Drapelul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 8336-8360)

1971-11-26 / nr. 8357

Anul XXVIII nr. 8.357 >­■ Vineri, 26 noiembrie 1971 6 pagini, 30 bani TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU ÎN MIJLOCUL STUDENȚILOR ȘI CADRE­LOR DIDACTICE DIN TIMIȘOARA . Joi după-amiază, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită de lucru la Facultatea de mecanică a Institutului Politehnic „Traian Vuia“ din Timișoara. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Mihai Tolescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., și Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., de alți reprezentanți ai or­ganelor locale de partid și de stat. Prezența secretarului general al partidului în mijlocul studenților și cadrelor didactice universitare din Timișoara constituie o nouă elocventă expresie a grijii și pre­si­muirii statornice de care se bucura din partea conducerii partidului­ și statului, personal a tovarășului Nicolae Ceaușescu, învățămîntul superior din țara noastră, căruia îi revine un rol tot mai important in opera de făurire a societății so­cialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Asemeni altor centre universi­tare din țară, și în Timișoara in­­vățămîntul superior a cunoscut importante înnoiri, atît sub­ as­pectul bazei sale materiale, cît și­­ al conținutului. Noile pavilioane de învățămint puse la dispoziția stu­denților, laboratoarele didactice și d­e cercetare, modernele instalații, utilaje și aparate științifice cu care au fost dotate cele patru insti­tute de învățămint superior din localitate au determinat o și mai pronunțată conturare a Timișoarei ca una din cele mai dezvoltate și moderne dintre cetățile universi­tare ale României socialiste. Cei aproximativ 14.000 de studenți ti­mișoreni au început actualul an de învățămint intr-un climat de puternică efervescență creatoare, generat de măsurile propuse de secretarul general al partidului pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice și cultural-edu­cative, în vederea unei mai strînse legături a învățămîntului cu pro­ducția, activitatea de cercetare, cu viața. Programul Partidului Co­munist Român adoptat de Ple­nara Comitetului Central din no­iembrie 1971 a întrunit adeziunea entuziastă a tineretului studios, a întregului corp didactic din în­vățămîntul superior care, asemeni ,tuturor timișorean, oamenilor muncii din țara noastră — români, maghiari, germani și de alte na­ționalități — acționează neabătut pentru traducerea lui in viață. Tovarășul Nicolae Ceaușescu so­sește la Facultatea de meca­nică a Institutului Politehnic. Este întîmpinat de prof. dr. docent Ion Anton, rectorul In­stitutului, de cadre didactice și un mare număr de studenți. De pretu­tindeni răsună ovații și uraie, se scandează „Ceaușescu-P.C.R.“. Stu­dente îmbrăcate în costume națio­nale oferă buchete de flori. Gazdele își exprimă astfel bu­curia de a avea in mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului și statului. Această școală politehnică ro­mânească a împlinit recent 50 de ani de existență, acum o jumătate de veac, tinăra școală de ingineri din Timișoara a făcut primii pași cu numai 89 de studenți, 15 cadre didactice și două secții de specia­lizare. Institutul de astăzi are cinci facultăți — mecanică, electro­tehnică, construcții, chimie indus­trială, mecanică agricolă — cu 23 de secții, și cu un număr de a­­proape 6.000 de studenți și 530 cadre didactice. Este semnificativ de arătat că, pînâ in anul 1944, vechea școală politehnică timișo­reană a fost absolvită de 876 de ingineri, număr egal cu al absol­venților actualului institut intr-un singur an. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este informat că, in ultimii ani, au luat ființă noi secții de mare importan­ță pentr­u economia națională : cal­culatoare, căi ferate, drumuri și po­duri, îmbunătățiri funciare, elec­trotehnică aplicată și arhitectură. Vizita începe în noul pavilion al Facultății de mecanică, ridicat curînd. Aici a fost organizată de o expoziție de lucrări științifice (Continuare în pag. a Il-a) , realizată de cadre didactice și stu­denți în colaborare cu diferite în­treprinderi industriale din țară — intitulată „Cercetarea științifică in slujba producției“, unele colaborări pe Se exemplifică bază de con­tracte și convenții cu Uzinele con­ Studenții Institutului politehnic ..Traian Vuia“ au făcut o deosebit de călduroasă primire iubitului nostru conducător, tovarășul Nicolae Ceaușescu. La Facultatea de mecanică, studente îmbrăcate in frumoase