.A., CONSTANTIN PETRE (Continuare în pag. a 11-a) in relația industrie — comerț Colaborare în limitele legii nu la „mica înțelegere a I IN PAG. II-III Cul mai mult fîn pentru perioada de iarnă SPORT Președintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitia Ribicici, a părăsit țara noastră Președintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitia Ribicici, împreună cu soția, care la invitația președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a făcut o vizită neoficială în țara noastră in zilele de 30 iulie — 2 august, a plecat duminică spre patrie. In cursul șederii sale în România, oaspetele iugoslav a fost primit de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și a avut convorbiri cu președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer. Primirea și convorbirile, în cadrul cărora s-a subliniat dorința comună de a dezvolta și adinei în continuare relațiile de prietenie dintre cele două țări și s-a făcut un schimb de păreri cu privire la unele probleme internaționale de interes comun, s-au desfășurat intr-o atmosferă caldă, prietenească. La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, președintele Vecei Executive Federale a asistat la sărbătorirea Zilei Marinei, organizată la Mangalia. Oaspetele a participat, de asemenea, la o partidă de vânătoare în județul Timiș și a vizitat litoralul românesc. La plecare, pe aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanța, președintele Vecei Executive Federale, Mitia Bibicici, și soția sa au fost salutați de președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, cu soția, precum și de Petre Ionescu, președintele Consiliului popular al județului Constanța, și alte persoane oficiale. In aceeași zi, președintele Vechi Executive Federale a Republicii Socialiste Iugoslavia, împreună cu soția, a sosit la Belgrad. (Agerpres) Cît de greu atîrnă „balastul timpului pierdut “ „radiografie“ a orelor de producție pe cîteva șantiere timișene (i) Participarea județului Timiș la amplul efort al reconstrucției, pentru recuperarea a tot ceea ce apele au răpit țării, capătă zilnic noi și însemnate materializări. „Ordinea de zi" a fiecărui schimb de producție este concentrată intr-un unic și mobilizator imperativ : îndeplinirea exemplară sarcinilor de plan, a angajamentelor asumate de Organizația noastră județeană de partid. Dar, evident, pentru ca această generoasă investiție de energie creatoare să rodească cît mai bogat, este nevoie — mai mult ca oricînd — de o perfectă organizare a producției, de o înaltă disciplină a muncii. în acest cadru, VALORIFICAREA SUPERIOARA A TIMPULUI DE LUCRU PE ȘANTIERE CONSTITUIE O REZERVA INEPUIZABILA PENTRU REDUCEREA DURATELOR PLANIFICATE DE EXECUȚIE, PENTRU SPORIREA EFICIENTEI ACTIVITĂȚII ECONOMICE IN CONSTRUCȚII. Așadar, deziderate de cea mai mare importanță ! Cum sunt ele înțelese de constructori ? Ce arată „radiografia“ orelor de producție pe șantierele timișene ? .. . Intr-un insolit raid de urmărire a timpului pierdut, ne-am acordat acele ceasornicului cu cele ale constructorilor, sosind — cîteva zile la rînd — o dată cu ei la punctele de lucru. 26 iulie, ora 5,58. La punctul de lucru Antrepozitul frigorific întreg schimbul de dimineață al Șantierului 13, pendinte de Trustul de construcții Timișoara, este la posturi. Maiștrii și-au început munca cu 15 minute mai devreme. In acest interval s-au semnat ultimele comenzi de materiale, s-a hotărît precis locul de munșină al fiecărei echipe. La 6 fix activitatea debutează viguros. Ne continuăm vizita la punctele de lucru. Ritmul este alert, utilajele de construcții lucrează la randament maxim, iar lângă schele, echipe anume desemnate au depus, încă de la ora 5:40, materialele ce urmează să fie folosite în restul zilei. Cît valorează o oră de producție , la Șantierul 13 ? Notăm răspunsul inginerului Dumitru Tudose, șeful punctului de lucru : „Sute de mii de tei ! Am în subordine aproape 300 de muncitori. Devansînd cu 120 de zile termenul de execuție a Fabricii de semiconserve și preparate din șuncă și văzind, de la 1 iunie încoace, cum produce această unitate (șantierul pe care lucrează acum constructorii inginerului Tudose este limitrof fabricii susamintite — n.a.), ne-am convins că noi, constructorii, putem participa cel mai bine la realizarea programului de investiții prin reducerea cât mai mult posibil a termenelor de dare în funcțiune a obiectivelor“. Acesta este de altfel cuvîntul de ordine în toate antreprizele timișene , execuția și punerea în funcțiune înainte de termen a noilor obiective economice. Pentru a veni în sprijinul obținerii unor producții suplimentare, organizațiile de construcții și-au înscris în angajamentul Comitetului județean de partid hotărirea ca, pe lângă cele 7 obiective industriale și agricole stabilite inițial, să predea cu trei luni mai devreme noile țesătorii de la Combinatul textil LU MIREL BRATEȘ (Continuare în pag. a 11-a) u I