costume naționale oferă înaltului oaspete buchete de fiori Tovarășul Nicolae Ceaușescu urmărind explicațiile prof. dr. docent ing. Ion Anton, privind cercetările care se fac in cadrul laboratorului de mașini hidraulice I 7 1 COMUNICAT COMUN ROMÂNO-IUGOSLAV La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat Republicii Socialiste România, to­al­varășul Iosip Broz Tito, președin­tele Republicii Socialiste Federa­tive Iugoslavia, președintele Uniu­nii Comuniștilor din Iugoslavia, a făcut o vizită de prietenie in Re­publica Socialistă România în zilele de 23 și 24 noiembrie 1971, înalții oaspeți au vizitat cu a­­cest prilej municipiul Timișoara, întreprinderile industriale „Elec­tromotor" și „Industria lunii" s-au întreținut prietenește cu mon­și­citorii, tehnicienii și inginerii a­­cestor întreprinderi. Oamenii muncii din orașul Ti­mișoara au făcută o călduroasă primire înalților oaspeți — expre­sie vie a sentimentelor de prietenie și stimă reciprocă ce caracterizea­ză relațiile româno-iugoslave, în timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timișoara intre se­cretarul general al Partidului Co­munist Român, președintele Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceaușescu,­­și președintele Republicii Socialis­te Federative Iugoslavia, președin­tele Uniunii Comuniștilor din Iu­goslavia, Iosip Broz Tito, la care au participat : Din partea română, Ion Gheorghe Maurer, tovarășii , membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniș­tri al Republicii Socialiste Româ­nia, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Emil membru al Comitetului Drăgănescu, Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președinte­le părții române in Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., minis­trul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. P.C.R., Ion Florescu, membru su­as­pleant al C. C. al P. C. R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consi­lier la C.C. al P.C.R., Vasile Șan­­dru, ambasadorul Republicii So­cialiste România în R.S.F. Iugo­slavia, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă, tovarășii: Genial Bredici, președintele Con­siliului Executiv Federal publicii Socialiste Federative al Re­Iu­goslavia, Dragoslav Markovici, președintele Adunării Republicii Socialiste Serbia, membru al Pre­zidiului Republicii Socialiste Fede­rative Iugoslavia, Stanie Dolani, președintele in funcțiune al Biro­ului Executiv al Prezidiului Uniu­nii Comuniștilor din Iugoslavia, Mirko Tepavaț, secretarul federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului Uniunii Comuniști­lor din Iugoslavia, Dușan Gligo­­rievici, membru al Consiliului E­­xecutiv Federal, președintele păr­ții iugoslave în Comisia mixtă Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au evidențiat cu deosebită satisfacție că prietenia tradițională româno-iugoslavă, în­temeiată pe legăturile istorice din­tre popoarele celor două țări și pe lupta lor pentru independență na­țională și progres social, cunoaște astăzi, in condițiile construirii so­cietății socialiste în România și Iugoslavia, o înflorire continuă, multilaterală. Ei au apreciat că în perioada româno-iugoslavă de colaborare economică, Iso Njegovan, ambasa­dorul Republicii Socialiste Fede­rative Iugoslavia în Republica So­cialistă România, Marko Vrduneț, șeful ad-interim al Cabinetului președintelui republicii, Miloș Mo­­lovski, consilierul președintelui republicii pentru probleme de po­litică externă, Giura Vukolici, di­rector în Secretariatul Federal pen­tru Afacerile Externe, Murat Ago­­vici, consilier în Secretariatul Fe­deral pentru Afacerile Externe. In cadrul convorbirilor desfă­șurate într-o atmosferă prieteneas­că, cordială, de deplină înțelegere și încredere reciprocă, cei doi pre­­ședinți au efectuat un schimb la păreri privind promovarea în con­tinuare a prieteniei și colaborării dintre Republica Socialistă Româ­nia și Republica Socialistă Federa­tivă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Român și Uniunea Co­muniștilor din Iugoslavia, proble­mele actuale ale relațiilor inter­naționale, precum și problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Ei s-au informat asupra realizărilor, succeselor și dezvoltării viitoare ale celor două țări și au avut un schimb de pă­reri cu privire la experiența Ro­mâniei și Iugoslaviei în opera de construire a socialismului, care a trecut de la intilnirea de la Brdo-Kranj din 3—4 noiembrie 1970, colaborarea bilaterală intre Republica Socialistă România Republica Socialistă Federativă In­si­goslavia, între Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia s-a amplificat și s-a îmbogățit în conținut, au devenit tot mai intense și mai fructuoase !Continuare in pag. a lll-a) Uzina „Electromotor“ ACȚIONĂM CU DĂRUIRE 11 PENTRU OBȚINEREA UNOR PERFORMANTE SUPERIOARE in aceste­­ zile, colectivul uzinei „Electromotor“ din Timișoara a avut deosebita cinste și bucurie de a primi in mijlocul său vizita tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito, precum și a celorlalți conducători de partid și de stat români și iugoslavi. Gestul tovărășesc al vizitei, interesul deosebit pentru activitatea muncito­rilor, tehnicienilor și inginerilor, noș­tri sunt apreciate cu caldă recunoștin­ță și mindrie de intreg colectivul. S-a învederat din nou faptul major ca asemenea contacte directe — expre­sie a stilului de muncă al celor doi conducători de partid și de stat — vin să fertilizeze o data mai mult prietenia și frăția dintre popoarele noastre. Este pentru a doua oară în cursul ultimilor doi ani cînd uzina „Elec­tromotor"' se bucură de prezența to­varășului Nicolae Ceaușescu, îndru­mările prețioase la fața locului, in­dicațiile date în diferite alte ocazii de mult iubitul nostru secretar gene­­neral al partidului, au constituit de fiecare dată un puternic imbold in munca colectivului, care apreciază realismul și forța lor de generalizare. Mă gîndesc între altele la recomanda­rea tovarășului Nicolae Ceaușescu de a folosi în mai mare măsură capa­citatea și inteligența noastră tehnică în scopul producerii în țară a unor mașini și utilaje pe care pina acum nu le-am executat. Apelul adresat tu­turor muncitorilor și tehnicienilor, ne-a făcut să întrevedem posibilitatea ca și uzina noastră, pe lângă sarcinile sale specifice în construcția de ma­șini, să devină un promotor al conce­perii de mașini­ unicate și de utilaje fabricate în serie mică. Cu prilejul recentei vizite, înalții oaspeți au apreciat realizările noastre pe acest tărîm și ne-au întărit con­vingerea că ne aflăm pe un drum bun. Îndemnul adresat cu acest pri­lej de tovarășul Nicolae Ceaușescu va constitui un îndreptar prețios in munca de asimilare a unor noi uti­laje necesare autoechipării.~"Ne-am și propus ca pe baza unui vast program, pe care îl vom completa mereu cu noi obiective, să realizăm o serie de mașini și instalații necesare perfec­ționării procesului de producție, me­canizării transportului intern, elabo­rării a noi produse valoroase și com­petitive. Am în vedere între altele realizarea unui transportor suspendat in secția de motoare mari, a unui­ conveier subteran pentru deșeurilor, a unei instalații evacuarea pentru formarea și consolidarea miezurilor magnetice la motoare, a unor mașini de confecționat bobine și multe al- MARIN TAXASE directorul uzinei „Electromotor" (Continuare în pag. a lll-a) ți In baza Programului județean privind dezvoltarea zootehniei și creșterea producției animaliere în anii 1971-1975, s-a trecut la con­struirea complexului avicol pentru găini de la Giroc, iar în vara a­­cestui an ne-am mai organizat o fermă de creștere a puilor de carne la Jebel, precum și un punct tot pentru pui de car­ne, prin cooperare cu cooperativa a­­gricolă de produc­ție din Mehala. De asemenea, mai dis­punem de o fermă vegetală în supra­față de 734 hectare de teren arabil. Toate aceste obiec­tive la un loc for­mează întreprin­derea pentru crește­rea și îngrășarea păsărilor de la Gi­roc. Pot spune că, deși întreprinderea noastră a intrat parțial abia a­­­­nul acesta in producție, rezulta­tele sunt mulțumitoare. De la fer­ma din Jebel, care funcționează din 19 august a.c., s-au livrat peste 21.400 pui, care, la 68 zile au avut o greutate medie de 1,300 kg fier care, rezultat pe care il pot con­sidera bun, deoarece în plan s-a prevăzut­, livrarea la o greutate medie de 1,100 kg. Tot de aici, până la 11 decembrie, vom mai preda 14.000 pui, iar pină la sfârșitul anului încă aproximativ 25.000 de bucăți. Dar, la Jebel, capacitatea de producție poate spori încă mult, întrucît, în prezent,­­ din 12 hale sunt populate doar 5; restul nu au încălzire și nu pot fi populate cu pui decit în luna aprilie. Pentru a folosi mai eficient capacitățile de producție s-a trecut la amena­jarea tavanelor, ceea ce ne va permite popularea mai grabnică cu pui. Și la hala de la Mehala, cu o capacitate de 25.000 pui, într-o serie, un sistem de creștere la sol, rezultatele de pină acum sunt bune. De aici s-au livrat 19.000 pui, în virstă de 70 zile, la o greutate medie de 1,400 kg. Vreau să sub­liniez că au fost și exemplare de peste 5 kg fiecare. In momentul de față hala are 26.000 pui pentru car­ne; deși acest spațiu este de tip vechi, fără instalație de încălzire, noi am introdus pe lingă elevente și două aeroterme, care funcțio­nează cu combustibil special; astfel am asigurat condiții bune de creș­tere.­­ Dacă la Jebel și Mehala rezul­tatele sunt mulțumitoare, nu ace­lași lucru putem spune despre intrarea în producție a combina­tului avicol de la Giroc. Aici, față de o capacitate proiectată, de 84.000 găini ouătoare, în momentul de față avem doar 25.167 capete, în vârstă de 36 săptămâni, de­oarece Trustul de construcții industriale Timișoara, a tărăgănat terminarea obiectivelor,­ nesoco­tind contractul Încheiat și grafi­cele stabilite. Deși la 30 iunie 1971 constructorul trebuia să ne predea, toate obiectivele complexului avi­col, trebuie să spun că mai sunt și acum multe întîrzieri. Și la ora actuală se găsesc neterminate două hale pentru găini, centrala ter­mică, grupul electrogen și filtrele sanitare. Menționez că dacă nu am fi primit sprijinul Biroului Comitetu­­mummmmmum­lui județean de partid, stadiul lu­crărilor ar fi fost și mai rău. In prezent, dato­rită faptului că nu este terminată cen­trala termică avem pierderi mari de producție. Pot con­sidera acest obiec­tiv ca fiind cel mai important,­­întrucît dacă nu avem căl­dură nu se pot ies­... ..... pecta parametrii de microclimat și nu vor putea func­ționa ventilatoare­­le mbm­ic, iar concen­trația de bioxid de carbon și amo­niac este destul de ridicată și dăunează atît sănătății păsărilor cît și producției. Un singur exem­plu cred că este edificator : la 1 ing. DUMITRU APOSTOLESCU directorul întreprinderii intercooperatiste pentru creșterea și îngrășarea păsărilor de la Giroc (Continuare in pas. a IV-a) AM DIN PUTEA SPORI PRODUCȚI SECTORUL AVICOL DACĂ... Zootehnia pe treptele eficientei I TREI ORAȘE TINERE Situate la confluența dintre­­condiția rurală și cea urbană, cele trei orașe tinere din cîmpia mănoasă a județului Timiș — Jim­­bolia, Sînnicolaul-Mare, Deta — reflectă pregnant o serie de idei actuale, atît de fertile in tran­sformarea realității, ea însăși la timpul ei generatoare de gîndire socială modernă. Mai întii și-ntîi cele trei orașe tinere reflectă pregnant ideea potrivit căreia de cuceririle civilizației socialiste trebuie să beneficieze toate jude­țele țării, toate localitățile patriei ca urmare a dezvoltării neconte­nite și impetuoase, economice și sociale, a României contempora­­ne. Intr-un răstimp istoric scurt, cele trei localități la care ne refe­­rim au devenit centre urbane cu certe perspective de dezvoltare. E de la sine înțeles că noua condiție nu a venit de la rine Nici din afară. Nici nu a fost un însemnări de Mircea Șerbănescu simplu act de administrație. Re­sortul care a determinat saltul de calitate — pe care decizia admi­nistrativă numai l-a consemnat — este în primul rând inferior. Jim­­bolia, spre exemplu, a fost consi­derată din punct de vedere admi­nistrativ cînd localitate rurală, cînd oraș. Faptul este confirmat prin statistică, forțele de muncă efectiv angajate în agricultură cu­nosc un continuu proces de reduc­­țiune, urmare firească a progre­sului industrializării și al meca­nizării în agricultură. Deși cele trei orașe din cîmpia de vest sunt realmente localități urbane industriale și agrare, ele își datorează în primul rând evo­luția factorului industrial. Și Jimbolia, și Sînnicolaul-Mare, și Deta cuprind industrii de interes republican, angajând în linii ge­nerale mai bine de jumătate din numărul locuitorilor. Cea mai mare parte a muncitorilor pro­vine dintr-o activitate industrială tradițională, întreprinderi mo­deste, precar înzestrate alta dată, pe care însă socialismul le-a re­­modelat tehnic, economic, social, la dimensiuni corespunzătoare. Produselor de tradiție — panelul, placajul, furnirul de la Deta, țig­lele și cărămizile de la Jimbolia li s-au adăugat sortimente noi, structurate pe nevoi moderne — încălțămintea, țiglele și cărămizile glazurate de la Jimbolia, cinepa de la Calitatea Sînnicolaul Mare, ș.a.m.d. acestei producții este excelentă, ajungînd să fie apre­ciată pe multe meridiane ale lu­mii. Modestele — în aparență — fuioare de cînepă produse la mo­derna întreprindere pentru prelu­crarea tulpinelor de cînepă Sînnicolaul Mare, se exportă din în țări industriale ca Franța, R. F. a Germaniei etc. In toate aceste localități se găsesc, așadar, munci­tori industriali „din tată-n fiu“ . (Continuare în pag. a V-a)

Next